Sunteți pe pagina 1din 9

PLURALITATEA DE INFRACTORI

1. Notiune si caracterizare;
- situatia in care mai multe persoane savarsesc o singura infractiune.
- cooperarea mai multor persoane, cu vinovatie, la savarsirea unei infr., chiar daca numai una dintre
persoanele care au comis fapta a actionat cu vinovatie;
- nu orice fapta comisa de mai multe persoane presupune o pluralitate de infractori
- daca nicio persoana nu a actionat cu vinovatie la comiterea faptei, nu se poate retine o puralitate de
infractori, ci o pluralitate de faptuitori, iar fapta sav fara vinovatie nu e infr.
- Daca dintre persoanele care au savarsit fapta, numai una a actionat cu vinovatie, fapta este infractiune,
iar pluralitatea de faptuitori devine si o pluralitate de infractori

2. Formele pluralitatii de infractori;


a) Pluralitatea naturala – cooperarea mai multor persoane la comiterea faptei este ceruta de
insasi natura acesteia
Unele infr presupun cooperarea a 2 persoane si de aceea se mai numesc si infr. bilaterale (ex:
bigamia sau incestul) + infr. care presupun cooperarea mai multor persoane (ex: incaierarea)
nu este necesar ca toti faptuitorii sa fie infractori, fiind suficient ca doar unul dintre acestia sa
actioneze cu vinovatie si sa raspunda penal;
Pluralitatea naturala de infractori are ca specific considerarea ca autor a fiecarui participant, iar
raspunderea penala a fiecaruia se stabileste in functie de rezultatul produs.

b) Pluralitatea constituita – gruparea mai multor persoane pentru savarsirea de infractiuni


 constituirea unui grup infractional organziat, care este infr. de sine statatoare, potrivit art. 367
NCp, astfel: prin grup infractional organizat se intelege grupul structurat, format din trei sau mai multe
persoane constituit pentru o anumita perioada de timp si pentru a actiona in mod coordonat in scopul
comiterii uneia sau mai multor infractiuni.
 conditiile de existenta ale pluralitatii constituite de infr.:
- existenta unei grupari de persoane
- scopul urmarit – savarsirea de infr
- grupul de pers. sa aiba o anumita organizare cu atributii, structura ierarhica, coordonare
- sa fie constituit pentru o durata de timp

Pluralitatea constituita exista indiferent daca s-a savarsit sau nu infr. pentru care se constituise grupul
infractional + daca s-a savarsit si o infr. pentru care se initiase sau constituise grupul infractional organizat,
sunt aplicabile dispozitiile de la concursul de infractiuni indiferent de gravitatea sau felul infr. (Art. 367
– 3 NC);
Exceptie: daca scopul constituirii grupului il reprezinta savarsirea de acte de terorism, se va aplica
dispozitia speciala cuprinsa in Legea nr. 535/2004 privind prevenirea si combaterea terorismului.
Fiecare persoana care a comis fapta cu vinovatie este considerata ca a savarsit infractiunea si va
raspunde penal pentru aceasta ca autor;

c) Pluralitatea ocazionala (participatia penala)


– la comiterea faptei prevazute de legea penala participa un numar mai mare de persoane decat era
necesar potrivt naturii faptei ori potrivit vointei legiuitorului;
Inseamna ca, daca o fapta putea fi comisa de o singura persoana datorita naturii ei, la savarsire au
participat 2 sau mai multe persoane, iar daca potrivit naturii ei fapta putea fi comisa de 2 persoane, la
savarsirea ei au participat 3 sau mai multe.
 spre deosebire de pluralitatea naturala si cea constituita, in cazul pluralitatii ocazionale, fiecare
participant este considerat ca contribuit cu o parte la savarsirea faptei prevazute de legea penala si va
raspunde penal in functie de contributia adusa cu vinovatie la savarsirea infactiunii.;

