Proiect 11 APRILIE 2014

LEGEA TURISMULUI
(proiect)

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Prezenta lege creează cadrul legal necesar aplicării prevederilor Directivei 90 / 314 / CEE a
Parlamentului European şi a Consiliului din 13 iunie 1990 privind pachetele de servicii pentru
călătorii, vacanțe și circuite, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. L 158 / 59 din 23
iunie 1990.

Capitolul I. Dispoziţii generale

Articolul 1. Domeniul de reglementare

Prezenta lege reglementează raporturile juridice ce țin de organizarea, coordonarea și
dezvoltarea turismului în Republica Moldova.

Articolul 2. Noţiuni generale

În sensul prezentei legi, se definesc următoarele noţiuni:

activitate turistică - activitatea agenților economici care se ocupă de comercializarea serviciilor

turistice şi a pachetelor de servicii turistice, precum și a furnizorilor de servicii / componente ale
serviciilor turistice;

agenţie de turism - orice unitate specializată, persoană fizică sau juridică, care organizează, oferă şi
vinde pachete de servicii turistice sau servicii turistice; agenţiile de turism pot fi de următoarele
tipuri: agenţie de turism tur-operatoare și agenţie de turism detailistă;

agenţie de turism tur-operatoare (organizator) – persoană juridică care, în mod neocazional,

organizează pachete de servicii şi le vinde sau le oferă spre vînzare direct sau prin intermediul
unui detailist;

agenţie de turism detailistă (detailist) - persoană fizică sau juridică care vinde sau oferă spre vânzare
servicii turistice proprii sau contractate de la alți furnizori, precum și pachete de servicii turistice
stabilite de organizator;

asigurare de călătorie – contract de asigurare de sănătate deţinut de turist pentru perioada de călătorie
în cadrul turismului organizat;

asociaţie profesională în domeniul turismului – asociaţie constituită de întreprinderi de turism, avînd

ca obiect de activitate coordonarea, monitorizarea, apărarea, promovarea şi reprezentarea intereselor
membrilor săi, precum şi organizarea de diverse acţiuni specifice activităţii turistice;

atestat de calificare al ghidului de turism – document eliberat de către Autoritatea Naţională de

Turism, prin care se confirmă capacitatea profesională a persoanelor de a exercita activitatea de ghid;

Autoritatea Naţională de Turism - autoritatea administrației publice centrale responsabilă de turism;

1
Birou de Informare şi Promovare Turistică - instituţie publică care are drept scop informarea despre
potenţialul turistic al ţării, precum şi prestarea de servicii în vederea promovării imaginii turistice a
ţării;

casă de vacanță – unitate de cazare turistică amplasată în mediul rural amenajată în baza casei tradiționale
(gospodăriei), cu o capacitate de pînă la 5 camere și maximum 10 locuri de cazare, destinată deservirii turiştilor
in baza tradiţiilor populare de trai, muncă şi odihnă;

călătorie - deplasarea între diverse puncte geografice, în orice scop şi pe orice durată de timp;

centru de informare turistică – entitate destinată să comunice publicului informaţii utile cu caracter
turistic;

certificat de calificare în turism – document care atestă perfecţionarea profesională în domeniul

turismului, eliberat de către instituţiile de formare profesională continuă specializate, acredtitate în
condițiile legii;

certificat de clasificare – act permisiv, ce atestă categoria de confort a unităților de cazare turistică;

circulaţie turistică – călătorie în scop turistic;

consumator - orice persoană care face parte din următoarele categorii:

a) contractant principal – persoana care cumpără sau se angajează să cumpere servicii turistice /
pachete de servicii turistice;
b) cesionar – persoana căreia contractantul principal sau oricare dintre ceilalţi beneficiari îi
cedează serviciile turistice / pachetele de servicii turistice
c) alt beneficiar - persoana în numele căreia contractantul principal se angajează să cumpere
servicii turistice / pachete de servicii turistice;

contract de garanție financiară – acord juridic încheiat între agenția de turism şi compania de
asigurare sau banca comercială în scopul garantării executării obligaţiilor financiare asumate prin
încheierea de contracte de servicii turistice;

contract de prestare a serviciilor de ghid – contract încheiat între persoana deţinătoare a atestatului de
calificare al ghidului de turism, inclusiv subiect al antreprenoriatului, şi consumator, persoană fizică
sau juridică, obiectul contractului fiind acordarea serviciilor de ghidaj turistic;

contract de servicii turistice - acordul de voinţă dintre consumator și agenţia de turism, care are ca
obiect comercializarea de servicii turistice / pachete de servicii turistice;

Contul Satelit în Turism - sistem statistic ce conţine un ansamblu de instrumente şi tehnici, care
determină conexiunea turismului cu alte ramuri ale economiei şi cuantifică ponderea turismului în
Produsul Intern Brut al ţării;

destinaţie turistică - spaţiu geografic, loc destinat vizitării în scop turistic;

excursie – călătorie efectuată, de obicei, în grup, însoţit de un ghid de turism, pe jos sau cu un mijloc
de transport, pe o rută turistică prestabilită, avînd scop cognitiv, distractiv, educativ, recreativ;

excursionist - vizitator care efectuează o călătorie în scop turistic pe o perioadă mai mică de 24 de ore
și deplasarea nu include cazare de o noapte;

garanție financiară – dovadă deținută de agenția de turism care asigură, în caz de incapacitate de
plată sau insolvență, rambursarea sumelor achitate de consumator și repatrierea acestuia;
2
ghid de turism - persoana care deţine calificarea necesară şi este autorizată, în rezultatul atestării, să
însoţească un vizitator sau un grup turistic şi să acorde acestora, în bază de contract, asistenţă
calificată, oferind informaţii despre destinaţiile turistice;

indicator turistic – indicator rutier, care indică simbolul, denumirea și, după caz, direcția și / sau
distanța pînă la obiectivul turistic;

infrastructură turistică - ansamblu de construcţii şi amenajări, destinate primirii şi deservirii

turiştilor;

întreprindere de turism – unitate economică prestatoare de servicii turistice, avînd statut de agenţie de
turism (tur-operatoare / detailistă) sau unitate de cazare turistică;

localitate turistică – localitate care dispune de patrimoniu turistic şi infrastructură turistică, în care
activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor turistice;

mediu uzual – spaţiu geografic, care poate include mai multe localităţi, în limita căruia o persoană îşi
desfăşoară activitatea cotidiană;

pachet de servicii turistice – combinaţie prestabilită a cel puţin 2 dintre elementele următoare, în cazul
în care aceste servicii sunt vîndute sau oferite spre vînzare la un preţ total şi depăşesc 24 de ore sau
includ cazare de o noapte: transport, cazare, alte servicii turistice, care nu sunt subsidiare transportului
sau cazării şi care reprezintă o parte semnificativă din pachetul de servicii, cum ar fi: alimentaţie,
tratament balnear, agrement şi altele. Asigurarea de călătorie nu constiuie element al pachetului de
servicii turistice;

patrimoniu turistic – resursele turistice și infrastructura turistică destinate consumului turistic;

personal de specialitate în turism - personalul de specialitate încadrat în întreprinderile de turism în

baza funcţiilor prevăzute de Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului;

Registrul turismului – bancă de date care conţine informaţii despre resursele turistice, infrastructura
specific turistică, infrastructura de transport şi subiecţi ai activităţii turistice;

resurse turistice – ansamblu de elemente naturale şi antropice care, prin calităţile şi specificul lor, sunt
recunoscute şi valorificate prin turism în măsura în care nu sunt supuse unui regim de protecţie
integrală;

rută turistică (itinerar turistic) - traseu turistic prestabilit, pe care se desfăşoară o călătorie cu
indicarea obiectivelor de interes turistic şi a localităţilor de pe parcurs;

sejur – durată de timp petrecută în scop turistic într-o anumită destinaţie turistică sau pe o anumită
rută turistică;

servicii turistice – servicii prestate de către agenți economici, care includ cazarea, alimentația,
transportarea turiştilor, servicii de agrement, tratament balnear, ghidaj turistic şi alte servicii asemenea;

staţiune turistică – localitate sau parte a unei localităţi, care dispune de patrimoniu turistic şi
infrastructură turistică, în care activităţile economice susţin preponderent prestarea serviciilor
turistice;

tip de turism – totalitatea caracteristicelor distinctive ale călătorilor care practică activitatea turistică în
dependenţă de destinaţie. Include turismul receptor, emiţător şi intern.

3
turism – ansamblul de relaţii şi fenomene ce rezultă din deplasarea şi sejurul persoanelor în orice loc,
altul decît mediul uzual, pe o perioadă mai mică de un an şi în alt scop decît angajarea la o
întreprindere înregistrată în ţara sau în locul vizitat;

turism emiţător – tip de turism care prevede deplasarea în scop turistic a rezidenţilor Republicii
Moldova în afara graniţelor acesteia;

turism intern – tip de turism care prevede deplasarea în scop turistic a rezidenţilor în interiorul ţării;

turism internaţional - tip de turism care include turismul receptor şi turismul emiţător;

turism neorganizat (turism pe cont propriu) – mod de organizare turistică în care deplasarea şi sejurul
sunt organizate de însuşi turiştii;

turism organizat – mod de organizare turistică care prevede înţelegeri prealabile în ce priveşte
prestaţia turistică, inclusiv serviciile legate de deplasarea şi sejurul turistului, prin intermediul
contractelor de servicii turistice;

turism receptor - tip de turism care prevede vizitarea Republicii Moldova în scop turistic de către
persoane din alte țări;

turism rural – formă motivaţională de turism, desfăşurată în mediul rural şi orientată spre utilizarea
resurselor turistice locale, cunoaşterea medului rural, activităţilor specifice acestuia, obiceiurilor şi
tradiţiilor locale, gospodăriilor ţărăneşti şi de fermieri, etc.;

turism social – formă tipică de turism destinată persoanelor cu venituri mici sau dezavantajate social,
al cărei cost este suportat parţial de stat, de sindicate sau de alte părţi interesate;

turist - vizitator care efectuează o călătorie în scop turistic pe o perioadă mai mare de 24 de ore sau
deplasarea include cazare de cel puțin o noapte;

unitate de cazare turistică – construcţie destinată cazării și alimentării turiştilor, clasificată în

conformitate cu legislația;

vizitator - persoană care se deplasează în orice loc, altul decît mediul uzual, pentru o perioadă mai
mică de un an şi în alt scop decît angajarea la o întreprindere înregistrată în ţara sau în locul vizitat.
Noţiunea de vizitator include noţiunile de excursionist şi turist.

voucher turistic – document tipizat de strictă evidență, care este parte componentă a contractului de
servicii turistice, notifică servicile turistice stipulate în contract și confirmă achitarea integrală a
acestora;

zonă turistică - arie geografică cu un nivel concentrat de resurse turistice, care prin potenţialul său
turistic este de natură să prezinte interes pentru turişti;

zonă turistică națională - parte a teritoriului, creată printr-un act normativ, care dispune de patrimoniu
turistic şi infrastructură specific turistică, în care activităţile economice susţin preponderent prestarea
serviciilor turistice.

