L.P.

3 ,4 - Metodele kinetice aplicabile pacientului neurologic - Kabat, Bobath

DESFASURAREA LECTIEI
ETAPELE CONTINUT, SARCINI DE PREDARE-INVATARE-EVALUARE STRATEGIE
LECTIEI DIDACTICA
Organizarea Notarea absentelor, stabilirea ordinii, prezentarea unor eventuale comunicari
clasei si
captarea
atentiei  Însușirea de către studenți a noțiunilor teoretice și practice legate de
metodele kinetice: Kabat si Bobath
Enuntarea
temei  Prezentarea cunostintelor care au stat la baza elaborarii conceptelor.
seminarului
si a unor  Însușirea de către studenți a particularităţilor teoretice și practice a
obiective tehnicilor aplicate la pacientul neurologic în funcţie de patologie
Dirijarea Se explica aspectele care au stat la baza elaborarii conceptului de tehnici
invatarii de facilitare proprioceptiva, acestea folosindu-se in neurologie ca tratament
urmarind : pentru tulburarile functionale.
Conversatie
insusirea Se explica principiile de baza ale metodelor : catehetica
noului  Metoda Kabat Explicatie
continut , Folosirea unor stimuli proprioceptivi variati, care se adauga la eforturile voluntare
fixarea lui ale bolnavului, are ca urmare facilitarea functiei si o contractie musculara mai
puternica decât cea care poate fi provocata numai prin efort voluntar.
Facilitarea maxima se obtine prin exercitiu intens, cu maximul de efort si rezistenta.
Miscarea pasiva nu realizeaza nimic în mod direct în ceea ce priveste ameliorarea
functiei muschilor paralizati, întrucât nici-un fel de activitate voluntara nu este
provocata în grupele motorii.
Mijloace terapeutice – procedeele de facilitare folosite în procesul de reeducare sunt:
1. Rezistenta maxima – se opune miscarii active a pacientului pâna la anularea ei,
obligând muschiul respectiv sa se contracte izometric.
2. Întinderea (Elongarea muschiului) Autorul considera ca un muschi paralizat poate
deveni activ prin întinderea lui, daca i se aplica o rezistenta
3. Schemele globale ale miscarii Kabat constata ca schemele de miscare globala pe
diagonala si pe spirala sunt de obicei mai eficace, în ceea ce priveste facilitarea,
decât schemele de miscare pe linie dreapta.Schemele de exercitii globale prezinta
avantajul ca implica în miscare un numar mare de grupe musculare, tratamentul
adresându-se mai multor muschi interesati, obtinându-se astfel rezultate mai rapide.
4. Alternarea antagonistilor – reprezinta o tehnica de îmbunatatire a metodei Kabat,
care apartine asistentei sale, Brisker
,,Tehnica alternarii antagonistilor constituie o sursa puternica de facilitare”.Ea se
bazeaza pe legea de inductie succesiva a lui Sherrington: el a constatat ca la
vertebrate, imediat dupa provocarea reflexului de flexie, excitabilitatea reflexului de
extensie este mult marita.Aceleasi fenomene se observa si în miscarea voluntara.
Aceasta tehnica consta în a excita contractia unui muschi si a facilita contractia lui,
prin contractarea în efort a antagonistului sau
Principiile acestei metode sunt urmatoarele:
-schemele de miscare realizate de membre se realizeaza in spirala sau pe diagonala.
Aceasta modalitate poarta numele de “schema de iradiere”. Fiecare schema in spirala
si diagonala reprezinta o miscare cu 3 componente : flexie-extensie ; abd-add ; rot
int- rot ext.
-Miscarile active se deruleaza intotdeauna de la distal catre proximal, in vreme ce
stabilitatea articulara se realizeaza invers.
-Rezistenta maxima determina iradierea schemei de miscare.
-F N P-urile au drept scop intarirea miscarilor pe o anumita directie.
Dintre acestea cele mai folosite raman:
-contractia repetata pe muschii slabi care de obicei e utilizata pentru cresterea Conversatie
rezistentei musculare, euristica
-tehnica “tine – relaxeaza” active, inversarea lenta a sensului de miscare. Mai ales Expunere
inversarea lenta are capacitatea de a stimula schema agonista.
-recuperarea prin bio-feed-back (feedback sensorial) utilizeaza stimulul vizual sau
auditiv care exprima nivelul de intensitate a unei contractii. Acest bio-feed-back
urmareste la inceput initierea activitatii motorii elementare, performarea miscarilor
complexe controlate senzorial. Observatia
Demonstratia
Se demonstreaza practic studentilor modalitatea de executie a diagonalelor
Kabat la nivelul membrelor superioare si inferioare.