PARTICIPATIA PENALA

1. Aspecte generale
Notiune = situatia in care, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala, contribuie cu vointa
comuna mai multe persoane decat era necesar potrivit naturii acelei fapte ori potrivit vointei legiuitorului; 
Conditiile participatiei penale;
a) sa se fi comis o fapta prevazuta de legea penala, fapta ce poate fi consumata sau ramasa in
faza de tentativa pedepsibila;
b) La comiterea faptei sa fi contribuit mai multe pers. decat era necesar potrivit naturii faptei
sau vointei legiuitorului - cond. indeplinita si atunci cand doar unul dintre faptuitori actioneaza cu intentie si
indeplineste conditiile generale pt a fi subiect activ al infractiunii.
Contributia faptuitorilor la savarsirea faptei poate fi prin acte de executare directa si
nemijlocita, - autor/ coautor- ori prin inlesnire, sprijinire materiala si morala – de complice – sau
determinare la savarsirea infractiunii – de instigator.
c) sa existe o legatura subiectiva intre participanti, mai exact - toti participantii sa fie animati
de aceeasi vointa comuna de a savarsi fapta prevazuta de legea penala;
d) calificarea faptei comise prin contributia mai multor peroane ca infractiune;
Felurile participatiei penale;

a) dupa criteriul atitudinii psihice fata de rezultatul faptei comise cu vointa comuna de a
coopera –
- participatie proprie - toti participantii la savarsirea infr. actioneaza cu aceeasi forma de vinovatiei –
culpa sau intentie
- participatie improprie - participantii nu actioneaza cu aceeasi forma a vinovatiei, unii actioneaza cu
intentie, altii culpa, altii fara vinovatie
 ambele sunt consacrate in Codul penal roman;

b) dupa natura contributiei participantilor –se face deosebire intre :


- activitatea de executare directa si nemijlocita a faptei (autor/coautor)
- acte de inlesnire/ajutare la savarsirea faptei (complice)
- activitate de determinare la comiterea unei fapte (instigator);

c) dupa importanta contributiei participantilor la savarsirea faptei si producerea rezultatului –

- participatie principala (cand, prin contributia participantilor - autorul si coautorul, se realizeaza


continutul infractiunii)
- participatie secundara (cand contributiile participantilor nu se inscriu in realizarea actiunii sau
inactiunii ce rep. fapta incriminata);
Importanta delimitarii: participatia principala (coautoratul) absoarbe participatia secundara
(instigarea si complicitatea). in sensul ca participarea unei persoane la o infr. nu poate fi calificata si
instigare/complicitatea/coautorat, ci doar coautorat, chiar si atunci cand puteau fi calificate ca atare
(coautoratul absoarbe complicitatea si instigarea, iar instigarea absoarbe complicitatea) ≠ concursul de
infr., pedeapsa in cazul participatiei aplicandu-se potrivit textului de lege care sanctioneaza forma de
participatie principala;

d) dupa momentul in care se realizeaza contributiile participantilor –


- anterioara – contributiile participantilor se realizeaza prin acte distincte inainte de savarsirea faptei,
fiind, de regula, specifice instigatorului sau complicelui prin determinae, in cazul instigatorului, ori
sprijin, ajutor sau promisiune de tainuire ori favorizare, in cazul complicelui.
- Concomitenta – contributiile participantilor se realizeaza in momentul comiterii faptei – in cazul
coautorilor si complicilor;

e) dupa momentul in care se realizeaza coeziunea subiectiva intre participanti –


- participatie preordinata - premeditata – cand coeziunea subiectiva, psihica, s-a realizat anterior
savarsirii faptei si poate fi posibila la orice forma de participatie – instigare, complicitate, coautori.
- spontana - se realizeaza in momentul comiterii faptei fara o intelegere anterioara, tacita sau expresa si
este posibila si in cazul instigarii si complicitatii si pt coautori.

f) dupa calitatea participantilor -


- simpla - cand toti participantii au aceeasi calitate la savarsirea faptei, fiind cazul coautorilor
- complexa - eterogena – cand contributiile participantilor se realizeaza sub forma coautoratului, instigarii
sau complicitatii

g) dupa natura contributiei –


- materiala - contributie in realizarea laturii obiective a infr. prin acte materiale . Se poate intalni in cazul
coautoratului si complicitatii realizata prin sprijin sau ajutor material la savarsirea faptei.
- morala - contributii morale subiective la savarsirea faptei de catre participanti – cazul instigarii,
complicitatii sub forma promisiunii de tainuire ori favorizare, ca si al sprijinului moral ce se acorda
autorului. Se poate acorda si in cazul coautoratului, la asa zisele infr formale.