Capitolul II. Reglementarea domeniului turismului

Articolul 3. Cadrul juridic

4
 (1) Cadrul juridic al activităţii turistice îl constituie Constituţia Republicii Moldova, actele
legislative şi normative ce reglementează domeniul turismului, tratatele internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
(2) În cazul în care tratatele internaţionale, la care Republica Moldova este parte, stabilesc în
domeniul turismului alte prevederi decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică prevederile
tratatelor internaţionale.

Articolul 4. Activitatea internaţională în domeniul turismului

(1) Activitatea turistică internaţională a Republicii Moldova se bazează pe principiile şi
normele internaţionale.
(2) Republica Moldova participă la activitatea organizaţiilor internaţionale cu drept de membru
sau de membru asociat, în conformitate cu statutul acestor organizaţii.
(3) Autoritatea Naţională de Turism reprezintă, la nivel interguvernamental, interesele
Republicii Moldova din domeniul turismului în relaţiile cu alte ţări, inclusiv cu organizaţiile turistice
internaţionale, încheie, în modul stabilit de legislaţie, tratate internaţionale în domeniul turismului.

Articolul 5. Politica statului în domeniul turismului

(1) Statul consideră turismul drept unul din domeniile prioritare ale economiei naţionale şi
factor important în dezvoltarea societăţii.
(2) Statul creează condiţii pentru dezvoltarea turismului prin mecanisme financiar-economice,
facilităţi fiscale, acţiuni de amenajare a destinaţiilor turistice şi dezvoltare a infrastructurii turistice,
promovare şi protecţie a patrimoniului turistic şi a mediului, în conformitate cu prezenta lege şi cu alte
acte normative.
(3) Statul reglementează domeniul turismului prin elaborarea şi implementarea cadrului
normativ-juridic şi a documentelor de politici.
(4) Autorităţile statului care reglementează domeniul turismului sunt Parlamentul, Guvernul,
Autoritatea Naţională de Turism, cu instituţiile subordonate şi autorităţile administraţiei publice locale.
(5) Parlamentul stabileşte cadrul legislativ pentru desfăşurarea activităţii turistice.
(6) Guvernul stabileşte cadrul normativ şi aprobă documente de politici de nivel naţional în
domeniul turismului.
(7) Autoritatea Naţională de Turism, cu instituţiile subordonate, elaborează şi implementează
politica statului în domeniul turismului.
(8) Autorităţile administraţiei publice locale elaborează şi implementează documente de politici
locale în domeniul turismului, în conformitate cu documentele de politici de nivel naţional.
(9) Principiile reglementării de către stat a domeniului turismului sunt:
a) transparenţă şi consultare la elaborarea şi implementarea politicii statului în domeniul
turismului;
b) egalitatea în drepturi şi egalitatea intereselor legitime ale tuturor persoanelor fizice şi
persoanelor juridice care practică activitate de turism;
c) echitatea dintre drepturile şi obligaţiunile prestatorilor şi consumatorilor de servicii turistice;
d) utilizarea raţională a resurselor turistice şi promovarea măsurilor de conservare a
patrimoniului turistic şi protecţie a mediului.

Articolul 6. Autoritatea Naţională de Turism

(1) Autoritatea Naţională de Turism are următoarele obiective:
a) dezvoltarea integrată, echilibrată şi sustenabilă a domeniului turismului;
b) corelarea politicii de dezvoltare a turismului cu principalele politici de dezvoltare a statului;
c) elaborarea şi implementarea unui cadru legislativ şi normativ conform cerinţelor pieţei şi
standardelor internaţionale;
d) dezvoltarea prioritară a turismului intern şi receptor;
e) dezvoltarea turismului emiţător prin valorificarea oportunităţilor oferite de destinaţiile
turistice externe;
f) amenajarea destinaţiilor şi dezvoltarea infrastructura unității turistice prin atragerea
investiţiilor interne şi externe în domeniul turismului;

5
 g) promovarea şi valorificarea potenţialului turistic al Republicii Moldova;
h) promovarea pe plan internaţional a Republicii Moldova ca destinaţie turistică;
i) includerea în circuitul turistic internaţional a patrimoniului turistic naţional;
j) dezvoltarea formelor şi tipurilor de turism;
k) elaborarea şi implementarea standardelor de calitate a serviciilor turistice;
l) elaborarea şi promovarea politicii de pregătire a cadrelor din domeniul turismului;
m) protecţia drepturilor agenţilor economici din domeniul turismului;
n) protecţia drepturilor şi asigurarea securităţii beneficiarilor de servicii turistice.
(2) Autoritatea Naţională de Turism are următoarele atribuţii:
a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, documentele de politici naţionale în
domeniul turismului şi monitorizează implementarea acestora;
b) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, cadrul normativ privind domeniul
turismului;
c) elaborează şi aprobă acte normative în domeniul turismului;
d) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, mecanisme economice de stimulare a
dezvoltării turismului;
e) efectuează analize şi prognoze privind dezvoltarea turismului în ţară, furnizează, la
solicitare, în limita atribuţiilor sale, informaţii din domeniul turismului;
f) organizează şi desfăşoară activitatea de promovare a imaginii Republicii Moldova ca
destinaţie turistică;
g) organizează evidenţa patrimoniului turistic prin ţinerea Registrului Turismului;
h) autorizează activitatea întreprinderilor din turism;
i) efectuează, în condiţiile stabilite de lege, controlul calităţii serviciilor turistice;
j) coordonează pregătirea şi perfecţionarea cadrelor în domeniul turismului;
k) monitorizează circulaţia turistică;
l) promovează implementarea tehnologiilor informaţionale în domeniul turismului;
m) coordonează activitatea editorială şi de publicitate privind promovarea imaginii turistice a
ţării;
n) coordonează activitatea instituţiilor subordonate;
o) stabileşte, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale, responsabilă de domeniul
transporturilor priorităţile în construcţia şi întreţinerea reţelelor de transport, care asigură accesul către
obiectivele şi localităţile turistice;
p) stabileşte, împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale, responsabilă de domeniul
urbanismului şi amenajării teritoriului zonele turistice şi propune includerea acestora în Planul de
Amenajare a Teritoriului Naţional;
q) împreună cu autoritatea administraţiei publice centrale, responsabilă de domeniul culturii,
elaborează strategii şi programe de valorificare a patrimoniului cultural în scop turistic, stabileşte
priorităţile în aplicarea programelor de investiţii privind reabilitarea monumentelor incluse în lista
patrimoniului internaţional şi lista monumentelor ocrotite de stat;
r) participă la selectarea şi aprobarea proiectelor investiţionale în domeniul turismului;
s) coordonează implementarea programelor de asistenţă tehnică acordată de Uniunea
Europeană şi de alte organisme internaţionale, precum şi a programelor de integrare europeană în
domeniul turismului;
t) acordă asistenţă metodologică şi informaţională în probleme ce ţin de sfera turismului
agenţilor economici din industria turismului, asociaţiilor obşteşti din domeniu, precum şi autorităţilor
administraţiei publice locale, inclusiv prin intermediul unităților subordonate;
u) colaborează cu diverse asociaţii şi organizaţii neguvernamentale în probleme ce ţin de
domeniul turismului;
v) reprezintă interesele statului în domeniul turismului în organismele internaţionale şi
regionale, coordonează şi monitorizează colaborarea Republicii Moldova cu organisme internaţionale
din domeniul turismului în conformitate cu legislaţia;
x) exercită alte atribuţii stabilite de lege.

Articolul 7. Atribuţiile autorităţilor administraţiei publice locale

6
 (1) La nivel local, coordonarea elaborării şi implementării politicii statului în domeniul
turismului se realizează de către autorităţile administraţiei publice locale, în colaborare cu Autoritatea
Naţională de Turism.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale au următoarele atribuţii în domeniul turismului:
a) elaborează, în baza documentelor de politici naţionale, strategii şi programe locale de
dezvoltare a turismului;
b) ţin evidenţa principalelor resurse turistice;
c) contribuie la renovarea, protecţia, conservarea şi valorificarea obiectivelor turistice;
d) întreprind acţiuni privind crearea şi amenajarea infrastructurii turistice în teritoriu;
e) delimitează şi autorizează teritoriile pentru odihnă şi agrement;
f) participă la elaborarea şi marcarea pe teren a rutelor turistice;
g) asigură dotarea obiectivelor turistice şi a teritoriilor autorizate cu indicatoarele turistice
necesare;
h) înaintează propuneri de creare a zonelor turistice naționale;
j) creează centre de informare şi promovare turistică;
k) organizează evenimente şi acţiuni de promovare şi valorificare a patrimoniului turistic local;
l) stabilesc măsuri pentru stimularea dezvoltării destinaţiilor turistice, a produselor şi a
ofertelor turistice locale.

