Roman realist, interbelic.

*** Contextul
- A aparut in 1920, reprezinta primul roman al lui Rebreanu
- Este o capodopera a prozei romanesti care infatiseaza mediul
rural in mod *realist* si *obiectiv*

Criticul Eugen Lovinescu apreciaza ca: "/Ion/ este cea mai

puternica creatie epica, obiectiva din literatura romana"
*** Geneza
- Proces indelungat si complex
- Nucleul se afla in doua nuvele anterioare: /Zestrea/ (1913) si
/Rusinea/ (1913)
- Scriitorul marturisea: "/Ion/ isi trage originea dintr-o scena pe
care am vazut-o; am zarit un taran in straie de sarbatoare. Deodata, a
sarutat pamantul ca pe o ibovnica" (Scriitorul se afla in satul Prislop
unde tatal sau era invatator)
- De asemenea, el marturiseste ca a fost martor la multe intamplari
ce se regasesc in roman
- A existat un tanar pe nume Ion Boldijar care este prototipul real
al personajului
*** Perspectiva narativa
- Este obiectiva
- Naratiunea se face la persoana a III-a, nonfocalizata
- Naratiunea se face cu o viziune /dindarat/[fn::Naratorul este un
regizor detasat, care nu se implica in actiune], prin inlantuire si
alternanta
- Faptele sunt verosimile si efectul produs asupra cititorului este
de iluzie de viata, veridicitate.
*** Tema romanului
1. Tema centrala este *problematica pamantului* in conditiile
satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea
2. Tema secundara este *iubirea*

Criticul literar Nicolae Manolescu sustine ca destinul ar fi tema

centrala a romanului, caci "In centrul romanului se afla patima lui Ion ca
forma a instinctului de posesiune".

Tema centrala ilustreaza patima pentru pamant la nivel individual

si este reluata de Rebreanu in romanul /Rascoala/, care ilustraza patima
colectiva pentru pamant
*** Moduri de expunere
- Naratiunea obiectiva are rolul de prezentare a faptelor, dar si
de interpretare a lor
- Descrierea, uneori ampla, concisa, si cu multe amanunte, ca in
orice realista. Are rolul de a fixa locul si timpul actiunii, dar pe plan
simbolic contribuie la realizarea constructiei simetrice (drumul)
- Dialogul, care sustine veridicitatea si concentrarea epica
*** Compozitia
Romanul este structurat in doua mari parti complementare care
reprezinta cele doua coordonate intre care evolueaza personajul
1. Glasul[fn::Are sens conotativ de patima] pamantului
2. Glasul iubirii

Actiunea este structurata in 13 capitole cu titluri semnificative.

- Glasul pamantului
1. Inceputul
2. Zvarcolirea
 3. Iubirea
4. Noaptea
5. Rusinea
6. Nunta
- Glasul iubirii
1. Vasile
2. Copilul
3. Sarutarea
4. Streangul
5. Blestemul
6. George
7. Sfarsitul

Constructia romanului este sferica, se realizeaza simetria intre

incipit si final prin metafora drumului
*** Incpitul
"Din soseaua ce _vine_ de la Carlibaba, _intovarasind_ Somesul
_cand in dreapta, cand in stanga_ [...] _se desprinde_ un drum alb [...]
_trece_ raul peste podul batran de lemn [...] _spinteca_ satul Jidovita si
_alearga_ spre Bistrita unde _se pierde_ in cealalta sosea nationala [...]"

"[...] drumul _urca_ intai anevoie pana ce _isi face loc_ printre
dealurile stramtorate, pe urma _inainteaza vesel_, neted [...] apoi
_coteste_ brusc [...] ca _sa dea buzna_ in Pripasul pitit intr-o
scrantitura de coline"

- Multe verbe de miscare — dinamism

- Personificarea drumului — Drumul este personificat pentru a
insoti cititorul catre spatiul actiunii
- Toponimicele sunt reale, apartin zonei respective
- Ritmul alert al descrierii ne pregateste pentru a cunoaste
actiunea propriu-zisa
- Stilul lui Rebreanu nu abunda in figuri de stil, scriitorul nu
prefera sa scrie frumos, ci sa creeze iluzia de viata si adevar
- Stilul este sobru
- Descrierea nu are doar functie de cunoastere a locului [
coordonatele spatiale ] ci si o functie metatextuala
*** Finalul
"Satul _a ramas_ inapoi acelasi, parca nimic nu _s-a schimbat_.
Cativa oameni _s-au stins_, altii _le-au luat_ locul. Peste zvarcolirile
vietii, vremea _vine_ nepasatoare, _stergand_ toate urmele [...]"

"Drumul _trece_ prin Jidovita, pe podul de lemn, acoperit de peste

Somes si pe urma _se pierde_ in soseaua cea mare si fara inceput..."