2. Autorul si coautorul

A. Autorul; art.46(1)NCp – autor este persoana care savarseste in mod direct si nemijlocit o
fapta prevazuta de legea penala;
 sub aspect obiectiv, acesta realizeaza actul de conduita interzis (verbum regens) + sub raport
subiectiv – autorul actioneaza intotdeauna cu intentie, in cazul participatiei proprii, iar in cazul celei
improprii – din culpa sau fara vinovatie;
 autoratul = cooperarea si a altor persoane la comiterea infr. in calitate de instigatori sau complici +
autorul nu este participant!

B. Coautorii; art.46(2)NCp – coautorii sunt persoanele care savarsesc nemijlocit aceeasi fapta
prevazuta de legea penala
 acestia au aceeasi contributie ca autorii  trebuie sa aiba acelasi statut ca autorii = nu sunt
participanti!
Coautoratul = forma de participatie in care, la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala si-au
adus contributia in mod nemijlocit doua sau mai multe pers. – nu presupune existenta si a altor participanti,
dar nici nu ii exclude.

Conditiile coautoratului:
a) presupune contributia a cel putin doua persoane la comiterea faptei, contributii care
reprezinta elementul material al laturii obiective a infr. – actele de executare nu trebuie sa fie identice
( sunt acte de coautorat loviturile aplicate de mai multe ori persoanei victimei, chiar daca nu au fost
mortale toate + actele prin care se face imposibila rezistenta, apararea victimei + doi participanti la
savarsirea infr. de talharie, unul a deposedat victima, celalalt a amenintat-o cu cutitul); Contributia
coautorilor la savarsirea infractiunii poate fi concomitenta sau succesiva.
b) sub aspect subiectiv – coautoratul ca forma a participatiei proprii, presupune savarsirea
actelor de executarede catre toti participantii cu aceeasi forma de vinovatie (culpa/intentie);
Infractiuni ce nu pot fi comise in coautorat;

- cele care presupun inactiunea (infr. omisive proprii) - actiunea de a iesi din pasivitate este personala
(ex; nedenuntarea –art. 266 NCp);
exceptie !!– daca obligatia de a face este impusa unui organ colectiv, in caz de omisiune a indeplinirii
acestei obligatii, membrii colectivului vor fi coautori
- infr. care presupun un subiect calificat (gestionar, functionar) decat daca faptuitorii au calitatea
ceruta de lege, altfel, ei vor fi considerati complici
- infr. ce se comit in persoana proprie (ex: marturia mincinoasa, dezertarea);

3. Instigatorul;
Notiune = art. 47 NCp – instigator (autor moral) este persoana care, cu intentie, determina o alta
persoana sa savarseasca o fapta prevazuta de legea penala (=instigarea este forma participatiei penale); 

Conditiile specifice instigarii;

a) efectuarea unei activitati de determinare din partea unei persoane, instigator, fata de o
alta persoana, numita instigat (prin diverse mijloace – rugi, promisiuni, chiar si constrangere) =
inocularea, insusirea in constiinta instigatului a hotararii de a savarsi fapta prevazuta de legea penala;
instigarea este posibila la toate faptele prevazute de legea penala, trebuind, insa, sa se situeze in timp
anterior luarii hot. infractionale  cand activitatea de determinare la savarsirea unei fapte prevazute de
legea penala are loc fata de o pers. care luase deja hot. sa savarseasca acea fapta = complicitate morala!
b) activitatea de determinare sa priveasca savarsirea unei fape prevazute de legea penala
(nu este indeplinita conditia cand cel instigat nu are calitatea ceruta de lege pt comiterea faptei la care este
determinat
c) instigatorul sa actioneze cu intentie - directa sau indirecta
d) instigatorul sa fi savarsit fapta la care a fost instigat ori sa fi realizat cel putin o
tentativa pedepsibila - cond. indeplinita si atunci cand instigatorul a inceput savarsirea faptei, dar, ulterior,
s-a desistat sau a impiedicat producerea rezultatului
Felurile instigarii;