Articolul 8. Consiliul Consultativ pentru Turism

(1) Pe lîngă Autoritatea Naţională de Turism funcţionează Consiliul Consultativ pentru Turism
- organism de consultanţă în problemele promovării şi dezvoltării turismului.
(2) Din componenţa Consiliul Consultativ pentru Turism fac parte reprezentanţi ai autorităților
publice, organizaţiilor profesionale din domeniu, ai agenţilor economici din industria turismului şi ai
mediului de învăţămînt.
(3) Regulamentul Consiliului Consultativ pentru Turism şi componenţa nominală a acestuia se
aprobă de Autoritatea Naţională de Turism.

Capitolul III. Evidenţa, valorificarea şi promovarea patrimoniului turistic

Articolul 9. Patrimoniul turistic

(1) Patrimoniul turistic constituie factorul principal care stă la baza ofertei turistice.
(2) Patrimoniul turistic, indiferent de forma de proprietate, este valorificat şi protejat în
condiţiile legii.
(3) Direcţiile de valorificare şi dezvoltare a patrimoniului turistic se stabilesc în documentele
de politici.
(4) Dezvoltarea patrimoniului turistic este realizată prin amenajarea obiectivelor turistice şi
crearea infrastructurii turistice.
(5) Evidenţa şi monitorizarea patrimoniului turistic se realizează de către Autoritatea Naţională
de Turism, de comun acord cu alte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale.
(6) Evidenţa obiectivelor patrimoniului turistic se realizează prin înscrierea acestora în
Registrul turismului.
(7) Proprietarii/administratorii obiectivelor patrimoniului turistic au obligaţia de a întreprinde
toate măsurile necesare pentru întreţinerea, conservarea, protejarea şi păstrarea acestora în circuitul
turistic.

Articolul 10. Registrul turismului

(1) Registrul turismului este o bancă de date care conţine informaţii despre resursele turistice,
infrastructura specific turistică, infrastructura de transport şi subiecţi ai activităţii turistice.
(2) Registrul turismului este ţinut în format electronic, în baza unui sistem informaţional
integrat.
(3) Posesor şi deţinător al Registrului turismului este Autoritatea Naţională de Turism.

7
 (4) Modalitatea de ţinere a Registrului turismului şi înregistratorii de bază se stabilesc prin
Regulament aprobat de Guvern.

Articolul 11. Destinaţiile turistice

(1) În plan geografic, destinaţiile turistice se divizează în ţări, zone turistice, localităţi turistice,
staţiuni turistice şi obiective turistice.
(2) Zonele turistice sunt determinate în rezultatul evaluării potenţialului turistic al unităţilor
administrative teritoriale şi sunt delimitate în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional.
(3) Statutul de zonă turistică naţională, localitate sau staţiune turistică se acordă prin hotărîre de
Guvern, la propunerea Autorităţii Naţionale de Turism.
(4) Normele metodologice privind evaluarea potenţialului turistic al UAT, determinarea zonelor
turistice, acordarea statutului de zonă turistică naţională, localitate turistică şi staţiune turistică se
elaborează de către Autoritatea Naţională de Turism şi se aprobă de Guvern.

Articolul 12. Organizarea şi deservirea excursiilor

(1) Organizarea şi deservirea excursiilor se efectuează pe rute turistice certificate, în baza
contractului de prestare a serviciilor de ghid.
(2) Rutele turistice sunt elaborate de către ghizi de turism ori cu asistenţa nemijlocită a acestora.
(3) Rutele turistice sunt certificate şi înregistrate de către Autoritatea Naţională de Turism.
(4) Cererile de certificare şi înregistrare a rutelor turistice sunt înaintate de către asociaţii de
specialitate, autorităţi ale administraţiei publice şi agenţi turistici, care au în state ghid de turism.
(5) Normele metodologice privind elaborarea, certificarea şi înregistrarea rutelor turistice se aprobă
de către Autoritatea Naţională de Turism.

Articolul 13. Structuri de informare şi promovare turistică

(1) În scopul informării persoanelor fizice şi juridice interesate despre potenţialul turistic,
serviciile şi ofertele turistice, este creat Biroul de Informare şi Promovare Turistică şi sunt constituite
centre de informare şi promovare turistică.
(2) Biroul de Informare şi Promovare Turistică este o instituţie publică din subordinea
Autorităţii Naţionale de Turism.
(3) Biroul de Informare şi Promovare Turistică poate avea filiale în republică și în ţările de
interes turistic major pentru Republica Moldova. Misiunile diplomatice ale Republicii Moldova din
ţările în care se creează atare birouri le vor acorda asistenţa logistică necesară.
(4) Autorităţile administraţiei publice locale, asociaţiile profesionale, agenţii economici din
industria turismului sau persoane fizice pot crea centre de informare turistică.
(5) Cerinţele privind activităţile şi serviciile prestate în cadrul Biroului de Informare şi
Promovare Turistică se stabilesc prin Regulament aprobat de Guvern.
(6) Cerinţele privind activităţile şi serviciile prestate în cadrul centrelor de informare şi
promovare turistică se stabilesc de către Autoritatea Naţională de Turism.

Capitolul IV. Activitatea de întreprinzător în domeniul turismului

Articolul 14. Reglementarea activității de întreprinzător în domeniul turismului
(1) Activitatea de întreprinzător în domeniul turismului se reglementează prin autorizare, în condiţiile
Legii nr. 160 din 22 iulie 2011 privind reglementarea prin autorizare a activităţii de întreprinzător şi
prin licenţiere, în condiţiile Legii nr. 451 din 30 iulie 2001 privind reglementarea prin licenţiere a
activităţii de întreprinzător, cu stabilirea condiţiilor specifice de licenţiere.
(2) Actele permisive necesare pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător în domeniul turismului
sunt:
a) licenţa – pentru agenţii de turism;
b) certificatul de clasificare – pentru unități de cazare turistică;
c) atestatul de calificare – pentru ghizi de turism.
(3) Condiţiile de eliberare, suspendare, retragere, anulare a actelor permisive sunt stabilite prin Lege.

8
(4) Pentru realizarea eficientă a atribuțiilor ce îi revin, Autoritatea Națională de Turism ține evidența
agențiilor de turism, prin organizarea și gestionarea dosarelor acestora și înscrierea în Registrul
agențiilor de turism, parte componentă a Registrului turismului.
(5) Dosarul agenției de turism conține următoarele informații:
a) copia licenței;
b) copia anexei la licență;
c) copia deciziei de înregistrare;
d) datele de contact privind desfășurarea activității;
e) rapoartele statistice 1-tur;
f) dările de seamă financiare;
g) copiile facturilor privind procurarea voucherelor turistice;
h) dările de seamă privind utilizarea voucherelor turistice;
i) altă informație referitoare la activitatea agenției de turism.
.

Subdiviziunea 1. Agenții de turism

Articolul 15. Condiţii specifice de licenţiere a activităţii agenţiilor de turism
(1) Pentru activitatea agenţiei de turism tur – operatoare se stabilesc următoarele condiţii
specifice de licențiere:
a) conducătorul/administratorul trebuie să dispună de certificat de calificare în turism de categoria
„A”;
b) activitate turistică de minimum 3 ani. Succesorului de drept care a dobândit recent personalitate
juridică i se permite utilizarea mărcii comerciale înregistrate cu o vechime de minimum 3 ani;
c) oficiu de minim 40 metri pătraţi, amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin,
etajul unu sau alte nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;
d) schema de încadrare a personalului;
e) statele personalului de specialitate să fie de minimum 5 persoane;
f) minim 50% din personalul de specialitate trebuie să aibă:
1) studii superioare;
2) document care confirmă cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională;
3) vechime în muncă de minimum 3 ani în domeniul turismului;

(2) Pentru activitatea agenţiei de turism detailiste se stabilesc următoarele condiţii specifice
de licenţiere:
a) conducătorul/administratorul trebuie să dispună de certificat de calificare în turism de
categoria „A”;
b) oficiu de minim 12 metri pătraţi, amplasat în imobile şi încăperi nelocative la parter, mezanin,
etajul unu sau alte nivele uşor accesibile ale clădirilor cu destinaţie publică;
c) schema de încadrare a personalului.

Articolul 16. Activităţile desfăşurate de agenţiile de turism

(1) Agenția de turism tur-operatoare poate desfăşura următoarele activităţi:
a) contractarea de servicii turistice de la tur-operatori și furnizori locali şi străini, care prestează
direct astfel de servicii (structuri de cazare turistică, unităţi de alimentare, agenţi transportatori,
companii de asigurări sau brokeri, unităţi de prestare a serviciilor culturale, sportive şi de agrement,
etc.), în vederea formării pachetelor de servicii turistice;
b) contractarea companiilor aeriene în vederea organizării programelor charter pentru anumite
ţări de destinaţie turistică;
c) comercializarea pachetelor de servicii turistice proprii prin intermediul agenţiilor de turism
sau direct consumatorilor;
d) comercializarea serviciilor turistice proprii;

9
 e) organizarea evenimentelor cu caracter cultural-turistic şi de afaceri, dacă acestea implică
consumul turistic;
f) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru spectacole
şi alte manifestări culturale şi sportive.
(2) Agenția de turism detailistă poate desfăşura următoarele activităţi:
a) comercializarea pachetelor de servicii turistice contractate de la tur-operatori locali;
b) comercializarea serviciilor turistice proprii, dacă agenţia de turism detailistă dispune de
mijloace de transport, structuri de cazare turistică şi/sau unităţi de alimentare, structuri de agrement -
proprii sau arendate;
c) comercializarea separată a serviciilor turistice contractate de la furnizori locali.
d) rezervarea şi comercializarea biletelor pentru diverse mijloace de transport, pentru
spectacole şi alte manifestări culturale şi sportive.
(3) Dacă o agenţie de turism acţionează în calitate de intermediar pentru o agenţie de
turism tur-operatoare care nu este rezident în Republica Moldova, aceasta este considerată
organizator de călătorii turistice.

