Imprumutul de folosinta

2019
CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................2
1.NOTIUNI SI CARATERE.............................................3
2.OBIECTUL.....................................................................4
BIBLIOGRAFIE..............................................................5

INTRODUCERE
Imprumutul de folosinţă (comodatul) este contractul care transmite folosinţa
gratuită a unui lucru determinat de la o persoană, numită comodant, unei alte
persoane, numită comodatar, care se obligă să îl restituie în individualitatea sa
(art. 2146 Noul Cod Civil).
Părţile contractante sunt: comodantul, care „remite un bun mobil sau imobil”, şi
comodatarul, care are „obligaţia de a-l restitui după un anumit
termen”.Comodatul se poate încheia atât între persoane fizice, cât şi între
persoane juridice.
In cazul in care din buna-vointa am imprumutat unui prieten, vecin sau unei rude
un lucru, nu trebuie sa ne facem probleme daca nu am convenit in mod expres
cu privire la obligatia de restituire. Incheierea unui contract de comodat -
cunoscut si sub denumirea de imprumut de folosinta - are ca efect asigurarea
gratuita a folosintei temporare a unui bun individual determinat, beneficiul
neputand sa dureze insa la infinit.
Pentru ca in majoritatea cazurilor dam curs unei cereri de impumut, vom puncta
in cele ce urmeazacateva aspecte importante referitoare la contractul de comodat
imprumutul de folosinta.

1.Notiuni si caratere
Imprumutul de folosinta (comodatul) este un contract prin care o persoana,
numita comodant, remite spre folosinta temporara unei alte persoane, numita
comodatar, un lucru determinat cu obligatia pentru acesta din urma de a-l restitui
in natura, in individualitatea sa (art. 1560 C. civ.).
Comodatul face parte din categoria contractelor reale, pentru incheierea lui fiind
necesara atat realizarea acordului de vointa, cat si predarea (traditiunea) lucrului
care formeaza obiectul contractului. Obligatia de restituire nu se poate nastecata
vreme lucrul nu a fost efectiv predat.
Numai in acele cazuri in care lucrul se afla (indiferent cu ce titlu) in posesiunea
sau in detentiunea comodatarului, contractul real (de imprumut, depozit etc.) se
poate incheia solo consensu (art. 1593 alin.3 C.civ.).
Comodatul este un contract unilateral deoarece - din momentul incheierii -
nasteobligatii numai pentru comodatar. Contractul ramane unilateral chiar daca,
ulterior incheierii, se nasc anumite obligatii si in sarcina comodantului
(obligatiipostcontractuale) datorita unui fapt posterior si accidental, care nu
deriva din vointa comuna a partilor ( 828e45i de exemplu, cheltuieli de
conservare a lucrului), ci dintr-o cauza extracontractuala; gestiunea de afaceri,
imbogatireafara temei, delictul civil.
2.Obiectul
Comodatul poate avea ca obiect numai lucruri nefungibile (individual
determinate), intrucaturmeaza sa fie restituite in totalitatea lor. Astfel fiind, pot
constitui obiectul contractului, lucruri neconsumptibile ale caror folosire nu
implica, la prima intrebuintare, consumarea substantei ori instrainarea lor.
Dimpotriva, daca s-au predat cu titlu de imprumut lucruri neconsumptibile
contractul nu poate fi decat comodat; lucrurile neconsumptibile si care sunt
nefungibile (certe) potrivit naturii lor nu pot fi considerate de parti ca fungibile
si consumptibile (generice), caci in acest caz s-ar schimba natura contractului.
De exemplu, daca bicicleta nu trebuie sa fie restituita, ci se inlocuieste cu alta
sau cu un alt lucru, contractul nu mai este comodat, fiind aplicabile regulile
specifice contractului de schimb.
Obiectul contractului de comodat il „poate forma orice lucru mobil sau imobil in
masura in care imprumutarea nu este interzisa prin norme speciale ori permisa
numai in anumite conditii. Chiar si drepturile incorporale pot forma obiectul
contractului (de exemplu, dreptul de proprietate industriala asupra marcii,
brevetului) in masura in care legea speciala nu prevede altfel.
In privinta bunurilor proprietate publica se prevede, pe de o parte,
inalienabilitatea, iar pe de alta parte posibilitatea inchirierii sau concesionarii.
In lipsa interdictiei, nu excludem nici posibilitatea transmiterii folosintei cu titlu
gratuit (comodat), daca se justifica printr-un interes public. De altfel,
imprumutareacartilor din biblioteci publice se face cu titlu gratuit.
Comodatul este, in principiu, un contract unilateral, deoarece da nastere la
obligatii numai in sarcina comodatarului.
Comodantul ramane pe mai departe proprietarul si posesorul legitim al lucrului
(lucrurilor) imprumutat(e), astfel ca el va suporta riscul pieirii fortuite a acestuia
(acestora), cu exceptia cazului cand bunul imprumutat a fost evaluat in
momentul incheierii contractului (art. 1567 C. civ.).
Comodatarul culpabil va suporta riscul pieirii fortuite a lucrului imprumutat si in
urmatoarele cazuri:
- cand comodatarul foloseste bunul pentru alta destinatie sau
prelungestefolosinta lui peste termenul prevazut, daca nu va putea dovedi ca
bunul ar fi pierit si la comodant (art. 1565 C. civ.);
- cand ar fi putut salva lucrul imprumutat, inlocuindu-l cu un bun al sau ori cand
ambele lucruri au fost expuse pieirii, dar si-a salvat bunul sau, lasand sa piara
bunul imprumutat (art. 1566 C. civ.).
Bunurile proprietate publică a statului pot forma, de asemenea, obiectul
contractului de comodat, dar numai dacă proprietarul (locatorul) are dreptul să
renunţe la chirie.
Dovada contractului de comodat se face prin înscris sub semnătură privată sau în
formă autentică, redactat într-un singur exemplar (pus la dispoziţia
comodantului).De precizat că faptul material al predării efective a lucrului
(remiterea) poate fi dovedit prin orice mijloc de probă.

BIBLIOGRAFIE

Vieriu Eufemia-Suport curs Dreptul Afacerilor 2019