- Ritmul acestei descrieri este mai lent decat in primul fragment,

deoarece actiunea s-a incheiat, drama lui Ion s-a consumat.
- Metafora drumului capata semnificatia vietii care isi continua
cursul ("vremea vine nepasatoare")
- Descrierea din final se corelaza cu cea initiala si realizeaza
constructia sferica a romanului
*** Hora
Curtea Todosiei, vaduva lui Maxim Oprea, este locul unde se aduna
intreaga comunitate duminica. Asezarea oamenilor indica o ierarhizare ferma
si relatii sociale precis delimitate. Primarul satului si chiaburii
alcatuiesc un grup care nu interfereaza cu cel al taranilor obisnuiti,
asezati pe prispa. Sarantocii, ca Alexandru Glanetasu, dau tarcoale acestei
lumi, dar nu indraznesc sa se apropie prea mult. Preotul si familia
invatatorului Herdelea onoreaza cu prezenta "petrecerea poporului" dar nu
participa efectiv la ea ci pastreaza distanta. Fetele ramase nepoftite
privesc la hora, iar mamele si babele, mai retrase, vorbesc despre
gospodarie. Copii se amesteca in joaca printre adulti. Este prezentata si
Savista, oloaga satului, piaza rea, transmitatoarea vestilor rele in sat.
Ritmurile indracite de somesana de pe arcusurile lautarilor tigani atrag in
joc fetele si flacaii satului iar vigoarea dansului trebuie sa se manifeste
nu numai in eliberarea de engergii ci si in impuslul de a intemeia noi
familii. Hotararea lui Ion de a o lua pe Ana la joc desi o place pe Florica
marcheaza inceputul conflictului. Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, la
hora si confruntarea verbala cu Ion constituie intriga romanului. Rusinea
pe care Vasile i-o face la hora in fata satului starneste dorinta de
razbunare a lui Ion care la randul sau il va face pe chiabur de rusinea
satului lasand-o pe Ana insarcinata pentru a-l obliga sa accepte nunta.
Treptat, din amalgamul participantilor la hora, se detaseaza o pereche de
personaje antagonice: Ion si George Bulbuc. Autoritatea taranului sarac in
fata celui bogat este pusa in evidenta de faptul ca lautarii asculta de Ion
desi sunt platiti de George. Conflictul lor se finalizeaza cu batalia de la
carciuma in care invingatorul este Ion, scena construita simetric cu cea
din finalul romanului unde George il omoara pe Ion cu sapa.
*** Conflictele
- Conflictul central al romanului este lupta pentru pamant in satul
traditional unde a avea pamant inseamna a fi respectat. Drama lui Ion este
drama taranului sarac, care incearca sa-si schimbe conditia sociala
- Conflictul exterior, social se manifesta intre Ion si Vasile
Baciu.
- Conflictul interior al lui Ion intre /glasul pamantului/ si
/glasul iubirii/. Aceste doua glasuri (patimi) sunt prezentate din afara
personajului, sunt succesive si nu simultane si autorul romanului nu
sondeaza sufletul personajului.

Conflicte secundare
1. Intre Ion si Simion Gutunoiu pentru o brazda de pamant
2. Intre Ion si George Bulbuc pe plan sentimental, mai intai pentru
Ana si apoi pentru Florica.

Dincolo de aceste conflicte exista in roman un conflict tragic

intre om si pamant ca forta superioara, coplesitoare. Exemplu: scena din
capitolul /Sarutarea/ cand Ion saruta pamantul (/se opri in mijlocul
delnitei…. Il cuprinse o pofta salbatica sa imbratiseze huma, s-o
crampoteasca in sarutari…. Apoi incet, cucernic, fara sa-si dea seama, se
lasa in genunchi, isi cobori fruntea si isi lipi buzele cu voluptate de
pamantul ud. Si in sarutarea aceasta grabita, simti un fior rece,
ametitor/)

Pamantul ca forta este prezentat gradat in 3 ipostaze:

- Pamantul mama. Exemplu: /Iubirea pamantului l-a stapanit de mic
copil…. De pe atunci, pamantul i-a fost mai drag ca o mama./
- Pamantul ibovnica (cand saruta pamantul cu patima).
- Pamantul stihie (forta superioara coplesitoare). /Se simtea mic
si slab cat un vierme…. Suspina prelung, umilit si infricosat in fata
uriasului. - Cat pamant doamne!/

De retinut si relatia dintre Vasile Baciu si pamant.

Relatia lui Alexandru Glanetasu cu pamantul este rasturnata caci

taranul care nu respecta pamantul ajunge /ca un caine/.

In celalalt plan, al intelectualilor, conflictele sunt prezente.

Astfel, un conflict secundar, de autoritate se produce intre preot si
invatatorul satului. Invatatorul il ajuta pe Ion scriindu-i jalba catre
autoritati, se creeaza un conflict intre invatator si autoritatile ungare
si apar unele probleme de constiinta nationala, el face un compromis votand
candidatul maghiar in alegeri. Acest conflict nu devine interetnic in nici
o opera.
*** Perspective de interpretare
Romanul Ion este un roman traditional, realist, de tip obiectiv,
avand narator obiectiv omniscient, naratiunea e la persoana a treia, cu
focalizare zero, viziune dindarat, creeaza impresia de viata si adevar,
prezentand intamplari verosimile
** Ion — povestire pe scurt
:PROPERTIES:
:VISIBILITY: folded
:END:
Actiunea se desfasoara pe doua planuri paralele, al taranilor si
intelectualitatii rurale, care confera impresia de monografie a lumii
infatisate. Personaje apartinand celor doua planuri sunt prezentate in
scena simbolica de la inceputul romanul o hora a soartei (Nicolae
Manolescu). Actiunea romanului incepe intr-o zi de duminica, care
locuitorii satului Pripas se afla la hora, in curtea Todosiei, vaduva lui
Maxim Oprea. expozitiune, sunt prezentate principalele personaje.