Articolul 17. Drepturile şi obligaţiile agenţiilor de turism

(1) Agenţiile de turism au dreptul:
a) să beneficieze de facilităţi acordate de stat, în condiţiile legii;
b) să participe la elaborarea politicii de stat în domeniul turismului;
c) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi
să fie incluşi în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de promovare a serviciilor turistice;
d) să organizeze acţiuni cu caracter cultural-turistic;
e) să aplice comision suplimentar la costul pachetului de servicii turistice pentru convertarea
valutei, reieșind din cursul valutar comercial al băncii la care se deservește;
f) să creeze asociaţii profesionale în conformitate cu legislaţia.
(2) Agenţiile de turism au obligaţia:
a) să afişeze la intrare în oficiu placheta cu denumirea întreprinderii, tipul de activitate şi
programul de lucru, în termen de 30 de zile de la data eliberării licenței;
b) să afişeze licența la un loc vizibil pentru toţi clienţii;
c) în decurs de 10 de zile după obținerea licenței, să prezinte la Autoritatea Națională de Turism,
în scopul organizării dosarului, următoarele acte:
1) copia licenței;
2) copia anexei la licență;
3) copia deciziei de înregistrare;
4) formularul cu datele de contact privind desfșurarea activității.
d) să funcţioneze cu personal calificat şi autorizat în conformitate cu reglementările şi normele
de specialitate în vigoare;
e) să încheie contracte de servicii turistice în exclusivitate cu prestatorii de servicii turistice
autorizaţi;
f) să încheie contracte de servicii turistice conform modelului aprobat şi să elibereze vouchere
turistice;
g) să pună la dispoziţia turiştilor informaţii complete şi veridice privind serviciile prestate, în
conformitate cu prevederile prezentei legi;
h) să păstreze confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale clienţilor lor, cu excepţiile
prevăzute de legislaţie;
i) să dispună de garanție financiară pentru a asigura, în caz de insolvență, rambursarea sumelor
achitate de consumator și repatrierea acestuia;
j) să înregistreze la Autoritatea Națională de Turism voucherele procurate sau să obțină
diapazonul de utilizare, în cazul voucherelor electronice;
k) să prezinte Autorităţii Naţionale de Turism dări de seamă privind utilizarea voucherelor
turistice;

10
 l) să prezinte organelor de statistică şi Autorităţii Naţionale de Turism dări de seamă statistice şi
financiare în termenele stabilite prin lege;
m)să presteze în totalitate serviciile prevăzute în contract de servicii turistice;
n) să repare prejudiciile cauzate turiștilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de
servicii turistice.
(3) Nerespectarea obligațiunilor stipulate la lit. d), e), j) și m) din alineatul (2) al prezentului articol
servesc temei pentru suspendarea licenței pentru activitatea în domeniul turismului, iar nerespectarea
obligațiunilor stipulate la lit. f), i) și n) servesc temei pentru retragerea acesteia.
Subdiviziunea 2. Unități de cazare turistică
Articolul 18. Drepturile și obligațiilor unităților de cazare turistică
(1) Tipurile unităților de cazare turistică care pot funcţiona în Republica Moldova sînt stabilite
prin Normele metodologice şi criteriile de clasificare a unităților de cazare turistică, elaborate de
Autoritatea Naţională de Turism şi aprobate de Guvern.
(2) Unitățile de cazare turistică au dreptul:
a) să beneficieze de facilităţi acordate de stat, în condiţiile legii;
b) să participe la elaborarea documentelor de politici în domeniul turismului;
c) să participe la acţiunile de promovare a imaginii Republicii Moldova ca destinaţie turistică şi
să fie incluşi /incluse în cataloage, ghiduri şi alte mijloace de lansare a ofertei turistice naţionale;
d) să obţină autorizaţiile necesare desfăşurării activităţii pentru fiecare unitate în care prestează
servicii de cazare;
e) să obţină, la cerere, reclasificarea unităților de cazare, ca urmare a îmbunătăţirilor aduse
nivelului de dotare şi calităţii serviciilor.
(3) Unitățile de cazare turistică sînt obligate:
a) să deţină certificat de clasificare, eliberat de către Autoritatea Naţională de Turism;
b) să afişeze placheta cu denumirea unității şi categoria de clasificare, în termen de 30 de zile de
la data eliberării certificatului de clasificare;
c) să afişeze informaţie veridică privind tipul şi categoria unității de cazare, conform
certificatului de clasificare;
d) să afişeze certificatul de clasificare la un loc vizibil pentru toţi clienţii;
e) să respecte, pe toată perioada de funcţionare, condiţiile şi criteriile de clasificare, conform
certificatului deţinut;
f) să solicite un nou certificat de clasificare, în cazul reducerii nivelului de dotări şi servicii, care
a condus la nerespectarea cerinţelor de clasificare pentru categoria deţinută, în termen de 10 zile de la
apariţia modificărilor;
g) să informeze beneficiarii, corect şi adecvat, cu privire la serviciile pe care le prestează;
h) să păstreze confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale clienţilor lor, cu excepţiile
prevăzute de legislaţie;
i) să funcţioneze cu personal calificat şi autorizat în condiţiile legii;
j) personalul specializat să posede limbi de circulaţie internaţională, în dependenţă de categoria
de clasificare;
k) să prezinte organelor de statistică şi Autorităţii Naţionale de Turism rapoarte statistice în
termenele stabilite prin lege.
l) să restituie certificatul de clasificare Autorităţii Naţionale de Turism, în termen de 10 de zile
de la data încetării activităţii.

Articolul 19. Clasificarea unităților de cazare turistică

(1) Clasificarea unităților de cazare turistică se efectuează gratuit.
(2) Pentru obţinerea certificatului de clasificare solicitantul depune, în condițiile legii, la
Autoritatea Naţională de Turism cerere, la care se anexează copiile următoarelor acte:
a) certificatul de înregistrare a agentului economic;
b) autorizaţia de funcţionare, emisă de autoritatea administraţiei publice locale; excepție –
apartamentele;
c) schiţa privind amplasarea unității de cazare turistică;

11
 d) fişa privind încadrarea nominală a spaţiilor de cazare, pe categorii;
e) certificatul de calificare de categoria „A” al conducătorului / administratorului;
f) certificatele de calificare în turism sau diplomele de studii în domeniul turismului ale
personalului de specialitate;
g) schema statelor de personal;
h) declarație pe propria răspundere privind corespunderea cu originalul a actelor prezentate.

(3) Autoritatea Naţională de Turism, în termen de 15 zile lucrătoare din data înregistrării
cererii, verifică la faţa locului, în prezenţa reprezentantului unității, respectarea criteriilor minime de
clasificare și corespunderea originalului a copiilor actelor indicate la alineatul (2) al prezentului
articol.
(4) În cazul deciderii neeeliberării certificatului de clasificare Autoritatea Naţională de Turism
informează solicitantul în termen de 20 de zile lucrătoare din data înregistrării cererii.
(5) Termenul de eliberare a certificatului de clasificare este de 10 zile lucrătoare din data
adoptării deciziei.
(6) Certificatul de clasificare este eliberat pentru o perioadă nedeterminată.
(7) Informaţia privind unitățile de cazare clasificate este inclusă în Registrul unităților de
cazare clasificate, care este parte componentă a Registrului turismului.

Articolul 20. Declasificarea și anularea certificatului de clasificare

(1) Unitatea de cazare turistică este obligată să respecte, pe toată perioada de funcţionare,
criteriile ce au stat la baza clasificării.
(2) Autoritatea Naţională de Turism va verifica respectarea criteriilor ce au stat la baza
clasificării unității de cazare. În cazul în care, după obţinerea de către titular a certificatului de
clasificare, se va constata neîndeplinirea unor condiţii importante prevăzute pentru eliberarea
certificatului de clasificare, Autoritatea Naţională de Turism va notifica neregularităţile constatate,
modul de remediere a tuturor deficienţelor identificate, termenul în care titularul trebuie să respecte
această obligaţie şi care nu poate fi mai mic de 30 de zile.
(3) Procedura de declasificare se aplică de către Autoritatea Naţională de Turism în cazul în
care unitatea de cazare nu mai corespunde categoriei de clasificare acordate anterior. Pentru a-şi
prelungi activitatea, unitatea declasificată este obligată să obţină un nou certificat de clasificare pentru
categoria la care a fost declasificată.
(4) Autoritatea Naţională de Turism va anula certificatul de clasificare în următoarele cazuri:
a) la cererea solicitantului;
b) în cazul neexecutării în termen de către unitatea de cazare turistică a prescripției privind
înlăturarea încălcărilor constatate de Autoritatea Națională a Turismului.
(5) Autoritatea Naţională de Turism, în termen de 10 zile, va înştiinţa unitatea de cazare,
autoritatea administraţiei publice locale şi Inspectoratul Fiscal Principal de Stat despre decizia de
anulare a certificatului de clasificare.

Subdiviziunea 3. Ghizi de turism

Articolul 21 . Activitatea ghizilor în turism
(1) Activitatea de ghid de turism în Republica Moldova poate fi exercitată de persoana care
întrunește următoarele condiții:
a) este cetățean al Republicii Moldova sau, în cazul cetățenilor străini, deține permis pentru
desfășurarea activității în Republica Moldova;
b) locuiește în Republica Moldova nu mai puțin de 5 ani;
c) este apt din punct de vedere al sănătății;
d) nu are antecedente penale nestinse;
e) deține act permisiv necesar desfășurării activității.