a) dupa forma de vinovatie cu care instigatul savarseste fapta prevazuta de legea penala
- instigare proprie - perfecta –ce se caracterizeaza prin realizarea unei concodante sub raport subiectiv
intre instigator si instigat , si instigatul sav fapta cu vinovatie
- instigare improprie - imperfecta – lipsa coeziunii psihice intre instigat si instigator = instigatul
savarseste fapta din culpa/fara vinovatie);
b) dupa mijloacele folosite de instigator pt determ instigatului sa sav o fapta prev de lp :
- simpla - mijloace obisnuite – rugaminti
- calificata - oferirea de daruri
c) dupa numarul pers. ce desfasoara activ. de instigare –
- instigarea cu un singur instigator
- coinstigarea - cooperarea mai multor persoane , concomitent sau succesiv, la det. unei/unor pers. sa
savarseasca fapta prevazuta de legea penala –
In cazul coinstigarii succesive, nu sunt indeplinite conditiile daca instigatul a luat hot. de a savarsi
fapta penala dupa ce a fost det. de primul – in acest caz, activ. celorlati are rol doar de intarire =
complicitate! + mai multi instigatori desfasoara activ. de instigare, separat, fara a se cunaoste = concurs de
instigare!

d) dupa numarul persoanelor fata de care se desf. activ. de instigare –


- instigare individuala – activitatea de determinare se desfasoara asupra unei personae sau asupra mai
multor persoane determinate
- instigarea colectiva - instigarea unui numar nedeterminat de pers. Sa sav o infractiune – infr. de sine
statatoare – “instigare publica” art. 368 NCp – daca o astfel de instigare a avut ca urmare comiterea infr.
= realizarea cond. de la instigare ca forma a particip.!)
e) dupa modul de actiune al instigatorului –
- directa - instigatorul se adreseaza nemijlocit instigatului pt determinarea acestuia la savarsirea
infractiunii
- mediata – determinarea are loc prin intermediul unui mediator – poate deveni complice, daca se
limiteaza doar la a transmite sau coinstigator, daca are o contributie personala
f) dupa modul deschis/ascuns in care actioneaza instigatorul
- insitgare evidenta – instigatorul expune deschis scopul sau de a-l convinge la savarsirea faptei pe
instigat
- insidioasa - obtine determinarea instigatului, fara ca acesta sa realizeze caracterul infractional al faptei
sale
g) dupa rezultatul obtinut in det. instigatului
- instigare cu efect pozitiv - s-a reusit determinarea instigatului
- instigare cu efect negativ (=neizbutita – nu s-a reusit determinarea  nu este instigare, iar instigatorul
va raspunde penal pentru infr. de incercare de a det. la savarsirea unei infr. –art. 370 sau de influentare
a declaratiilor –art. 272 NCp);

4. Complicele;
Notiune = art. 48 NCp – complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod
la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Este, de asemenea, complice persoana care promite,
inainte sau in timpul savarsirii faptei, ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe
faptuitor, chiar daca dupa savarsirea faptei promisiunea nu este indeplinita. 

- Reprezinta o contributie indirecta, mediata la savarsirea infractiunii, fiind considerata forma de


parrticipatie secundara in raport cu celelalte.
Conditiile specifice complicitatii:

a) forma de participatie secundara  comiterea de catre autor a unei fapte prevazute de legea
penala;
b) savarsirea de catre complice a unor activitati menite sa inlesneasca, sa ajute pe autor la
savarsirea infr. + promisiunea  inlesnirea = activitatile complicelui desfasurate anterior comiterii faptei
prevazute de legea penala care se situeaza in faza de pregatire, putand fi acte materiale (procurarea
instrumentelor, a armei, a cutitului necesare in savarirea infr.) sau activitati reprezentand o contributie
morala (procurarea de info.); ajutorul = activitatile desfasurate de acesta in timpul executarii faptei de catre
autor (oferirea armei, deschiderea unei usi, asigurarea pazei etc); promisiunea de tainuire a bunurilor sau de
favorizare a faptuitorului = are loc inainte sau, cel tarziu, pana in momentul savarsirii infr., iar
neindeplinirea promisiunii nu inlatura caracterul de complicitate, avand in vedere ca reprezinta o intarire a
hotararii de a comite fapta (ex: promisiunea de nedenuntare facuta de complice);
c) savarsirea actelor de ajutor sau de inlesnire numai cu intentie (directa sau indirecta) +
preaeterintentie, daca se dovedeste ca, in raport cu cu rezultatul mai grav, complicele a avut o pozitie
subiectiva similara, aceea a autorului;
Felurile complicitatii;

a) dupa natura ajutorului dat la savarsirea faptei :