In centrul actiunii sta personajul Ion, taran sarac care vrea sa aiba
repede mult pamant. Hotararea lui Ion de a o lua la joc pe Ana cea bogata,
desi o place pe Florica cea saraca, marcheaza inceputul conflictului.
Venirea lui Vasile Baciu, tatal Anei, si confruntarea verbala cu Ion,
pentru ca sarantocul umbla sa-i ia fata promisa altui taran bogat George
Bulbuc, constituie intriga romanului. Rusinea pe care Vasile i-o face la
hora, in fata satului, va starni dorinta de razbunare a flacaului, care la
randul sau il va face pe chiabur de rusinea satului, lasand-o pe Ana
insarcinata pentru a obtine pamantul ca zestre.

Ion il forteaza astfel pe Vasile Baciu sa accepte casatoria. La nunta cu

Ana, Ion isi da seama ca tot pe Florica o iubeste. In plus, el nu-i cere
acte socrului pentru pamantul - zestre, si simtindu-se inselat, incep
bataile si drumurile Anei de la Ion la Vasile. Preotul Belciug mediaza
conflictul dintre Ion si Vasile, in care â‬žbiata Ana nu este decat o
victima tragica". Sinuciderea sotiei nu-i trezeste regrete sau constiinta
vinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in Petrisor, fiul lor, nu vede decat
garantia proprietatii pamanturilor. Nici moartea copilului nu-l opreste din
drumurile lui dupa Florica, maritata acum cu George, astfel ca
deznodamantul este previzibil. George il omoara pe Ion si este arestat,
Florica ramane singura, iar averea lui Ion revine bisericii.

In celalalt plan, rivalitatea dintre preot si invatator pentru

autoritate in sat este defavorabila celui din urma. El are familie: sotie,
un baiat, poetul visator Titu, si doua fete de maritat, dar fara zestre,
Laura si Ghighi. In plus, casa si-o zidise pe lotul bisericii, cu invoirea
preotului. Cum relatiile dintre ei se degradeaza, pornind de la atitudinea
lor fata de faptele lui Ion, invatatorul se simte amenintat. Marturisirea
lui Ion ca invatatorul i-a scris jalba determina conflictul celui din urma
cu autoritatile austro-ungare si problemele sale de constiinta nationala.
Accepta inutil compromisul, votandu-l pe candidatul maghiar la alegeri.

Preotul Belciug este un caracter tare. Ramas vaduv inca de tanar, se

dedica total comunitatii. Visul sau de a construi o biserica noua in sat
este urmarit cu tenacitate, iar romanul se incheie cu petrecerea poporului
prilejuita de sfintirea bisericii.
** Ion — povestire pe capitole
:PROPERTIES:
:VISIBILITY: folded
:END:
*** Inceputul
 Prezinta drumul de la Carlibaba pana la pripas insotind Somesul
cand in dreapta , cand in stanga, apoi prima casa, cea a invatatorului
Herdelea apoi casa lui Alex Pop Glanetasu peste drum, apoi calelalte
case.Este o zi foarte calduroasa , este duminica si satul e la hora in
curtea vaduvei lui Maxim Oprea.trei lautari canta sa-si rupa arcusurile,
flacai si fete joaca, Ion o intalneste pe Ana si joaca cu ea dar cand apare
Vasile Baciu, tatal Anei, acesta il jigneste pe Ion facandu-l sarantoc.La
hora apare si familia Herdelea care sta mai retrasa.este prezent si preotul
Belciug.Vasile Baciu vrea sa se bata cu Ion dar este tinut de cativa
barbati.Mai tarziu la carciuma lui Avrum are loc o bataie intre Ion si
George acesta din urma fiind batut rau.
*** Zvarcolirea
E dimineata, mama lui Ion ,Zenobia, il trezeste pe Glanetasu si pe
Ion sa mearga la munca.Vazand camasa de sarbatoare a lui Ion patata de
sange intelege ca acesta s-a batut cu cineva.Ion pleca la coasa, prilej cu
care aflam ce putin teren mai aveau, Glanetasu pierzand rand pe rand
zestrea sotiei.

Ion, desi fusese un elev foarte bun nu a vrut sa mearga la scoala

din Armadia pentru ca de mic copil iubise pamantul. Pe camp apare Ana care
aduce mancare tatalui sau si din discutia cu ion aflam ca acesta o vrea
numai pentru pamantul ei Florica fiind cea pe care o iubea.Cearta de la
hora este discutata din casa in casa ea fiind din ce in mai Ăźmflata".Tot
in acest capitol aflam date despre familia Herdelea si faptul ca ei il
apara pe ion, legat de cearta de la hora.
*** Iubirea
Preotul Belciug vorbeste in biserica despre cei ce starnesc vrajba
intre sateni, dandu-l exemplu pe Ion.Acesta suparat merge la carciuma din
Jidovita unde bea foarte mult.

A doua zi, ingandurat isi zicea ca oricat ar munci, nu va ajunge

niciodata sa aiba si el ceva al lui . Va trebui sa fie mereu sluga pe la
altii.

Mama lui ii spunea ca ar fi mai bine s-o lase pe Ana ca "nu-i de

nasul lui"

O vreme nu mai merge la Ana , afla in schimb ca George a inceput

sa-i faca vizite.