12
 (2) Cerinţele faţă de persoanele care vor să practice activitatea de ghid de turism, condiţiile de
atestare pentru obţinerea / confirmarea / modificarea categoriei de calificare, modalitatea de eliberare /
retragere a atestatului de calificare şi a ecusonului de ghid de turism, mecanismul de control a
activităţii ghidului de turism, precum şi modul de evidenţă a ghizilor de turism se stabilesc prin
Regulament aprobat de Guvern.
(3) Selectarea, instruirea, perfecţionarea şi certificarea calificării ghidului de turism se efectuează
de instituţiile de învăţămînt de stat și private, acreditate în condiţiile legii.
(4) Normele metodologice şi criteriile de selectare, instruire, perfecţionare şi certificare a
ghidului de turism se aprobă de către Autoritatea Naţională de Turism.
(5) În timpul desfăşurării activităţii, ghidul de turism este obligat să deţină asupra sa ecusonul
ghidului de turism, expus în loc vizibil.
(6) Supravegherea şi controlul activităţii ghizilor de turism se efectuează de către Autoritatea
Naţională de Turism.
(7) Evidenţa ghizilor de turism atestaţi se efectuează de către Autoritatea Naţională de Turism
prin completarea Registrului ghizilor de turism atestaţi din Republica Moldova, parte componentă a
Registrului turismului.

Articolul 22. Atestarea ghizilor de turism

(1) Persoanele care vor să practice activitatea de ghid de turism sunt supuse atestării, în scopul
verificării nivelului cunoştinţelor şi capacităţii de aplicare a lor în organizarea excursiilor.
(2) Atestarea ghidului de turism, eliberarea / retragerea atestatului de calificare şi a ecusonului se
efectuează de către Autoritatea Naţională de Turism gratuit.
(3) Cu cel puţin 20 de zile înainte de data desfăşurării examenului, persoanele care doresc să
obţină atestat de calificare al ghidului de turism, depun la Comisia de Atestare, creată de Autoritatea
Naţională de Turism, personal, sau prin scrisoare recomandată, sau prin poştă electronică, cerere, la
care se anexează următoarele acte:
a) buletinul de identitate;
b) curriculum vitae;
c) actul de identitate care dovedeşte cetăţenia Republicii Moldova sau al unui alt stat, cetăţenii
cărora au dreptul la muncă în RM;
d) actul care dovedeşte termenul de reşedinţă în Republica Moldova nu mai mic de 5 ani;
e) certificat medical;
f) declaraţia pe propria răspundere privind lipsa antecedentelor penale. În cazul susţinerii
examenului de atestare, va fi prezentat, în decurs de 15 zile de la data desfăşurării examenului, cazier
judiciar. Neprezentarea cazierului judiciar în termenul indicat sau prezenţa antecedentelor penale
atrage după sine anularea rezultatelor examenului.
g) diploma sau certificatul de absolvire a unei instituţii de învăţămînt sau de formare
profesională continuă specializate, de stat sau private, din Republica Moldova, acreditate în condiţiile
legii;
h) recomandarea unui ghid, care i-a acordat asistenţă metodologică;
j) 4 fotografii color, format 3x4 cm.
(4) Examenul de atestare constă din partea teoretică şi partea practică. Subiectele pentru examen
şi criteriile de evaluare sunt elaborate de către Comisia de atestare şi publicate pe site-ul Autorităţii
Naţionale de Turism cel puţin cu 15 zile înainte de desfăşurarea examenului.
(5) În termen de 10 zile lucrătoare din data susţinerii examenului, Agenţia Turismului emite actul
administrativ privind aprobarea rezultatelor examenului, eliberează solicitanţilor, care au promovat
examenul, atestate de calificare şi ecusoane şi efectuează înregistrările în Registrul ghizilor de turism
atestaţi din Republica Moldova.
(6) Termenul de valabilitate al atestatului de calificare şi ecusonului este de 5 ani.

Capitolul V. Prestarea serviciilor turistice

13
 Subdiviziunea 1. Informarea consumatorului

Articolul 23. Cerințe față de informația comunicată consumatorului.

(1) Înainte de încheierea contractului de servicii turistice, agenția de turism trebuie să pună la
dispoziția consumatorului, în scris sau sub orice altă formă corespunzătoare, în mod lizibil, clar și
precis prețul și informațiile corespunzătoare privind elementele următoare:
a) informațiile de ordin general privind regimul paşapoartelor şi al vizelor, în special - termenele
de obținere a lor, precum şi formalităţile de sănătate necesare pentru călătorie şi şedere;
b) numărul minim de persoane necesar pentru realizarea programului şi termenul limită pentru
informarea consumatorului, în caz de anulare a călătoriei turistice;
c) toate clauzele contractului.
(2) Înainte de începerea călătoriei, agenția de turism trebuie să furnizeze consumatorului, în scris sau
sub orice altă formă corespunzătoare, următoarele informații:
a) orarele, escalele și legăturile de transport, inclusiv locul ocupat de turist în mijlocul de
transport;
b) numele, adresa și numărul de telefon al reprezentanței locale a agenției de turism sau, în
lipsă, numele, adresa și numărul de telefon al autorităților (agențiilor) locale la care poate apela
turistul în caz de dificultate; în lipsa reprezentanţelor sau autorităţilor locale, turistului trebuie să i
se pună la dispoziție un număr de apel de urgenţă sau orice altă informaţie care să îi permită
stabilirea contactului cu organizatorul şi/sau detailistul;
c)pentru călătoriile şi şederile minorilor - informaţii care să permită stabilirea unui contact
direct cu copilul sau cu persoana responsabilă de şederea copilului;
d) informații privind posibilitatea semnării facultative a unui contract de asigurare, care să
acopere costurile anulării pachetului de către consumator sau costurile de asistenţă, inclusiv taxele de
repatriere, în caz de accidentare sau de boală.
(3) Orice informaţie comunicată consumatorului, privind serviciile turistice sau pachetele de servicii
turistice, prestate de către agenția de turism (organizator sau detailist), nu trebuie să conţină informații
înșelătoare.

Subdiviziunea 2. Contracte utilizate în domeniul turismului

Articolul 24. Contractele utilizate în domeniul turismului

(1) Raporturile juridice între subiecţii activităţii turistice se reglementează prin contracte.
(2) Tipurile contractelor utilizate în domeniul turismului:
a) contract de servicii turistice;
b) contract de locațiune;
c) contract de comision / mandat;
d) contract de prestare a serviciilor de cazare;
e) contract de prestare a serviciilor de alimentaţie publică;
f) contract de transport turistic;
g) contract de agrement;
h) contract de prestare a serviciilor de ghid;
i) contract de garanţie financiară.
(3) Contractele utilizate în domeniul turismului se încheie, în conformitate cu prevederile
Codului civil și prezentei legi, în baza contractelor-model, elaborate de către Autoritatea Naţională de
Turism şi aprobate de Guvern.

Subdiviziunea 3. Contractele de servicii turistice

Articolul 25. Cerințe privind conținutul și prețul contractului de servicii turistice

(1) În funcție de pachetul de servicii, contractul de servicii turistice trebuie să conțină cel puțin
următoarele elemente:

14
 a) destinaţia sau destinaţiile călătoriei şi, în cazul în care sunt prevăzute mai multe șederi, durata şi
datele de sosire şi de plecare;
b) mijloacele, caracteristicile şi categoriile de transport utilizate, datele, orele şi locurile de plecare
și de sosire;
c) în cazul în care pachetul de servicii turistice include cazarea – situarea locului de
cazare,categoria turistică sau nivelul de confort și principalele sale caracteristici, conformitatea sa cu
reglementările statului de primire respectiv;
d) serviciile de masă oferite (pensiune completă, demipensiune, mic dejun, etc.);
e) dacă realizarea serviciului / pachetului de servicii turistice necesită un număr minim de persoane
- data limită de informare a consumatorului în caz de anulare;
f) ruta (itinerarul);
g) vizitele, excursiile sau alte servicii incluse în preţul total convenit al pachetului de servicii
turistice;
h) numele și adresa organizatorului, detailistului și, dacă este cazul, ale asiguratorului;
i) preţul pachetului de servicii, cazurile privind eventuala modificare a prețului, în condițiile
prezentei legi, eventuale taxe aferente anumitor servicii (taxe de aterizare, îmbarcare/debarcare în
porturi şi aeroporturi, taxe de ședere), dacă acestea nu sunt incluse în preţul pachetului de servicii
turistice;
j) graficul și modalitățile de plată;
k ) facilități privind rezervarea timpurie a pachetelor de servicii turistice, precum și penalități
privind rezilierea contractului atît pentru turiști cît și pentru agenția de turism;
l) cerințele speciale, pe care consumatorul le-a adus la cunoștința agenţiei de turism organizatoare
sau celei detailiste în momentul rezervării şi care au fost acceptate de ambele părţi;
m) termenele în care consumatorul trebuie să formuleze o eventuală reclamaţie pentru
neexecutarea sau executarea defectuoasă a contractului;
n) numele și adresa organizatorului, detailistului, căruia consumatorul îi poate solicita despăgubiri,
în caz de reziliere a contractului, în condițiile prezentei legi.
(2) Prețurile stabilite prin contract nu sunt revizuibile, cu excepția cazului în care contractul
prevede în mod expres posibilitatea de revizuire a prețului în sus sau în jos și determină modalitățile
precise de calcul al prețului revizuit, ținînd seama doar de următoarele variații:
a) costul de transport, inclusiv costul carburantului;
b) taxele aferente anumitor servicii, cum ar fi taxele de aterizare, de debarcare sau de îmbarcare în
porturi și aeroporturi;
c) cursuri de schimb aplicate pachetului de servicii respectiv.
(3) În cursul celor 20 de zile care preced data prevăzută pentru plecare, prețul stabilit în contract
nu va fi majorat.