- complicitate materiala – acte de sprijin matrial precum procurarea de instrumente, de mijloace pt sav
faptei
- morala - acte de sprijin moral in vederea realizarii laturii subiective a infr – promisiunea de tainuire a
bunuriloe si de favorizare a faptuitorului, procurarea de date, informatii cu privire la locul, timpul unde
urmeaza sa fie savarsita fapta, intarirea si mentinerea hotararii infractionale etc.
b) dupa momentul in care se acorda ajutorul la comiterea faptei :
- complicitate la pregatirea faptei – complicitatea anterioara - prin pregatirea actelor materiale sau
morale
- complicitate la executarea faptei – complicitatea concomitenta - priveste actele executate de complice
prin cae se da sprijin autorului, in momentul savarsirii faptei . ex: incurajarea faptuitorului, deschidere
unei usi .
c) dupa modul direct sau indirect in care se realizeaza contributia complicelui la sav faptei :
- complicitate nemijlocita – complicele acorda sprijin direct autorului
- mediata - sprijinul este dat prin intermediul altui participant, instigator sau alt complice, putand fi
vorba de complicitate la complicitate, complicitate la instigare, instigare la complicitate.
d) dupa aspectul dinamic al contributiei complicelui :
- prin actiune – comisiva – complicele acorda ajutor prin actiune : aduna informatii
- prin inactiune - neindeplinirea unor obligatii legale – neinchiderea unei ferestre prin care autorul sa
patrunda in incapere pt a fura
e) dupa forma de vinovatie :
- proprie – autorul savarseste fapta cu intentie, cand se realizeaza coeziunea psihica intre complice si
autor
- improprie – autorul savarseste fapta din culpa sau fara vinovatie

5. Participatia improprie( imperfecta) ;


- acea forma a participatiei penale la care persoanele care savarsesc cu vointa comuna o fapta prevazuta
de legea penala nu actioneaza toate cu aceeasi forma de vinovatie

 poate exista sub forma coautoratului, instigarii si complicitatii;

S-a impus reglementarea acestei instituii ca urmare a aprecierii contributiei mai multor persoane in
raport cu fapta prevazuta de legea penala, la savarsirea careia participantii pot actiona cu intentie, altii din
culpa, altii fara vinovatie + necesitatea inlaturarii tezei “autorului mediat” – presupune considerarea ca
autor mediat al faptei pe instigatorul care determina cu intentie pe alta persoana sa savarseasca o fapta
prevazuta de legea penala si care savarseste acea fapta fara vinovatie (ex: minorul);

Modalitatile participatiei improprii;

a) Modalitatea intentie si culpa -contributia partcipantului este data cu intentie la fapta