In casa Herdelea vorbele preotului Belciug spuse in biserica

starnesc un potop de manie.

La un bal din baile Sangeorz , Laura fiica cea mare a familiei

Herdelea il cunoaste pe George Pintea, student in ultimul an la teologie si
care avea intentii de casatorie.Desi il place pe Aurel, student la medicina
va fi nevoita sa il accepte pe George pentru ca o lua fara zestre.Ion o
cauta pe Florica dar Zenobia mama lui il cearta.Trecea deseori pe langa
pamanturile lui Vasile Baciu , observa cum sunt lucrate si se simtea
stapanul lor.

Aflat la arat Ion va lua cu plugul o brazda din pamantul lui Simion
Lungu, pamant care fusese al lor, fapt care va duce la o bataie intre cei
doi si o plangere la justitie impotriva lui Ion.
*** Noaptea
George Bulbuc merge tot mai des la Vasile Baciu de cand a vazut ca
Ion se instraineaza de Ana.Aceasta traia intr-o framantare tot mai
dureroasa de cand il vazuse pe Ion imbratisand-o pe Florica.Orfana de mama
de mica Ana dusese o viata grea cu un tata care o batea deseori.Ea spera ca
Ion va reveni , ceea ce se va si intampla.
 Ion primeste citatia in legatura cu bataia ci Simion Lungu si desi
cei 2 se impaca iar plangerea este retrasa, judecatorul se infurie si-l
ameninta pe Ion ca va sta 2 saptamani la inchisoare.Herdelea vrea sa il
ajute si face o petitie catre ministrul justitiei.

Aflam si cum petrec tinerii intelectuali si despre balurile care

aveau loc.Ion este luat pe post de vizitiu si vazand cum se distreaza acei
tineri incepe sa regrete ca nu l-a ascultat pe Herdelea si nu a invatat
carte.

Supararea lui Ion legata de condamnare era mai mult de teama de a

nu o pierde pe Ana stiind ca George era din ce in ce mai des in casa ei.
*** Rusinea
In ajunul Craciunului se fixeaza data logodnei Laurei cu Pintea.In
casa familiei Herdelea e invitata familia Lang sa vada cum se serbeaza
ajunul Craciunului la romani.intre Roza Lang si titu Herdelea era o
legatura amoroasa.Tatal sau era suparat ca Titu se tinea mai mult de
fleacuri in loc sa-si croiasca un rost in viata.

In sat se tot vorbea ca Ana lui Vasile Baciu ar fi insarcinata si

tatal ei il tot astepta pe George sa o ceara in casatorie.Cand este
intrebat de ce nu vine acesta ii spune ca nu el este de vina.Ana va fi
batuta cumplit de tatal ei si apoi trimisa la familia Glanetasu sa isi
indrepte greseala.Fta este trimisa inapoi acasa sa-i spuna tatalui ei ca
doar cu el doresc ei sa se inteleaga.Intalnind intamplator pe Ion acesta il
infrunta sfidator pe batran.

La judecatoria din Armadia era zarva mare din cauza anchetei cerute
de ministerul justitiei in urma plangerii lui Ion.
*** Nunta
Titu se angajeaza la un notar in alta localitate si este necajit ca
a plecat din Pripas si nici nu-i place munca pe care o face.in discutiile
cu noatru Titu isi exprima dorinta de a trece in Romania acesta insa il
contrazice ca i-ar fi mai bine.

Zvonul ca Ion nu vrea sa ia de nevasta pe Ana s-a raspandit in tot

satul si toata lumea il condamna.Acesta chemat la judecatoria din Armadia
recunoaste ca jalba i-a fost intocmita de Herdelea ceea ce il supara pe
preotul Belciug.Pana la urma preitul hotaraste sa ii impace pe Ion si
Vasile Baciu ceea ce va reusi dupa mai multe intalniri intre cei 2.La nunta
Ana isi da seama ca Ion inca o iubeste pe Florica si sperantele ei de
fericire se risipesc.
*** Vasile
In casa Herdelea vine avocatul Lendvag ptr licitatia care avea loc
pentru plata datoriilor invatatorului.Preotul Belciug obtine o masa de nuc
, plateste pentru ea dar nu va reusi sa o ridice ptr ca dna Herdelea il
infrunta si il alunga.

Ion era foarte fericit socotindu-se stapanul pamanturilor lui

Vasile Baciu.Va merge la acesta sa-i faca acte pe numele lui dar vasile
refuza .Ii ofera 5 locuri dar fara acte averea revenindu-i lui Ion si Anei
dupa moartea batranului.

