Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
GENUNCHIULUI
Bîrsan Alice
Buburuzan Lavinia
Cojocariu Iustina
Furcă Raluca
Vitca Tudor
Introducere
Articulația genunchiului
Este cea mai mare și complexă articulație a corpului. Articulația genunchiului este mai puțin
protejată și acoperită de structuri moi, din acest motiv fiind frecvent expusă la lezare prin
traumatism. Este solocitată în statică și locomoție, ceea ce predispune la uzura accentuată a
componentelor sale.
Articulația genunchiului este o articulație de tip condilian care leaga trei oase:epifiza
inferioară a femurului, epifiza superioară a tibiei și rotula. Fibula nu participă la formarea
articulației genunchiului, de aceea vom întalni două articulații: articulația femuro- tibială și
femuro- patelară.
Patologia genunchiului
directe.
Buburuzan Lavinia
Metode de evaluare
Testarea articulară și musculară
Bilanțul articular
Rotatia externa si interna a gambei se executa in jurul unui ax vertical ce trece prin spinele
tibiale.Rotatia interna activa insoteste flexia,piciorul deviaza intern cu 20 – 30 de grade in timpul
testarii. Rotatia externa activa apare odata cu extensia genuchiului, piciorul orientandu se in
afara .Rotatia pasiva se executa din decubit ventral cu genunchiul flectat la 90 se prinde piciorul
de calcai si antepicior si se roteaza inauntru pentru rotatie interna 30-35 sau vice-versa pentru
rotatie externa 40-50.Lateralitatea- se evalueaza cu genunchiul in semiflexie, pentru obtinerea
unei relaxari maxime a ligamentelor colaterale.
Bilanțul muscular
Bilantul muscular – este o tehnica de examinare manuala pentru evaluarea fortei musculare
unui anumit muschi sau pentru o grupa musculara.Forta musculara e reprezentata de o scala
cuprinsa intre 0 si 5, unde F0 reprezinta fara contractie musculara si F5 contractie musculara
impotriva unei rezistente puternice.Principalii muschi flexori ai genunchiului sunt ischiogambierii
iar extensia genunchiului este executata de cvadriceps.
Vitca Tudor
Testarea funcțională
Subiectul se află în decubit dorsal, cu genunchiul şi şoldul flectate, iar talpa să fie pe
masă. Examinatorul stabilizează piciorul subiectului aşezându-se pe el, cu mâinile
cuprinde articulaţia genunchiului, cele două degete mari fiind de o parte şi de alta a
tuberozităţii tibiale. Din această poziţie la testul de “sertar” anterior, examinatorul trage
înspre el tibia subiectului, iar la cel posterior împinge tibia. Sertarul anterior indica
lezarea ligamentului încrucișat anterior, iar sertarul posterior indica leziune a
ligamentului încrucișat posterior.
“Șocul rotulian”
Subiectul stă în decubit ventral cu genunchiul flectat la 90°. Examinatorul rotează tibia
atât intern cât şi extern, menţinând tracţiunea în ax a tibiei. Dacă apare durere, leziunea
este de tip ligamentar. Apoi se fac aceleaşi mişcări numai că se aplică o forţă de
compresie în axul tibiei. Dacă apare durere iar mobilitatea este mai scazută decât pe
partea sănătoasă, leziunea este situată la nivelul meniscurilor.
Scala VAS
Scala VAS (Visual Analogue Scale) este o metodă de evaluare a durerii. Pacientul
cuantifică intensitatea durerii pe care o simte în momentul respectiv pe o scară de la 0
la 10, în care 0 reprezintă absența durerii, iar 10 reprezintă cea mai cumplită durere pe
care și-o poate imagina pacientul.
Indicele Lequesne
0 – fără dizabilitate;
1 – 4 – dizabilitate ușoară;
5 – 7 – dizabilitate moderată;
8 – 10 – dizabilitate severă;
14+ -dizabilitateextremă.
Cojocariu Iustina
KOOS-Knee injury and Osteoarthritis Outcome Score
Simptome
Redoare
7. Cât de severă este senzația de rigiditate a genunchiului Dvs. după ce aţi stat pe
scaun, întins sau v-aţi odihnit pe parcursul zilei?
Durere
7. În pat, noaptea;
9. Statul în picioare;
Activități zilnice
1.Coborârea scărilor;
2. Urcarea scărilor;
4. Statul în picioare;
1.Genuflexiuni;
2. Alergare;
3. Sărituri;
5. Îngenunchere;
Calitatea vieții
2. V-aţi schimbat modul de viaţă pentru a evita activitățile care ar putea afecta în mod
negativ starea genunchiului Dvs.?
2. Nicu Alexandrina, Onac Ioan, Pop Luminița, Ungur Rodica, Irsay László, Pop Liviu;
Evaluare clinică articulară și musculară; Cluj-Napoca: Editura Medicală Universitară
„Iuliu Hațieganu”, 2002; p. 122-130;
4. Lequesne M Mery C et al. Indexes of severity for osteoarthritis of the hip and knee.
Scand J Rheumatology. 1987; Supplement 65: 85-89.