savarsita de autor din culpa .
- art. 52 (1) NCp – participatia improprie consta in savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o
persoana a unei fapte prevazute de legea penala, la care, din culpa (coautorul) contribuie cu acte de
executare o alta persoana si, potrivit dispozitiilor art. 52 (2) NCp – in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in
orice mod, cu intentie (instigatorul/complicele), la savarsirea din culpa de catre o alta persoana (autorul) a
unei fapte prevazute lp .
Activitatile de savarsire nemijlocita sunt specifice coautorului, activittile de determinare sunt specifice
instigatorului, cele de inlesnire sau ajutare complicelui si se desfasoara cu intentie, iar autorul savarseste
fapta din culpa.
Participatia improprie in aceasta forma imbraca formele : coautorat impropriu, instigare improprie si
complicitate improprie.
Daca fapta savarsita de autor nu e incriminata cand este savarsita din culpa, participatia improprie nu
este inlaturata, ci doar autorul nu se pedepseste, coautorul, instigatorul si complicele se pedepsesc cu
pedeapsa prevazuta pt infractiunea intentionata.
b) Modalitatea intentie si lipsa de vinovatie - contributia participantilor este data cu intentie la o
fapta savarsita de autor fara vinovatie
– art. 52 (1) –participatia improprie consta in savarsirea nemijlocita, cu intentie, de catre o persoana a
unei fapte prevazute de legea penala, la care, fara vinovatie (coautorul), contribuie cu acte de executare o
alta persoana + art. 52 (3) in determinarea, inlesnirea sau ajutarea in orice mod cu intentie
(instigatorul/complicele) la savarsirea fara vinovatie (autorul) de catre o alta persoana a unei fapte prevazute
de legea penala;
- coautorul, instigatorul si complicele isi aduc contributia la savarsirea faptei cu intentie, dar autorul
comite fapte fara vinovatie.
- autorul se poate gasi, in momentul comiterii faptei, in eroare, sub constrangere fizica/morala, stare
de intoxicatie etc;
- participatia proprie poate fiinta alaturi de o participatie improprie;
*in legislatia penala romana nu au fost retinute, desi exista, si modalitatile - contributia participantului din
culpa la fapta savarsita de autor cu intentie + contributia participantului fara vinovatie la fapta savarsita
de autor cu intentie;
6. Tratamentul penal al participatiei;

A) aplicarea pedepselor in cazul participatiei proprii –

- art. 49 NCp – sistemul parificarii pedepselor – adica toti participantii vor fi sanctionati cu pedeapsa
prevazuta de lege (art. 187 NCp) pentru infractiunea comisa de autor, cu obligativitatea ca, la stabilirea
pedepsei sa se tina seama de contributia fiecaruia la savarsirea infractiunii si criteriile generale de
individualizare prevazute de art. 74 NCp;

 aplicarea pedepsei in cazul coautoratului/instigarii, complicitatii = la stabilirea pedepsei se va tine


cont de prevederile art. 74 privind criteriile generale de individualizare + art. 49 privind contributia acetsora
la savarsirea faptei = aplicarea pedepasei, pe baza acestora, intre limitele pedepsei prevazute de lege prentru
infr. comisa;

B) Circumstantele persoanale si cele reale

Circumstantele - imprejurarile in care are loc comiterea faptei prevazute de lege, imprejurari ce
constau in stari, situatii, intamplari, calitati, insusiri si orice alte date ale realitatii sau date susceptibile sa
particularizeze fapat sau pe faptuitor .
Dupa cum circumstantele privesc fapta sau pe faptuitor, acestea se clasifica in circumstante reale, sau
personale.
 art. 50 NCp – circumstantele privitoare la persoana autorului sau a unui participant (cele
personale) nu se rasfrang asupra celorlalti, iar circumstantele privitoare la fapta (cele reale) se rasfrang
asupra participantilor numai in masura in care acestia le-au cunoscut sau le-au prevazut.
 nu este prevazut care anume sunt circumstante personale, respectiv reale  stiinta juridica penala a
ajuns la urmatoarele concluzii:

a) sunt circumstante personale – cele care privesc faptuitorul si pot fi in legatura cu atitudinea
psihica a acestuia fata de fapta prevazuta de legea penala la care a contribui, situatie in care circumstantele
personale sunt circumstante subiective. Daca circumstantele personale privesc particularitatile
personalitatii participantului (calitatea de functionar, militar etc), aceste circumstante sunt de
individualizare;
Importanta delimitarii; circumstantele de individualizare pot intra in continutul legal al infractiunii si
isi pierd calitatea de circumstante personale, devenind element constitutiv al infractiunii, caz in care se
rasfrang asupra tuturor participantilor, daca le-au cunoscut sau prevazut; !!