In vremea aceasta in Armadia murise Ion Ciocan deputat din partea

romanilor dar ca re facuse mari concesii ungurilor.Pe scaunul lui se dadea
o lupta crancena si toti romanii il sprijina pe Victor Grofsoru avocat
foarte cautat.Acesta ii cere sprijinul lui Titu Herdelea sa-l roage pe
tatal sau sa-i convinga pe evreii din Jidovita sa-l voteze pe Grofsoru.
Titu porneste prin sat sa adune oamenii la o intrunire cu Grofsoru dar
aceasta nu se va mai tine fiind oprita de prefectul judetului. Invatatorul
Herdelea primeste citatie de la Tribunal in procesul pe care-l pornise
judecatorul pentru insulta care i se adusese in petitia facuta de Herdelea.
Lui Herdelea i se cere sa-l sustina pe contracandidatul lui Grofsoru, adica
Beck, care era din partea ungurilor, cu promisiunea ca va fi ajutat in
acest proces. Titu e foarte suparat si isi acuza tatal de tradare

Ana este trimisa de Ion sa-si convinga tatal sa le dea pamanturile

dar acesta o alunga si o loveste, inainte sa asculte ce are sa-i spuna.
Acasa o loveste si Ion, si femeia este disperata. Ion ii cere lui Herdelea
sa intervina la Vasile Baciu sa le faca acte, dar acesta refuza. Ion o
alunga pe Ana la tatal ei.
*** Copilul
La alegeri iese deputat reprezentantul ungurilor Beck si Titu
Herdelea se hotaraste sa faca orice numai sa plece.

Cand Ana ajunge la tatal sau e surprinsa sa vada ca el o primeste

linistit. Ion il da in judecata pe tatal Anei si este sfatuit de avocatul
Grofsoru sa o ia pe Ana acasa.Vasile Baciu avea oroare de judecati si acest
lucru il supara foarte mult.Ana naste un baiat pe camp unde venise cu
mancare la lucratori.

Desi i se promisese ajutor la proces Herdelea e condamnat la 8

zile de inchisoare si 50 de coroane amenda.Cel mai rau este ca va si
suspendat din functie de la scoala.
*** Sarutarea
Intr-o zi de iarna Vasile Baciu il cheama pe Ion si porneste cu el
catre Jidovita unde il cauta pe notar si cere sa-i faca acte cu toata
averea pe numele lui Ion, desi notarul il avertizeaza ca nu e bine ceea ce
face.

Herdelea incepe sa-si caute slujba si tocmai Grofsoru contra caruia

votase ii ofera un loc in cancelaria lui.Titu lucra acum la un notar in
satul Lusca .Aici are loc o confruntare intre romanii din sat si sasii din
Paunis din pricina unui imas.Din discutia cu un locotenent isi da seama ca
e zadarnic sa se zbuciume pentru dreptate.Titu se simte strain in Lusca si
hotaraste sa plece in Romania.

Herdelea primeste o noua lovitura.Preotul Belciug ii pune in vedere

sa isi caute o alta locuinta pentru ca actuala se afla pe terenul
bisericii.Venind sa isi viziteze parintii Titu afla de la Ion ca a intrat
in posesia averii lui Baciu si purtarea acestuia i se pare nedreapta.
*** Streangul
Herdelea s-a mutat intr-o locuinta in Armadia si era multumit de
slujba la Grofsoru.Acesta era acum destul de apropiat de familia Herdelea
si era avocatul dnei Herdelea in procesul cu preotul Belciug.In casa
Herdelea apare tot mai des Zagreany , cel care ocupase postul lui Herdelea,
si care o placea pe Ghighi , fiica cea mica.

Dupa ce Ion afla ca Florica se va marita cu George Bulbuc se

infurie si pareri de rau ii rodeau inima.Florica se bucura ca se marita cu
un baiat bogat.La nunta Ion nu-si lua ochii de la Florica ; Ana observa
acest lucru dar acum nu mai simtea durere, numai o rusine care ii arde
sufletul ca toti oaspetii o vad batjocorita.

Preotul Belciug nu se intelegea cu noul invatator si-l regreta acum

pe Herdelea.Singurul lucru care-l mai mangaie era noua biserica care era
lucrul cel mai frumos din sat.

Ana nu mai gasea nici o burie in lume, isi simtea inima seaca si
goala.Isi facuse obiceiul sa mearga des la tatal ei cu copilul in
brate.Intr-o zi a intalnit-o pe Savista o fata oloaga pe care o luase
Florica in casa la cererea lui George.Aceasta o opreste pe Ana spunandu-i
sa nu mai vina Ion la Florica ca George o va omori.

Ajunsa acasa Ana aseaza copilul in pat langa Glanetasu si va intra

in grajd si se va spanzura.
*** Blestemul
Cand Ion o vede moarta pe Ana e foarte speriat sa nu se fi
intamplat ceva copilului stiind ca daca acesta nu ar mai fi prin moartea
Anei ar pierde pamanturile.El cere sa fie inchis la armadia pentru pedeapsa
pe care o avea si pentru care Herdelea facuse acea petitie.Invatatorul
Herdelea fusese in cele din urma achitat si repus in postul de invatator in
Pripas.Se intorsese in fosta lui casa iar copiii il primisera cu mare
bucurie la scoala.

Cand Ion s-a intors din inchisoare copilul era foarte slabit si
bolnav.In cateva zile copilul a murit si Vasile Baciu a venit cerandu-si
averea inapoi amenintandu-l pe Ion ca il da in judecata.

La examenul de sfarsit de an la scoala Herdelea il are in inspectie

pe Horvat care e indignat ca elevii nu stiu bine ungureste .La familia
Herdelea soseste George cu Laura si rudele lui George intre care si
Alexandru fratele lui George Pintea , profesor in Romania la Giurgiu.Acesta
vroia sa il ia pe Titu cu el in Romania la intoarcere- ei veniserala bai la
Sangeorz.

