Suciu Lidia

Anul I , ID

STUDIU OBSERVAȚIONAL ASUPRA ANXIETĂȚII

1. Anxietatea

În Manualul de Diagnostic și Clasificare Statistică a Tulburărilor Mintale (5th ed.;

DSM– 5; American Psychiatric Association [APA], 2013), în lucrarea “Tulburările anxioase”
definește anxietatea ca pe o tulburare a afectivității manifestată prin stări de neliniște, teamă și
îngrijorare nemotivată, în absența unor cauze care să le provoace.Anxietatea este o stare afectivă
manifestată prin schimbări la nivelul comportamentului uman, afectând cel mai des sfera
sentimentelor și emoțiilor noastre. Anxietatea are o foarte mare legatură cu procesul afectivității,
asemănându-se cu frica din punct de vedere subiectiv, dar și fiziologic. Frica are un obiect
exterior, este o reacție adecvată la un pericol exterior, iar anxietatea nu este produsă de nici un
pericol extern, este doar o neliniște interioară. Pericolul exprimat prin anxietate este un impuls
implicat într-un conflict intrapsihic inacceptabil pentru Eu. Anxietatea este însoțită de tulburări
fiziologice ca: tensiune musculară, tremor, tahicardie și altele.
David Barlow (1988) definește anxietatea ca pe un proces cognitiv – afectiv fragmentat,
în care persoana nu poate nici prezice, nici controla evenimentele de viață cu potențial negativ
sau traumatic ce o afectează. Sentimentul impredictibilității și al incapacității de control este
asociat cu o “trezire” fiziologică cronică. Noi trăim anxietatea ca pe o neliniște cu privire la
abilitatea noastră de a face față unor amenințări. Anxietatea se caracterizează prin hipervigilența
ce induce creșterea nivelului activării fiziologice, determinându-ne sa fim conștienți de valența
negativă a stimulilor ambientali.

2. Definiții operaționale pentru anxietate

-Anxietatea generalizata- Este frica exagerată și grija legată de lucruri comune. Centrul
anxietății poate fi reprezentat de prieteni, familie, sănătate, muncă, bani sau ratarea unei întâlniri
importante (de fapt tot ceea ce este important persoanei poate să capteze centrul atenției ca focus
al anxietății). Vorbim despre anxietate generalizată dacă grija exagerată este prezentă în aproape
fiecare zi, timp de 6 luni, și dacă persoana are dificultăți în controlarea anxietății. În plus
persoana mai simte una sau mai multe dintre următoarele simptome:
 irascibilitate și iritabilitate ușoară;
 oboseală;
  insomnie;
 probleme de concentrare; (nu se simte capabil să gândească).

-Fobia socială (Agorafobia)- Constă în frica de evaluarea și judecata negativă a altor oameni.
De aceea, oamenilor prin fobie socială le este frică să facă ceva ce i-ar putea umili în fața
publicului – de ex. a vorbi în public, a folosi toalete publice, a mânca sau a bea în public, sau
orice altă situație socială incluzând comportamentul la petreceri sau/și la locul de muncă.
-Fobiile specifice- O persoană cu fobie specifică simte o frică persistentă și irațională de un
obiect specific sau de o situație. Frica poate să apară față de anumite animale, locuri sau
persoane, și poate să fie atât de intensă încât persoana respectivă va manifesta simptome fizice
intense sau atac de panică.
-Tulburarea de panică- Atacurile de panică sunt comune în populația umană comparativ cu
tulburările de panică, care sunt mai rar întâlnite. Atacurile de panică pot să nu fie legate de o
situație anume, ci pot apărea spontan. Pentru ca o persoană să fie diagnosticată cu tulburare de
panică, trebuie să aibă circa 4 atacuri de panica lunar într-o perioadă mai îndelungată.

-Tulburarea obsesiv-compulsivă (OCD)- Oamenii care au această tulburare au gânduri (ex. O

femeie are senzația că soțul ei o înșală fără a avea însă nici un indiciu) sau impulsuri (obsesii)
intruzive, involuntare și nedorite. În același timp se simt și forțate să efectueze ritualuri mentale
și comportamentale, ca de ex. spălatul excesiv al mâinilor, dușuri excesiv de frecvente (de mai
multe ori pe zi), sau verificarea repetitivă a anumitor lucruri (de ex. dacă a încuiat ușa, sau dacă a
stins aragazul).

