Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață

CUPRINS

Pag.
INTRODUCERE 4
CAPITOLUL 1 6
n.1 PETROLUL – NEVOIE A OMULUI SI INAMIC AL APELOR 6
n.1.1. Accidente ce au dus la poluarea apelor prin deversare 7
n.1.2. Impactul asupra mediului acvatic în urmă exploziei și deversării
9
de petrol
n.1.3. Impactul asupra oamenilor din zonele învecinate apelor poluate 10
CAPITOLUL 2 11
n.2. DUBLĂ POLUARE ÎNCERCÂND-SE ÎNDEPĂRTAREA
11
DEVERSĂRILOR
CAPITOLUL 3
n.3. BACTERII CARE ÎNLATURĂ PETROLUL DEVERSAT 12
CAPITOLUL 4 13
n.4. EUTROFIZAREA LACURILOR 13
CAPITOLUL 5 14
n.5. IMPACTUL DEVERSARILOR ASUPRA PROPRIETATILOR 14
APEI
n.5.1 Modificarea calităților chimice 14
n.5.2 Modificarea calităților fizice 15
CONCLUZII 17
BIBLIOGRAFIE 18

INTRODUCERE

3
 Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață
Clemele si armaturile realizeaza legatura electrica si mecanica intre
conductoarele liniei, izolatoare si stalpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se inteleg piese sau dispozitive de legatura care sunt in contact direct
cu conductoarele si asigura legatura electrica si/sau mecanica intre conductoare sau
intre acestea si izolatoare.[1]

Armaturile sunt piese sau dispozitive de legatura intermediare intre izolatoare si

consolele stalpilor sau intre cleme si izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele si armaturile trebuie sa aiba o constructie
robusta si sa realizeze o fixare sigura a conductoarelor si izolatoarelor pe stalpii
liniei.
Clemele si armaturile lanturilor de izolatoare ale liniilor de inalta tensiune
trebuie sa aiba muchiile rotunjite, pentru a evita descarcarile si pierderile prin
efluvii (efect Corona). [1]
AMORTIZORUL STOCKBRIDGE

În cazul procedeelor active, de combatere a vibraţiilor, principiul de bază este

acela că, la apariţia vibraţiilor, amortizorul provoacă în conductor eforturi decalate
faţă de mişcarea conductorului, care acţionează contra eforturilor care au provocat
oscilaţia.[2]
Amortizorul intră în funcţiune numai o dată cu apariţia vibraţiilor, provocând
o oscilaţie remanentă nepericuloasă, a cărei amplitudine, la locul de montare a
amortizorului, nu depăşeşte 0,1-0,2mm. [2]

Cele mai bune rezultate în exploatare s-au obţinut cu următoarele tipuri de

amortizoare:[2]
 cu mişcare de translaţie, cu resort sau cu greutăţi dispuse orizontal;
 cu mişcare de torsiune;
 prin şoc;
 bretele amortizoare.

Figura 1.1. Amortizor Stockbridge

Dintre acestea, cel mai folosit în ţara noastră este amortizorul Stockbridge,
reprezentat în Figura 1.1[3] si Figura 1.2.[2]

4
 Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață

Figura 1.1. Amortizor Stockbridge[3]

Figura 1.2. Amortizor Stockbridge[2]

Amortizorul Stockbridge formează un sistem elastic compus dintr-o bucată

de conductor din oţel flexibil, cu două greutăţi de fontă la capete. Mijlocul
conductorului flexibil este prins de conductorul de fază al liniei electrice aeriene cu
ajutorul unei cleme. Pentru deschideri între stâlpi de până la 360 m, se montează
câte un amortizor la fiecare capăt al deschiderii, iar pentru deschideri mai mari, de
360-660 m, sunt necesare câte două astfel de amortizoare, la fiecare capăt al liniei.

În scopul combaterii vibraţiilor eoliene, precum şi a celor datorate galopării

conductoarelor, în alte ţări din lume se folosesc, cu rezultate bune, bretelele
antivibratoare. Acestea au rolul de a opri sau zăvorî banda de frecvenţe de unde
staţionare care se propagă pe linie.