Ion desi stia ca Baciu vrea sa ii ia pamanturile inapoi nu mai este

foarte preocupat de acest lucru.Gandurile lui se indreapta spre Florica
careia ii si marturiseste iubirea .
*** George
Ion venea acum tot mai des la George cautand mereu un motiv.George
se simtea magulit ca un barbat destept ca Ion vine sa-i ceara
sfaturile.Singura Savista intelegea motivul pentru care venea Ion.

Herdelea hotaraste sa se pensioneze nedorind sa ii invete pe elevi

ungureste.

Preotul Belciug reuseste sa ii convinga pe Ion si Vasile Baciu sa

lase averea bisericii dupa moarte lor si in cazul lui Ion daca nu ar avea
copii dupa o noua casatorie.Titu pleaca in Romania, este impresionat
ajungand la Caineni sa auda numai romaneste si este primit foarte bine.Dupa
ce Savista i-a deschis ochii George a inteles de ce ii tot da tarcoale
Ion.Intalnindu-l la carciuma pe ion ii spune ca duminica seara se duce la
padure si-i observa bucuria din priviri la aflarea vestii.

George se intoarce din drum pe motiv ca nu se simtea bine .Florica

e speriata stiind ca urma sa vina Ion.Auzind pasi George iese in curte cu
sapa si il ucide pe ion.
*** Sfarsitul
A 2 a zi Ion e descoperit de sateni intr-o balta de sange .George
recunoaste crima si e arestat .Vestea s-a raspandit peste tot si oamenii
sunt ingroziti .Preotul Belciug e bucuros ca il facuse pe Ion sa-si lase
averea bisericii , il ajuta pe Herdelea sa faca actele pentru casa si teren
, acesta le trece pe numele fiicei cele mici care urma sa se casatoreasca
cu Zagreanu. Romanul se incheie cu sarbatoarea pentru sfintirea noii
biserici si impacarea lui Herdelea cu Belciug.
** DONE Liviu Rebreanu :biografi
:PROPERTIES:
:VISIBILITY: folded
:END:
Viata
 - S-a nascut in 1885 la Tarlisu
- Studii in tara si in Ungaria
- A debutat cu volumul de nuvele /Framantari/ in 1912
- A desfasurat o bogata activitate culturala: director al Teatrului
National
- A fost o perioada presedintele /Societatii Scriitorilor Romani/
- A murit in 1944

Opera
- Nuvele: /Framantari/, /Golani/, /Rafuiala/, /Marturisiri/
- Conferinte: /Lauda taranului roman/
- Romane: /Ion/ (1920), /Rascoala/, /Adam si Eva/, /Padurea
Spanzuratilor/, /Ciuleandra/
** DONE Ion — Eseul
:PROPERTIES:
:VISIBILITY: folded
:END:
*** Ion
Romanul /Ion/ este considerat capodopera a lui Liviu Rebreanu, facand
parte din categoria romanului realist, obiectiv.

Obiectivitatea ca trasatura a scrierilor sale isi are originea in

credinta lui potrivit careia ideea nu trebuie sacrificata formei

Dupa cum afirma scriitorul, romanul are la baza cateva elemente

autobiografice. Scriitorul surprinsese un taran sarutand pamantul pe camp;
o alta intamplare, un taran vaduv isi bate cumplit fata fiindca ramasese
insarcinata cu un taran sarac (tema nuvelei /Rusinea/) si o alta sursa este
discutia autorului cu un flacau foarte sarac din vecini care ii
marturiseste o dragoste aproape bolnavicioasa pentru pamant

Inima variata a romanului s-a numit /Zestrea/. Tema romanului — o

monografie a satului transilvanean, de la inceputul secolului al XX-lea —
o consitituie lupta taranului pentru pamant intr-o societate in care
singura masura a valorii omului este averea. A doua tema de care se poate
vorbi este luta intelectualitatii ardelene pentru libertate si emancipare
nationala.

Personajul principal, Ion, traieste drama luptei intre nevoia de pamant

si o iubire sincera. Celelalte personaje sunt prezentate in relatie directa
cu faptel acestuia. Personalitatea personajului este conturata chiar de
elementele monografice.

Inceputul romanului prezinta drumul pana la Pripas, apoi hora care are
loc la Todosia, vaduva lui Maxim Oprea, unde se aduna tot satul: tineri,
batrani, oameni saraci si bogati, tarani simpli si intelectuali. Acesta
este momentul in care facem cunostinta cu majoritatea personajelor.

Primul capitol, /Inceputul/: sesizam cele 2 planuri narative — primul

plan contine tablouri din viata taranilor, in centrul intamplarilor
aflandu-se Ion al Glanetasului, iar al doilea plan contine preocuparile
intelectualitatii rurale: avocati, notari, preoti, invatatori cu atentia
indreptata spre familia invatatorului Herdelea.

Romanul are 2 parti, numite sugestiv /Glasul Pamantului/ si /Glasul

iubirii/.

Inca de la inceput este prezentat conflictul dintre Ion si Vasile Baciu,

tatal Anei, fata cu care Ion vrea sa se casatoreasca atras de averea ei.
 Ion, tanar harnic dar sarac, o iubeste pe Florica, dar o vrea pe Ana
pentru pamant. Aceasta trebuia sa se casatoreasca cu George Bulbuc, fiul
altui bogatas.