Articolul 26. Modificarea / rezilierea contractului de servicii turistice

(1) În cazul în care, înainte de plecare, organizatorul este constrîns să modifice semnificativ una
dintre clauzele esențiale ale contractului, cum ar fi prețul, acesta trebuie să anunțe consumatorul cu cel
puțin 15 zile înainte de data plecării, pentru a-i permite să ia una din următoarele decizii:
a) să rezilieze contractul fără plata de penalități;
b) să accepte o clauză contractuală adițională, conținînd modificările aduse contractului și
reflectarea lor în preț.
Consumatorul trebuie să anunțe decizia sa organizatorului sau detailistului în termen de cel mult
5 zile de la primirea înștiințării.
(2) Dacă consumatorul reziliază contractul în conformitate cu alineatul (1) al prezentului articol
sau dacă, indiferent de cauză, cu excepția unei greșeli a consumatorului, organizatorul anulează
pachetul de servicii înainte de data de plecare convenită, consumatorul are dreptul:
a) la rambursarea cît mai curînd posibilă, dar nu mai tîrziu de 7 zile lucrătoare, a tuturor sumelor
vărsate de el în temeiul contractului;
b) la un alt pachet de servicii de calitate echivalentă sau superioară, dacă organizatorul sau
detailistul pot să i le propună;
c) la un alt pachet de servicii de calitate inferioară, dacă organizatorul sau detailistul pot să i le

15
propună și consumatorul acceptă. În acest caz, organizatorul trebuie să ranburseze imediat
consumatorului diferența de preț.
(3) În cazul rezilierii contractului, consumatorul are dreptul la o despăgubire pentru neexecutarea
contractului, care îi este vărsată fie de organizator, fie de detailist, în conformitate cu prevederile
contractului. În acest caz, suma despăgubirilor solicitată de consumator nu poate depăși prețul dublu al
serviciilor stipulate în contract.
(4) Consumatorul nu poate cere despăgubiri pentru rezilierea contractului, dacă:
a) anularea se datorează numărului de persoane înscrise pentru pachetul de servicii, care este
inferior numărului minim cerut, iar consumatorul este informat despre anulare în scris, în termenul
indicat în contract;
b) anularea, exceptînd cazurile de suprarezervare, se datorează unui caz de forță majoră, adică unor
împrejurări neobișnuite și imprevizibile, independente de voința celui care le invocă și ale căror
consecințe nu au putut fi evitate în pofida tuturor eforturilor depuse.
(5) Dacă, după plecare, o mare parte din serviciile prevăzute în contract nu sunt furnizate sau dacă
organizatorul constată că nu va putea asigura o mare parte din serviciile prevăzute, organizatorul este
obligat:
a) să propună, fără costuri suplimentare pentru consumator, alte aranjamente corespunzătoare
pentru continuarea pachetului de servicii și, după caz, să despăgubească consumatorul la limita
diferenței dintre serviciile prevăzute și cele furnizate;
b) în cazul în care astfel de aranjamente sunt imposibile sau nu sunt acceptate de către consumator
din motive întemeiate, să furnizeze consumatorului, fără costuri suplimentare, un mijloc de transport
echivalent, care să-l ducă înapoi la locul de plecare sau într-un alt loc de sosire convenit cu el și, după
caz, să despăgubească consumatorul.
(6) Consumatorul poate să rezilieze unilateral, în totalitate sau în parte, contractul. În cazul în care
turistul reziliază contractul pentru un motiv care îi este imputabil, el va despăgubi agenţia de turism
pentru prejudiciul creat acesteia ca urmare a rezilierii. În acest caz, suma despăgubirilor solicitată de
agenție nu poate depăși prețul serviciilor stipulate în contract.

Articolul 27. Cesionarea contractului de servicii turistice.

(1) În cazul în care turistul nu poate să participe la călătoria turistică, acesta poate să cesioneze
contractul unei terţe persoane, care îndeplineşte toate condiţiile prevăzute în pachetul de servicii
turistice contractat.
(2) Cesionarea poate fi realizată numai cu anunţarea agenţiei de turism semnatare a contractului cu
cel puțin 3 zile înainte de începerea călătoriei.
(3) Turistul care cedează pachetul său de servicii, precum şi cesionarul sunt responsabili în mod
solidar la plata preţului călătoriei şi a eventualelor costuri suplimentare apărute cu ocazia acestei
cedări.

Articolul 28. Respectarea clauzelor contractului de servicii turistice.

(1) Partea contractantă, organizatorul și / sau detailistul, este răspunzătoare pentru buna
executare a obligaţiilor ce decurg din contract, indiferent dacă aceste obligaţii vor fi executate de
ei înșiși sau de către alți furnizori de servicii, sub rezerva dreptului organizatorului și / sau
detailistului de a-i acționa în instanță pe ceilalți furnizori de servicii.
(2) De la prevederile alin. (1) fac excepție următoarele cazuri:
a) cînd neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a obligaţiilor asumate prin contract se
datorează turistului;
b) când neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unui terţ care nu are legătură cu furnizarea
serviciilor prevăzute în contract, iar cauzele care au determinat neîndeplinirea obligaţiilor au un
caracter imprevizibil şi inevitabil;
c) cînd neîndeplinirea obligaţiilor se datorează unui caz de forţă majoră sau unui eveniment
pe care organizatorul și / sau detailistul sau furnizorul, cu tot efortul depus, nu-l puteau
prevedea sau evita.

16
 (3) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c) al prezentului articol agenţia de turism parte
contractantă este obligată să acorde prompt asistenţă consumatorului aflat în dificultate.

Articolul 29. Depistarea deficiențelor în timpul călătoriei.

(1) Consumatorul trebuie să semnaleze cît mai curînd posibil atît furnizorului de servicii, cît și
organizatorului și / sau detailistului, în scris sau sub orice altă formă corespunzătoare, orice abatere în
executarea contractului, pe care o constată la fața locului.
(2) Această obligație a turistului trebuie menționată clar și explicit în contract.
(3) În cazul unor reclamaţii ale turistului cu privire la realizarea serviciilor turistice contractate,
organizatorul și / sau detailistul, precum şi prestatorii de servicii vor acţiona imediat pentru
soluţionarea reclamaţiilor şi vor face proba eforturilor depuse de ei în acest scop.

Subdiviziunea 4. Voucherul turistic

Articolul 30. Utilizarea voucherului turistic

(1) Voucherul turistic se perfectează pentru toate tipurile de turism organizat, cu excepţia
cazurilor cînd grupuri de persoane pleacă peste hotare în baza unei invitaţii oficiale de participare la
festivităţi, concursuri, competiţii, etc., cheltuielile de călătorie fiind suportate de către organizatori.
(2) Voucherul turistic se eliberează beneficiarului pachetului de servicii turistice de către agenția
de turism tur-operatoare sau detailistă care încheie contract cu consumatorul, după achitarea integrală
a costului acestora.
(3) Voucherul turistic nu se eliberează la comercializarea separată a serviciilor turistice.
(4) Serviciile turistice prevăzute în voucherul turistic sunt obligatorii pentru prestare, fără
perceperea unei plăţi suplimentare.
(5) Agenţiile de turism sunt obligate:
a) să procure formulare tipizate ale voucherelor turistice la întreprinderile abilitate cu dreptul de
editare a formularelor de strictă evidenţă;
b) în termen de 10 zile de la procurarea voucherelor, să le înregistreze la Autoritatea Naţională
de Turism;
c) să primească de la Autoritatea Naţională de Turism, la utilizarea voucherelor electronice,
diapazonul de numere ale acestora,
d) să ţină evidenţa voucherelor procurate şi să prezinte Autorităţii Naţionale de Turism dări de
seamă trimestriale privind utilizarea voucherului turistic, pînă la data de 25 a lunii imediat următoare
trimestrului gestionat;.
(6) Agenţiile de turism poartă răspundere pentru veridicitatea datelor înscrise în voucher şi
corectitudinea perfectării, aplicării, evidenţei şi păstrării voucherelor.
(7) Utilizarea voucherului turistic electronic se va efectua în conformitate cu Legea nr. 284 – XV
din 22 iulie 2004 privind comerţul electronic.
(8) Modelul şi condiţiile de utilizare a voucherului turistic, inclusiv în format electronic, se
elaborează de către Autoritatea Naţională de Turism şi se aprobă de Guvern.

Capitolul VI. Asigurarea şi protecţia turiştilor. Garanţia financiară.

Articolul 31. Drepturile şi obligaţiile turiştilor
(1) Turiştii au dreptul:
a) la informaţie corectă, completă, adecvată şi clară privind preţurile, condiţiile şi facilităţile
oferite de prestatorii de servicii şi pachete de servicii turistice;
b) la informaţii privind licenţa agenției de turism;
c) la informaţii complete şi obiective privind ţara de aflare temporară: legislaţia acesteia,
obiceiurile şi tradiţiile locale şi alte particularităţi, a căror cunoaştere este necesară pentru desfăşurarea
sejurului;
d) la totalitatea serviciilor prevăzute în contractul de servicii turistice;
e) la acces liber în obiectivele turistice pentru vizitarea şi folosirea cărora nu sînt stabilite
restricţii legale;

17
 f) la protecţia drepturilor de consumatori ai serviciilor turistice;
g) la securitate personală, la protecţia vieţii şi sănătăţii;
h) la asistenţă medicală în conformitate cu prevederile asigurării de călătorie;
i) la înlăturarea imediată a încălcării clauzelor contractului de servicii turistice, încălcare
depistată în timpul călătoriei;
j) la repararea prejudiciului material şi moral cauzat prin nerespectarea clauzelor contractului
de servicii turistice.
(2) Turiştii au obligaţia:
a) să respecte prevederile legale în raport cu agenţiile de turism şi cu ceilalţi participanţi la
activităţile turistice;
b) să deţină asigurare de călătorie, în cazul turismului organizat;
c) să respecte clauzele contractului de servicii turistice;
d) să respecte regulile vamale, regulile de trecere a frontierei de stat şi termenul de şedere
legal;
e) să respecte legislaţia ţării de aflare temporară, obiceiurile şi tradiţiile locale;
f) să repare prejudiciile aduse agentului economic în cazul încălcării clauzelor contractului de
servicii turistice;
g) să respecte normele de protejare a patrimoniului turistic şi a mediului în locul vizitat;
a) să repare prejudiciile aduse proprietarilor/ administratorilor patrimoniului turistic, inclusiv
în ţările de aflare temporară.