5
 Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață
Accesoriile folosite în deschiderile dintre stâlpii liniilor electrice aeriene sunt
următoarele:
 clemă de legătură mecanică şi electrică;
 distanţiere sau cleme de distanţare pentru conductoare
fasciculare;
 contragreutăţi.

Figura 1.3 Cleme de legătură mecanică şi electrică a - clemă cu crestături pentru

conductoare din cupru (C-Cu); b - clemă cu crestături pentru conductoare din
aluminiu (C-Al) sau oţel (C-OL); c - clemă cu crestături pe conductoare din
aluminiu-oţel (C-Al-OL); d - clemă de înnădire prin presare (IP)

Clemele de legătură mecanică şi electrică au rolul de a înnădi conductorul în

deschiderile dintre stâlpi. Aceste cleme trebuie să prezinte calităţi mecanice şi
electrice ridicate, deoarece un contact electric executat defectuos conduce la
încălzirea inadmisibilă a clemei şi a conductorului în clemă, provocând, în cele din
urmă, ruperea conductorului.

Rezistenţa electrică a legăturii realizate printr-o astfel de clemă nu trebuie să

fie mai mare decât rezistenţa unui conductor având aceeaşi lungime şi fiind
confecţionat din acelaşi material. Totodată, la trecerea, prin conductoarele înnădite
prin clemă, a unui curent egal cu cel maxim admisibil, temperatura clemei nu
trebuie să depăşească temperatura conductorului din porţiunea continuă.

6
 Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață
Din punct de vedere mecanic, aceste cleme trebuie să asigure strângerea
conductoarelor astfel încât smulgerea acestora din legătură să nu poată fi posibilă la
solicitări mai mici decât valoarea de 90% din sarcina de rupere a clemei.

Clemele de legătură mecanică şi electrică sau clemele de înnădire pot fi cu

crestături de tipul celor reprezentate în Figurile 1.3 a, b, c şi prin presare conform
celor reprezentate în Figura 1.3d.

Dimensiunile clemelor de înnădire sunt dictate de conductoarele pe care le

fixează. Astfel, în Tabelul 1 sunt prezentate secţiunile conductoarelor liniilor elec-
trice aeriene pentru care se foloseşte fiecare tip de clemă prezentate în Figura 1.3.

Domenii de folosire pentru clemele de legătură mecanică şi

electrică
Tabelul 1
Conductorul la care se foloseşte
Clema
Material [mm2]
C – Cu cupru 10 – 120
C – Al aluminiu 16 – 240
C - OL oţel 16 – 150
C – OL – Al aluminiu-oţel 25 – 240
IP aluminiu-oţel 70 - 670

7
 Impactul deversărilor asupra poluării apelor de suprafață

BIBLIOGRAFIE

Ecologie şi protecţia calităţii mediului / Constantin Munteanu, Mioara Dumitraşcu,

Romeo-Alexandru Iliuţă. – Bucureşti : Editura Balneară, 2011, Capitolul I “POLUAREA SI
PROTECTIA MEDIULUI” – Paragraful 1. “Poluarea apei”

1. http://www.descopera.ro/stiinta/6427819-tragedia-din-golful-mexic-cel-mai-mare-dezastru-
ecologic-din-secolul-xxi
2. https://785.ro/wp-content/uploads/efectele-deversarilor-de-petrol-asupra-mediului-acvatic-.pdf
3. http://www.referatele.com/referate/geografie/online18/Poluarea-apelor-si-efectele-poluarii-apelor-
referatele-com.php
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Eutrofizare
5. http://www.referatele.com/referate/geografie/online18/Poluarea-apelor-si-efectele-poluarii-apelor-
referatele-com.php
6. http://www.scritub.com/geografie/ecologie/POLUAREA-APELOR12354.php:
7. http://enviropol.com/index.php/causes-of-water-pollution
8. http://eschooltoday.com/pollution/water-pollution/effects-of-water-pollution.html
9. https://ediewater.s3.amazonaws.com/news/images/r_630-bacteria-is-key-to-keeping-drink-water-
clean--says-research-.jpg
10. https://www.activenews.ro/uploads/2014/05/apa-poluata.jpg
11. http://static.panoramio.com/photos/original/41625798.jpg
12. http://www.staraqua.ro/image/catalog/categories/pahar-patat-apa-dura.jpg
13. Imagini Google