Fiind jignit de tatal Anei, care il numeste sarantoc, il determina sa-si

faca un plan pentru a scapa de saracie, obsedat de pamant, o necinsteste pe
Ana, lasand-o insarcinata si obligandu-l pe Vasile Baciu sa i-o dea de
nevasta.

Pentru a intra in posesia averii face presiuni asupra Anei si il cheama

la judecata pe Vasile Baciu. Cand i se naste feciorul are sperante ca va
primi intreaga avere. Tratata cu brutalitate atat de Ion cat si de tata,
Ana se spanzura si la scurt timp ii moare si copilul.

Florica, fata saraca dar frumoasa, este iubita in continuare de Ion si

dupa casatoria acesteia cu George, el incercand sa se apropie din nou de
ea. Este surprins de sotul acesteia si este ucis.

In celalalt plan narativ apar scene din viata de familie a

intelectualitatii rurale ardelene care surprind relatia cu stapanirea
ungara. Familia invatatorului Herdelea are dificultati materiale, doua fete
de maritat si un fiu Titu care ocupa diferite slujbe prost platite, reusind
in final sa treaca in Regat, ceea ce il bucura foarte mult . Invatatorul
Herdelea se bucura cand reuseste s-o marite pe fiica sa mai mare, Laura, cu
teologul George Pintea, pentru ca acesta nu cerea zestre.

Un alt personaj cu care are relatii familia Herdelea este preotul

Belciug cu care intra in conflict din cauza opiniilor diferite legate de
raporturile cu stapanirea ungara.

Finalul romanului — /Sfarsitul/ — surprinde intreaga colectivitate

adunata, de dat aceasta la sfintirea noii biserici, naratiunea incheindu-se
cu aceiasi imagine a drumului catre Pripas.

Romanul /Ion/ are trasaturile unui roman obiectiv si modern.

Obiectivitatea este realizata prin neimplicarea afectiva a autorului,
realizand relatarea faptelor la persoana a III-a.

Tehnicile compozitionale sunt moderne. Ele constau in folosirea

contrapunctului, in existenta a doua planuri narative care se intrepatrund.

Romanul este si un roman social si realist, intrucat surprinde

diferentierile sociale din lumea satului. Lumea reaista reiese si din
aspectul monografic — prezentarea evenimentelor importante din viata
satului — hora, nasterea, nunta, moartea.

Sub aspect stilistic se observa relatarea aspra, colturoasa. Figura de

stil preferata este comparatia.
*** Caracterizarea lui Ion
Ion e fiul lui Alexandru Glanetasu si al Zenobiei. Mama lui ii
adusese satului zestre bogata, dar acesta a risipit-o, pentru ca era
/lenevitor de n-avea pereche/. Singura, Zenobia, desi harnica si
strangatoare, nu mai poate sa faca fata muncii si datoriilor si pierde
averea.

El este convins ca demnitatea se poate obtine numai prin avere,

insa aceasta goana acerba dupa pamant transforma calitatile sale in
defecte; el fiind supus unui ireversibil proces de dezumanizare. Aceasta
dezumanizare este atat de puternica incat Ana inceteaza din a mai fi pentru
el o fiinta omeneasca si devine o unealta pentru a-si atinge scopul. El
este autorul moral al sinuciderii Anei. Cand aceasta ameninta cu
sinuciderea el raspunde cu o cruzime de neimaginat: /Da, omoara-te dracului
ca poate asa amsa scap de tine!/.

Din dragoste pentru pamant refuza ideea unei conditii superioare

obtinute prin invatatura, desi invatatorul Herdelea ii obtinuse inscrierea
la scoala din Armadia fara nici o taxa. Dupa doua luni de scoala Ion n-a
mai vrut sa se duca; /Ii era mai drag sa pazeasca vacile, sa tie coarnele
plugului, sa coseasca, sa fie vesnic insotit cu pamantul/.

Cand Ion a devenit stalpul casei nici o brazda de mosie nu s-a mai
instrainat. Pamantul ii era drag ca ochii din cap.

La inceput, chemarea pamantului este mai puternica, o vede pe Ana

ca e uratica dar isi da seama ca /fara dansa nu mai scap de saracie pana-n
Siret si Prut/. El o vrea pe Ana pentru avutie, dar o iubeste pe Florica.
Treptat, pe masura ce se apropie de atingerea scopului urmarit, el ajunge
sa inteleaga ca pamanturile nu inseamna nimic /daca cine ti-e pe lume drag
nu-i al tau/.

In sufletul lui exista o lupta intre /glasul pamantului/ si /glasul

iubirii/, drama lui fiind profunda, el avand 2 posibilitati: /sa traiasca
fara dragoste o viata intunecata si rece? Dar si ce fel de dragoste va fi
aceea petrecuta cu umilinta si lipsuri.../ (Lucian Raicu, Liviu Rebreanu)

Dupa ce se simte stapan pe deplin pe pamanturile lui Vasile Baciu,

pasiunea pentru Florica revine cu mai multa forta si descoperit de sotul
acesteia, George, este omorat
*