Articolul 32. Protecţia şi securitatea turiştilor

(1) Protecţia şi securitatea turiştilor pe teritoriul Republicii Moldova sînt garantate de stat.
(2) În scopul asigurării securităţii turiştilor, agenţiile de turism sunt obligate:
a) să perfecteze asigurarea de călătorie a turiştilor şi excursioniştilor, în cazul lipsei acesteia;
b) să informeze turiştii despre eventualele pericole cu care se pot confrunta în timpul călătoriei;
c) să informeze turiştii despre echipamentul şi inventarul necesar pentru forma de turism
practicată;
d) să întreprindă acţiuni pentru acordarea asistenţei medicale de urgenţă persoanelor accidentate
în timpul călătoriei;
e) să informeze operativ organele abilitate de stat despre situaţiile excepţionale cu care s-au
confruntat turiştii şi despre persoanele dispărute.
(4) Protecţia şi salvarea turiştilor care s-au confruntat cu situaţii excepţionale se efectuează de
subdiviziunile specializate ale organelor de stat responsabile de situaţii excepţionale.
(5) În cazul situaţiilor excepţionale, statul întreprinde măsuri de protecţie a turiştilor cetăţeni ai
Republicii Moldova aflaţi în străinătate, inclusiv evacuarea acestora din ţara de aflare temporară.
(6) Se interzice utilizarea turismului în scopul migraţiei ilegale, sexuale, de muncă ilegală şi alte
tipuri de exploatare umană.

Articolul 33. Asigurarea de călătorie

(1) Asigurarea de călătorie este obligatorie pentru turismul organizat.
(2) Asigurarea de călătorie poate fi perfectată de sine stătător de către turişti, la oricare din
companiile autorizate ori se perfectează de către agenţiile de turism contractante, prin încheierea
contractelor cu consumatorul, în baza cotractelor încheiate între agenția de turism și companiile de
asigurare / brokerii autorizaţi să efectueze acest gen de asigurare.
(3) Asigurarea de călătorie trebuie să prevadă acoperirea cheltuielilor pentru acordarea de
asistenţă medicală turistului în locul de aflare temporară.
(4) În cazul perfectării asigurării de călătorie de către agenția de turism, cheltuielile pentru
asigurare se achită separat și nu sînt incluse în preţul pachetului turistic.

Articolul 34 . Garanţia financiară

(1) Agenția de turism (organizatoare și /sau detailistă) trebuie să aducă garanții suficiente
pentru a asigura, în caz de insolvență, rambursarea sumelor achitate de consumator și repatrierea
acestuia.

18
 (2) Garanția financiară poate fi asigurată prin una din următoarele modalități:
a) încheierea contractului de garanție financiară cu o companie de asigurări;
b) încheierea contractului de garanție financiară cu o instituție bancară;
c) prezentarea dovezii privind deținerea activelor nete.
(3) Volumul sumei garanției financiare este de 300 mii lei pentru agenţii de turism detailiste și
1,5 mln lei pentru agenții de turism tur-operatoare
(4) Agențiile de turism care solicită licență de activitate în calitate de agenție de turism vor
prezenta dovezi, conform alineatului (2) al prezentului articol sau vor încheia contracte de garanţie
financiară şi le vor prezenta Camerei de Licențiere, împreună cu actele necesare obţinerii licenței.
(5) Agenţiile de turism care, la data adoptării prezentei Legi, deţin licenţă de activitate în turism,
și nu cad sub incidența literei c) a alineatului (2), vor încheia contracte de garanţie financiară în
termenele prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea unei noi licențe.
(6) Termenul de valabilitate al garanției financiare este de 1 an.
(7) Agenţiile de turism au obligaţia să prelungească contractul de garanţie financiară sau să
încheie un contract nou cu cel puţin 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al
contractului deţinut.
(8) Agenţiile de turism informează Camera de Licențiere și Autoritatea Naţională de Turism
despre prelungirea sau încheierea unui nou contract de garanţie financiară, cu cel puţin 10 zile înainte
de expirarea termenului de valabilitate al contractului deţinut.
(10) Autoritatea Naţională de Turism ţine evidenţa agenţiilor de turism, deţinători de garanţie
financiară.

Capitolul VII. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor pentru domeniul turismului

Articolul 35. Pregătirea şi perfecţionarea cadrelor

(1) Pregătirea cadrelor pentru domeniul turismului se realizează de către instituţiile de
învăţământ superior şi mediu de specialitate de stat şi private, acreditate în condiţiile legii.
(2) Programele de studii şi planurile de învăţămînt destinate pregătirii cadrelor pentru
domeniul turismului sunt aprobate de organele de resort, după avizarea acestora de către Autoritatea
Naţională de Turism.
(3) Personalul de specialitate încadrat în întreprinderile de turism, cu excepţia funcţiilor de
jurist, contabil, personalul tehnic şi de deservire, este obligat, o dată la 3 ani, să absolve cursuri de
perfecţionare profesională.
(4) Cursurile de perfecţionare nu sunt obligatorii pentru deţinătorii diplomelor de studii
superioare/medii de specialitate în domeniul turismului, cu excepția directorilor / administratorilor
întreprinderilor de turism ( solicitanții de certificate de categoria ”A”).
(5) Absolvenţilor cursurilor de perfecţionare profesională li se eliberează certificate de
calificare în turism, cu perioada de valabilitate de 3 ani.
(6) Pentru personalul cu vechime în muncă în domeniul turismului mai mare de 15 ani,
certificatul de turism se eliberează pe termen nelimitat, după absolvirea cursurilor de perfecţionare
profesională.
(7) Vechimea în muncă în domeniul turismului, pentru personalul stipulat în alineatul (6) al
prezentului articol, se consideră activitatea în funcţii responsabile de turism din cadrul întreprinderilor
de turism, Autorităţii Naţionale de Turism, instituţiilor, asociaţiilor obşteşti şi profesionale de profil,
precum şi în calitate de ghid de turism.
(8) Certificatele de calificare în turism sunt de 5 categorii:
a) categoria „A” - pentru director / administrator întreprindere de turism;
b) categoria „B” - pentru personalul de specialitate din cadrul întreprinderii de turism,
absolvenţi ai instituţiilor superioare de învăţămînt;
c) categoria „C” – pentru personalul de specialitate din cadrul întreprinderii de turism, cu
excepţia absolvenţilor instituţiilor superioare de învăţămînt;
d) categoria “D” - pentru ghizi de turism;
e) categoria ”E” - pentru personalul de specialitate, inclusiv de conducere, din cadrul caselor de
vacanță.

19
 (9) Certificatul de calificare de categoria ”E” se eliberează gratuit doar pentru perioada de
activitate a casei de vacanță în condițiile art. 39 din prezenta Lege. Ulterior perfecționarea
profesională se va efectua contra cost, în baza condițiilor generale stipulate în prezenta lege.
(10) Solicitanţii certificatului de categoria „A” pentru activitatea agenției de turism tur-
operatoare vor prezenta documente ce atestă vechimea în muncă de cel puţin 3 ani în funcţii de
specialitate în agenţie de turism / tur-operator / asociaţie de specialitate / Autoritatea Naţională de
Turism.
(11) Perfecţionarea personalului încadrat în industria turismului se realizează de către instituţii
de învăţămînt acreditate, în baza programelor avizate de Ministerul Educaţiei şi aprobate de
Autoritatea Naţională de Turism.
(12) Acreditarea instituţiilor de învăţămînt care realizează perfecţionarea cadrelor din industria
turismului se efectuează de către organele de resort, după avizarea de către Autoritatea Naţională de
Turism.
(13) Actele de calificare ale altor state similare certificatelor de calificare în turism menționate
în prezentul articol vor fi recunoscute pentru activitate în Republica Moldova în baza acordurilor de
reciprocitate, încheiate între state.

Articolul 36. Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului

(1) Personalul de specialitate încadrat în întreprinderile de turism, activează în baza funcţiilor
prevăzute de Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului.
(2) Nomenclatorul funcţiilor din domeniul turismului se aprobă de către Autoritatea Naţională
de Turism, în baza Clasificatorului ocupaţiilor din Republica Moldova.
(3) Agenţii economici din domeniul turismului vor angaja în condiţiile legii, cu prioritate,
personal absolvent al instituţiilor de învăţămînt cu profil turistic.

Capitolul VIII. Turismul rural

Articolul 37. Activitatea în domeniul turismului rural

(1) Activitatea în domeniul turismului rural cuprinde totalitatea serviciilor turistice destinate
consumului turistic în mediul rural.
(2) Activitatea de întreprinzător în domeniul turismului rural se poate desfăşura în calitate de
persoană fizică sau juridică, în condiţiile legii.
(3) Statul sprijină activitatea de întreprinzător în domeniul turismului rural al persoanelor fizice
şi juridice, prin politici şi mecanisme economico-financiare şi prin acordarea de facilităţi de ordin
fiscal.
(4) Susţinerea prin politici a turismului rural se efectuează prin includerea, în strategii şi
programe naţionale, a activităţilor de promovare şi dezvoltare a turismului rural, în ţară şi peste
hotare, informarea asupra oportunităților turistice din mediul rural, inclusiv cazare, activități,
festivaluri, evenimente și sărbători tradiționale, obiceiuri și meșteșuguri.
(5) Susţinerea financiară din partea statului se realizează prin promovarea unor programe
sociale, ecologice, ştiinţifice şi culturale, prin acordarea de credite financiare, împrumuturi bancare cu
destinaţie specială, în condiţiile legii.