-Tulburarea de stres post-traumatic (PTSD)- Apare după un eveniment extrem de traumatic.

Evenimentul poate să fie recent (ex. accident de mașină, abuz fizic) sau poate să fie întâmplat în
trecut (ex. abuz sexual în copilărie). Reacții de suferință, șoc și furie sunt reacții normale după
evenimente traumatice. Oamenii cu PTSD manifestă reacții severe, prelungite și intruzive, care
afectează în mod dramatic viața lor de zi cu zi. Acestea pot să includă gânduri sau imagini
intruzive despre situația traumatizantă, care sunt la fel de, sau chiar și mai stresante decât
evenimentul original..

3. Grila de observație
Am inclus în grila de observație categoriile “Prezintă anxietate” și “Nu prezintă
anxietate” pentru a nota apariția comportamentelor menționate mai sus:fobii,tulburări,
irascibilitate,oboseală,insomnia,probleme de concentrare (nu se simte capabil să gândească).
Dacă unul din comportamentele menționate a fost observat într-un interval de 1 zi, s-a notat în
categoria “Prezintă anxietate”, iar in categoria “Nu prezintă anxietate” a fost notată lipsa
acestora.

Observator 1 Observator 2
Nr. Prezintă Nu prezintă Prezintă Nu prezintă
Timp
Obs. A A A A

1 0” x x
2 25” x x
3 50” x x
4 75” x x
5 100” x x
6 125” x x
7 150” x x
8 175” x x

4. Descrierea situației observate

Pentru observarea anxietății am ales observația indirectă. Materialul folosit de mine pentru
observarea comportamentelor este un videoclip în care o persoană manifestă anxietate într-un
context ci o descrie din punctual ei de vedere. Subiectul observat este cel care sustine o lucrare
de control într-o sală de clasă. Durata înregistrării video este de 180 secunde, timp în care
subiectul este observat de către doi observatori (Observator 1, Observator 2). Pentru înregistrarea
comportamentului a fost folosită scala nominală, formată din categoriile “Prezintă anxietate” și
“Nu prezintă anxietate”, descrise la punctul 3. Observarea s-a realizat sistematic, la intervale de
25 de secunde, pe toata durata videoclipului.

5. Coeficientul Cohen

Pentru calcularea fidelității interevaluator am folosit coeficientul Cohen.

Prezintă A Nu prezintă
Obs. 1
A
Prezintă A 3 a 2 b

Nu prezintă 1 c 2 d
A
Obs. 2

K = Po−Pe
1−Pe

Po = 𝑎+𝑑 = 3+2 = 0.625

𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 3+2+1+2

Pe = ( 𝑎+𝑐 × 𝑎+𝑏 ) +( 𝑏+𝑑 × 𝑐+𝑑 )

𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑 𝑎+𝑏+𝑐+𝑑

Pe = ( 3+1 × 3+2 )+( 2+2 × 1+2 )

8 8 8 8

Pe = 0.5

K = 0.625 – 0.5 = 0.25

1−0.5
Deoarece valoarea K nu este mai mare sau egală cu 0.7, valoare propusă de Cohen drept prag
reprezentativ pentru coeficienți semnificativi, putem susține că grila de observație nu are o
fidelitate bună.

BIBLIOGRAFIE

1. American Psychiatric Association. (2013). Diagnostic and statistical manual of mental

disorders (5th ed.). Arlington, VA: American Psychiatric Publishing.

2. https://www.youtube.com/watch?v=nCgm1xQa06c

3.Weissman, M. & Merikangas, K. R. (1986). The epidemiology of anxiety and panic disorders:

An update. Journal of Clinical Psychiatry, 47, I I-17.

4. Boyd. J. H. (1986). Use of mental health services for the treatment of panic disorder.

American Journal of Psychiatry, 143, 1569-1574.

5. http://www.epsihologia.ro/anxietatea/tipuri.html