Glasul pământului
Romanul începe cu descrierea drumului care duce către satul Pripas, la care se ajunge prin
„șoseaua ce vine de la Cârlibaba, întovărășind Someșul” până la Cluj, din care se desprinde „un
drum alb mai sus de Armadia” și după ce lasă Jidovița în urmă, „drumul urcă întâi anevoie până
ce-și face loc printre dealurile strâmtorate (...), apoi cotește brusc pe sub Râpile Dracului, ca să
dea buzna în Pripasul pitit într-o scrântitură de coline”. La intrarea în sat, „te întâmpină (...) o
cruce strâmbă pe care e răstignit un Hristos cu fața spălată de ploi și cu o cuniniță de flori
veștede agățată de picioare”. Imaginea este reluată simbolic nu numai în finalul romanului, ci și în
desfășurarea acțiunii, în scena licitației la care se vindeau mobilele învățătorului, sugerând
destinul tragic al lui Ion și al Anei, precum și viața tensionată și necazurile celorlalte personaje:
Titu, Zaharia Herdelea, Ioan Belciug, Vasile Baciu, George Bulbuc etc.
Acțiunea romanului începe într-o zi de duminică, în care toți locuitorii satului Pripas se află
adunați la hora tradițională, în curtea Todosiei, văduva lui Maxim Oprea. Nu lipsesc nici fruntașii
satului, familia învățătorului Herdelea, preotul Belciug și „bocotanii” care cinstesc cu prezența lor
sărbătoarea. Hora este o pagină etnografică memorabilă prin jocul tradițional, vigoarea flăcăilor și
candoarea fetelor, prin lăuta țiganilor care compun imaginea unui ritm impetuos: „De tropotele
jucătorilor se hurducă pământul. Zecile de perechi bat someșana cu atâta pasiune, că potcoavele
flăcăilor scapără scântei, poalele fetelor se bolbocesc, iar colbul de pe jos se învâltorește, se
așază în straturi groase pe fețele brăzdate de sudoare, luminate de oboseală și de mulțumire”.
Lui Ion îi place Florica, dar Ana are pământ, așa că el îi face curte acesteia, spre disperarea lui
Vasile Baciu, tatăl Anei, care se ceartă cu Ion și-l face de râsul satului, spunându-i „sărăntoc”.
Alexandru Glanetașu, tatăl lui Ion, a risipit zestrea Zenobiei, care avusese avere când se
măritase cu el. Vasile Baciu, om vrednic al satului, se însurase tot pentru avere cu mama Anei,
dar fiind harnic sporise averea și se gândea să-i asigure fetei zestre atunci când se va mărita.
Ion, flăcău harnic și mândru, dar sărac o necinstește pe Ana și îl obligă astfel pe Vasile Baciu să
i-o dea de nevastă împreună cu o parte din pământuri. Obținând avere, Ion dobândește situație
socială, demnitate umană și satisfacerea propriului orgoliu.
În celălalt plan, familia învățătorului Herdelea are necazurile sale. Herdelea își zidise casa pe lotul
ce aparținea bisericii, cu învoirea preotului Belciug. Relațiile învățătorului cu preotul se
degradează cu timpul, de aceea Herdelea se teme că ar putea pierde toată agoniseala și i-ar
rămâne familia pe drumuri. Preotul Belciug, rămas văduv încă din primul an, are o personalitate
puternică, este cel mai respectat și temut om din sat, având o autoritate totală asupra întregii
colectivități.
În sat, domină mentalitatea că oamenii sunt respectați dacă au oarecare agoniseală, fapt ce face
ca relațiile sociale să fie tensionate între „sărăntoci” și „bocotani”, între chibzuința rosturilor și
nechibzuința patimilor, ceea ce face să se dea în permanență o luptă aprigă pentru existență.
Destinele personajelor sunt determinate de această mentalitate, de faptul că familiile nu se
întemeiază pe sentimente, ci pe interese economice: „În societatea țărănească, femeia reprezintă
două brațe de lucru, o zestre și o producătoare de copii. Odată criza erotică trecută, ea încetează
de a mai însemna ceva pentru feminitate. Soarta Anei e mai rea, dar deosebită cu mult de a
oricărei femei, nu” (G. Călinescu). Bătută de tată și de soț, Ana, rămasă fără sprijin moral,
dezorientată și respinsă de toți, se spânzură. Florica, părăsită de Ion, se căsătorește cu George
și se bucură de norocul pe care îl are, deși îl iubea tot pe Ion.
Glasul iubirii
Căsătorit cu Ana și așezat la casa lui, Ion, din cauza firii lui pătimașe, nu se poate mulțumi cu
averea pe care o dobândise și râvnește la Florica. Sfârșitul lui Ion este năprasnic, fiind omorât de
George Bulbuc, care-l prinde iubindu-se cu nevasta lui, așadar Rebreanu propune pentru sfârșitul
pătimașului Ion o crimă pasională.
Finalul romanului surprinde satul adunat la sărbătoarea sfințirii noii biserici, descrie drumul care
iese din satul Pripas, viața urmându-și cursul firesc: „Pripasul de-abia își mai arăta câteva case.
Doar turnul cotește, apoi se îndoaie, apoi se întinde, iar dreaptă ca o panglică cenușie în amurgul
răcoros. (...) Satul a rămas înapoi același, parcă nimic nu s-ar fi schimbat. Câțiva oameni s-au
stins, alții le-au luat locul. (...) Drumul trece prin Jidovița, pe podul de lemn, acoperit, de peste
Someș, și pe urmă se pierde în șoseaua cea mare și fără început ...”.