b) circumstantele reale sunt legate de imprejurari anterioare, concomitente sau posterioare


savarsirii faptei si privesc continutul atenuat sau agravat al faptei legat de mijloacele folosite, de
imprejurarile de loc, de timp in care fapta s-a savarsit, de rezultatul produs.
 1. necunoasterea circumstantei reale de catre participant are drept efect neproducerea agravarii
raspunderii penale ca urmare a acestei circumastante;
2. comiterea de catre autor a unei infr. mai grave decat cea la care a fost instigat sau la care a fost
sprijinit va atrage rasp. penala a instigatorului sau complicelui la infr. realizata numai in masura in care
rezultatul mai grav a fost prevazut de acestia;
3. autorul comite o fapta mai putin grava decat cea la care a fost instigat/sprijinit, de aceasta
imprejurare reala vor profita toti;
4. autorul comite alta fapta decat cea la care a fost instigat = nu se rasfrange asupra participantilor,
intrucat nu s-a realizat participatia! Instigatorul nu va raspunde pentru fapta de instigare.

A) Impiedicarea de catre participant a savarsirii faptei;


 art. 51 – participantul nu se pedepseste daca, inainte de descoperirea faptei, denunta
savarsirea infr., astfel incat consumarea acesteia sa poata fi impiedicata sau daca impiedica el insusi
consumarea infractiunii + daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau impiedicarii constituie o
alta infr., participantului i se aplica pedeapsa pentru acea infr.
 cauza de impunitate ≠ cauza de nepedepsire prevazuta de art. 34 NCp care se refera la
nepedepsirea autorului faptei; in cazul participatiei sub forma coautoratului, nu se aplica si desistarea,
intrucat nu are relevanta desistarea unui coautor, daca ceilalti continua sa comita fapta;

 Conditiile pentru ca impiedicarea savarsirii infr.de catre participant sa constituie cauza de


impunitate:
- sa fi inceput executarea faptei de catre autor;
- dupa incetarea executarii, participantul sa fi intervenit eficient, denuntand savarsirea infr., astfel incat
consumarea acesteia sa poata fi impiedicata sau impiedica el insusi consumarea infr.;
- interventia participantului care a dus la neconsumarea infr. trebuie sa aiba loc mai inainte de
descoperirea infr.;
Se are in vedere nepedepsirea participantului pentru tentativa realizata pana in momentul interventiei
lui care a impiedicat consumarea infractiunii – aceasta cauza de nepedepsire este pesonala si nu profita
si celorlalti participanti .

Daca cel care impiedica consumarea infractiunii este insusi autorul, el va fi aparat de pedeapsa, iar
complicele si instigatorul vor raspunde penal pentru tentativa realizata.
In cazul in cae la sav infractiunii paricipa mai multi coautori si numai unul ori unii impiedica
consumarea, de aceasta cauza de nepedpsire vor beneficia nuai ei, ceilalti participanti – coautori, complici
instigatori - vor raspunde penal pt tentativa la infractiunea respectiva.
Daca instigatorul impiedica consumarea infractiunii, el beneficiaza de impunitate cu privire la
contributia data ca participant, iar ceilalti participanti vor raspunde penal pt tentativa realizata.
Daca complicele impiedica consumarea infrractiunii, el va beneficia de impunitate, dar autorul,
coautorii, instigatorii vor raspunde penal pt tentativa realizata.
Cand tentativa realizata nu se pedepseste, de aceasta vor profita toti participantii.
In toate cazurile, daca actele indeplinite pana in momentul denuntarii sau impiedicarii constituie o alta
infratiune, participantului i se aplica pedeapsa pt aceasta infractiune. Participantul nu va fi sanctionat pt
tentativa realizata, dar va raspunde pt infractiunea mai putin grava care s-a consumat deja.

B) Pedeapsa in cazul participatiei improprii;


 art. 52 (1+2) – sistemul diversificarii
 in cazul modalitatii intentie si culpa
Coautorul , instigatorul si complicele urmeaza a fi sanctionati cu pedeapsa prevazuta de lege pentru
fapta comisa cu intentie si autorul cu pedeapsa prevazuta de lege pentru fapta comisa din culpa (daca nu
exista=autorul nu va fi pedepsit)
 in cazul modalitatii intentie si lipsa de vinovatie = instigatorul + complicele = pedeapsa prevazuta de
lege pentru infr. intentionata si autorul = nu va raspunde penal;
Si in cazul participatiei improprii sunt incidente circumstantele reale si personale, precum si impiedicarea
de catre participant a savarsirii infractiunii.

S-ar putea să vă placă și