Articolul 38. Finanţarea activităţilor în domeniul turismului rural

(1) Agenţii economici din domeniul turismului rural îşi desfăşoară activitatea din contul
mijloacelor proprii, inclusiv din veniturile obţinute de la prestarea serviciilor turistice, din contul
subvenţiilor bugetare alocate în cadrul proiectelor de dezvoltare a turismului rural, precum şi din alte
venituri, în condiţiile legii.
(2) Mijloacele financiare pentru susţinerea dezvoltării turismului rural se constituie din:
a) bugetul de stat;
b) bugetele locale;
c) fondul naţional de dezvoltare regională;
d) fondul ecologic;
e) fondul rutier;

20
 f) mijloacele speciale;
g) mijloacele fondurilor extrabugetare a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale;
h) mijloace provenite de la fonduri şi organizaţii naţionale şi internaţionale;
i) credite financiare şi împrumuturi bancare cu destinaţie specială;
j) alte mijloace, în condiţiile legii.

Articolul 39. Organizarea activităţii caselor de vacanță

Statul susține dezvoltarea caselor de vacanță.
(1) În scopul încurajării activităţilor de antreprenoriat şi creării locurilor noi de munca la sat, pe
parcursul a 5 ani de la data intrării in vigoare a prezentei legi, se permite desfășurarea activităţii
caselor de vacanță în baza autorizației de funcţionare și a certificatului de clasificare.
(2) Autorizația de funcţionare se eliberează de către primăria din localitate pentru o perioada de
un an, în baza certificatelor de sănătate ale membrilor familiei și a certificatelor veterinare ale
gospodăriei lor auxiliare.
(3) Certificatul de clasificare al caselor de vacanță se eliberează pentru perioada, care nu poate
depăși 5 ani, de activitate a casei de vacanță în condițiile art. 39 din prezenta Lege.
(4) Taxa pentru autorizația de funcţionare a casei de vacanță nu poate fi mai mare de 500 lei.
(5) Casele de vacanță se scutesc pe o perioadă de 5 ani, în condiţiile legii, de:
a) impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător;
b) taxa pe valoare adăugată la comercializarea serviciilor de cazare;
c) alte taxe locale (taxa hotelieră, taxa pentru amplasarea publicităţii).
(6) În scopul dezvoltării şi/sau modernizării capacităţilor de cazare, casele de vacanță pot
beneficia de credite financiare şi împrumuturi bancare cu destinaţie specială cu dobîndă preferenţială
pe o perioadă nu mai mică de 10 ani.
(7) Casele de vacanță efectuează plata, la tariful persoanelor fizice, pentru consumul de uz
casnic, a energiei electrice, a apeductului şi staţiilor de epurare, a gazului metan, a serviciilor de
telecomunicaţii.
Capitolul IX. Turismul social
Articolul 40. Principiile politicii de stat în domeniul turismului social.
(1) Turismul social asigură accesul persoanelor dezavantajate la servicii turistice.
(2) Politica de stat în domeniul turismului social se bazează pe următoarele principii:
a) asigurarea accesului la un pachet minim de servicii turistice pentru grupurile de persoane ce
necesită protecţie socială;
b) susţinerea turismului social de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale;
c) coordonarea şi reglementarea activităţii în cadrul turismului social de către Autoritatea
Naţională de Turism;
d) acordarea facilităţilor la prestarea serviciilor turistice cu caracter social;
e) acordarea sprijinului financiar pentru turismul social.

Articolul 41. Mijloacele financiare pentru susţinerea turismului social

(1) Mijloacele financiare pentru susţinerea turismului social se constituie din:
a) mijloace alocate din bugetul de stat;
b) mijloace alocate din bugetele locale;
c) contribuţii benevole ale persoanelor fizice şi juridice;
d) mijloace provenite de la fonduri şi organizaţii naţionale şi internaţionale;
e) alte mijloace, în condiţiile legii.

Articolul 42. Suportul statului în dezvoltarea turismului social

(1) Statul sprijină turismul social prin desfăşurarea de campanii promoţionale, organizarea şi
finanţarea de programe turistice sociale, alte instrumente şi mecanisme legale.
(2) Statul sprijină şi încurajează activitatea de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice din
domeniul turismului social prin promovarea unor facilităţi fiscale, în condiţiile legii.

21
 (3) La formarea pachetelor de servicii turistice şi organizarea programelor excursioniste
destinate turismului social, agenţiile de turism pot aplica tarife inferioare tarifelor minime plafonate,
reglementate de către instituţiile statului.

Capitolul X. Evidenţa statistică în domeniul turismului

Articolul 43. Evidenţa şi monitorizarea circulaţiei turistice

(1) Evidenţa şi monitorizarea circulaţiei turistice este realizată prin colectarea şi prelucrarea
datelor privind persoanele care traversează frontiera de stat, privind frecventarea unităților de primire
turistică, vizitarea destinaţiilor turistice, prestarea serviciilor turistice, etc.
(2) Evidenţa circulaţiei turistice este realizată de către organul central de statistică
(3) Monitorizarea circulaţiei turistice se efectuează de către Autoritatea Naţională de Turism.
(4) Datele privind numărul persoanelor care traversează frontiera de stat (separat pe ţări) se
prezintă trimestrial de către Poliţia de Frontieră organului central de statistică şi Autorităţii Naţionale
de Turism.
(5) Datele privind frecventarea unităților de primire turistică, vizitarea destinaţiilor turistice,
prestarea serviciilor turistice, etc. se prezintă trimestrial, de către structurile vizate, organului central
de statistică şi Autorităţii Naţionale de Turism.
(6) Organul central de statistică prezintă Autorităţii Naţionale de Turism rapoarte şi, la
solicitare, informaţii privind statistica turismului.

Articolul 44. Contul Satelit în Turism

(1) Colectarea, evidenţa şi prelucrarea datelor privind determinarea ponderii şi impactului
economic al turismului asupra economiei şi Produsului Intern Brut se realizează prin utilizarea
Contului Satelit în Turism.
(2) Scopul Contului Satelit în Turism este asigurarea unităţii metodologice în definirea,
colectarea, analiza şi interpretarea datelor din turism la nivel de ţară.
(3) Contul Satelit în Turism colectează şi prelucrează datele despre cheltuielile generate de
consumul turistic, care vizează cazarea, transportul, alimentaţia publică, serviciile culturale,
agrementul, serviciile de asigurări, produsele autohtone, serviciile turistice oferite de agenţii
economici din turism, ocuparea forţei de muncă în turism şi toate cheltuielile care duc la generarea
fluxului monetar turistic.
(4) Crearea şi administrarea Contului Satelit în Turism, racordat la standardele internaţionale,
se realizează de către Organul central de statistică.
(5) Regulamentul de implementare a Contului Satelit în Turism se aprobă de Guvern.

Capitolul XI. Răspunderea pentru încălcarea legislaţiei turistice. Litigiile în turism

Articolul 45. Supravegherea şi controlul

(1) Supravegherea şi controlul de specialitate asupra activităţii întreprinderilor din turism se
efectuează de către Autoritatea Naţională de Turism, în limita competențelor stabilite prin lege.
(2) Supravegherea şi controlul activităţii de turism în teritoriu se efectuează de către
reprezentanţii Autorităţii Naţionale de Turism cu concursul autorităţilor administraţiei publice locale.

Articolul 46. Răspunderea pentru încălcarea prezentei legi

(1) Constituie încălcări ale prezentei legi:

a) desfășurarea activității în domeniul turismului fără personal calificat și/sau autorizat;
b) desfășurarea activității unităților de cazare turistică în lipsa certificatului de clasificare;
c) plasarea informaţiei neveridice privind tipul şi categoria unității de cazare;
d) comercializarea de către agenţiile de turism detailiste a pachetelor de servicii turistice
contractate de la alţi tur-operatori, decît cei locali;
e) încheierea contractelor de servicii turistice cu furnizori neautorizaţi;

22
 f) încheierea contractelor de servicii turistice care nu corespund modelului aprobat şi neeliberarea
vouchere turistice;
g) neînregistrarea la Autoritatea Națională de Turism a voucherelor turistice;
h) neprezentarea Autorităţii Naţionale de Turism a dărilor de seamă statistice şi financiare în
termenele stabilite prin lege;
i) nedespunerea de garanție financiară pentru a asigura, în caz de insolvență, rambursarea sumelor
achitate de consumator și repatrierea acestuia;
j) neprestarea în totalitate a serviciilor prevăzute de contractul de servicii turistice;
k) nerepararea prejudiciilor cauzate turiștilor în cazurile de încălcare a clauzelor contractului de
servicii turistice
l) desfăşurarea activităţii ghidului de turism fără ecusonul ghidului de turism, expus în loc
vizibil.

(2) Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea conform legislației în vigoare.
(3) Examinarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea
prezentei legi se efectuează conform procedurilor și atribuțiilor stabilite de Codul contravențional

Articolul 47. Soluţionarea litigiilor

(1) Toate litigiile ce pot apărea în cadrul derulării prezentei legi, dintre agenţii economici din
turism şi turişti, vor fi soluţionate pe cale amiabilă, iar în cazul cînd acest lucru va fi imposibil, ele vor
fi trecute în competenţa instanţelor judecătoreşti, conform prevederilor legislaţiei în vigoare.

Capitolul XII. Dispoziţii finale

Articolul 48. Dispoziţii finale şi tranzitorii.
(1) Prezenta Lege intră în vigoare la data adoptării, cu excepția art. 34 (garanția financiară) și
art. 39 (casele de vacanță), care intră în vigoare la 1 ianuarie 2016.
(2) Guvernul :
a) în termen de 6 luni din data adoptării prezentei legi:
1) va prezenta Parlamentului propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în
concordanţă cu prezenta lege;
2) va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
b) va adopta acte normative în vederea executării prezentei legi.
(3) Se abrogă Legea turismului nr. 352 – XVI din 24 noiembrie 2006 cu privire la organizarea și
desfășurarea activității turistice în Republica Moldova.

23