 Metoda Bobath
Mijloacele terapeutice se bazeaza pe doua principii:
- Inhibitia sau suprimarea activitatii tonice reflexe, cu rezultatul reduceri si reglarii
tonusului muscular.
- Facilitarea integrarii reactiilor superioare de ridicare si echilibru in secventa
dezvoltarii lor adecvate, urmata de un progres in activitatile elementare.
Este esential ca in timpul tratamentului sa dam pacientului cit mai multe senzatii
posibile asupra tonusului, posturii si miscarii.Trebuie sa-l ajutam cu miinile noastre
sa experimenteze senzatia mai multor posturi si miscari normale diferite.
Pozitiile reflex-inhibitori sunt total sau partial opuse posturii initiale anormale a
pacientului. Asezarea pacientului intr-o pozitie reflex-inhibitorie nu reduce
spasticitatea.
La inceput pacientul rezista si spasticitatea poate fi mai mare decit inainte.
Ajustarea pacientului la noua sa pozitie, este cea care da rezultatul dorit.
Odata cu descresterea spasticitatii prin mentinerea pozitiei reflex-inhibitorii,
rezistenta cedeaza.Kinetoterapeutul poate sa reduca in acest moment asistenta sa
pasiva.
La sfirsit va fi posibil sa ia mainile de pe pacient, lasindu-l sa-si controleze singur
noua pozitie.In acest mod pacientul isi castiga treptat controlul asupra posturii sale
spastice si invata sa iasa din aceasta postura
Pozitiile reflex-inhibitorii sunt variabile in functie de pacient, de forma spasticitatii
lui si de virsta.La fiecare pacient va trebui cautata calea adecvaa de inhibitie, pozitia
cea mai avantajoasa pentru libertatea miscarilor Pentru mai autentica intelegere,
oferim un citat de Bobath: ,,Secretul tratamentului consta in alegerea cu grija si
gradarea pozitiilor reflex-inhibitorii, avind in vedere ca pacientul va trebui sa le
adopte singur,fara dificultate.Perioada initiala de rezistenta este urmata de o perioada
de liniste si ajustare”.

Se demonstreaza practic studentilor metoda Bobath la un pacient cu

hemiplegie in cele trei stadii

1 Stadiul acut: flasc

2.Stadiul spastic
3.Stadiul de relative recuperare

Pentru posturare e nevoie de un pat, saltea normala, pe cat posibil nu foarte

moale si sa nu aiba maner deasupra capului(apucand manerul va favoriza extensia
spatelui ceea ce nu e bine). Se introduce pentru posturare si pentru input o perna sub
genunchi dar foarte putin doar pentru contact.
1. Pozitia cuib (necesita 4 perne):
P in decubit dorsal are- sub cap o perna pentru tonicitatea flexorilor
 - perna deoparte si de alta a umerilor , sub umeri
- perna sub sold datorita existentei rotatiei posterioare a soldului;sa fie perna sub
membrul superior afectat.
Astfel, avem perne 3/5 pe partea bolnava si 1/5 pe partea sanatoasa.
2. – perna sub cap
- perna sub tot membrul superior afectat,
- perna sub sold, spre coapsa.
3. Pozitie in decubit lateral de partea sanatoasa cu perna sub cap, umarul bolnav
protractionat in fata si in rotatie externa, perna la spate, iar mb. inf. indoit si pus pe
perna, nu addus. Gamba in flexie pentru a combate flexia soldului.
4. Aceeasi posturare ca la 3 dar cu mana afectata pe perna
Posturarea culcat pe partea sanatoasa imobilizeaza P, el devine inactiv. Aceasta e
buna pentru pauzele de somn..
P trebuie sa stea culcat cat mai mult pe partea afectata pentru ca:
- primeste stimuli de la suprafata de sprijin
- in sprijin fiind, ajuta la constituirea tonusului de sprijin de mai tarziu
- orice activitate cu partea sanatoasa necesita contrasprijin din partea bolnava ; P
primeste informatii prin intermediul partii sanatoase. Pacat ca nu poate fi mult
mentinuta.
- e nevoie ca partea bolnava s-o aiba la vedere pentru ca auditivul e in legatura cu
vestibularul, echilibrul, asa cum digestivul e cu emotionalul.
Activitati in culcat
Rostogolirea si lunecarea(translarea)
Lunecarea se face la nivelul trunchiului inf. prin activitate tip pod.
Ridicarea bazinului= bridging
Initial are loc alinierea : asezarea bazinului, tr superior, mb, in final cap. Apoi,
din d.d. de la nivelul condililor femurali se trage in jos . El este tentat sa ridice
bazinul de partea afectata.
Se mai poate sta asezat langa P de partea afectata, genunchiul P in axila Kt-ului
iar mb. Sup al meu este sub coapsa sanatoasa a P.Kt faciliteaza mb. Inf. prin presiuni
pe coapsa posterioara bolnava.Sau se mobilizeaza bazinul cu ambele maini de o
parte si de alta.
Flexia gatului se obtine prin apasarea pe stern in jos.
Intoarcerea bolnavului pe partea bolnava:
- se indoaie gen. sanatos
- mana sanatoasa oblic spre bazin
- P vine pe partea bolnava
Se poate ajuta cu mana ta pe umarul sanatos(din fata) aducandu-l spre partea
bolnava, o mana a ta poate fi, eventual, pe bazin.
Intoarcere pe partea sanatoasa:
1. P. in d.d. mana bolnava pe umarul kt-ului, o mana a Kt sub coapsa bolnava a
P. Kt prinde cu mana si bazinul , cealalta mana sub cap ( manevra se face
din fata P) , apoi P. initiaza flexia gatului , Kt il face ghem si mobilizeaza pe
partea sanatoasa .
2. Aceeasi manevra , dar din spate, insa lipseste facilitarea.
3. Mana sanatoasa a P. prinde mana bolnava , se orienteaza oblic si se face
ghem , iar trunchiul inferior vine dupa cel superior .
Este absolut obligatoriu sa se suprime cit mai repede dependenta de altcineva si sa
se invete autoinhibitia modelelor respective!
Ridicarile pe partea bolnava se fac cu ajutor :
1. P. in d.l. pe partea bolnava cu gambele indoite si sprijinite pe coapsa Kt. ; se
trage de umar in jos , de bazin in jos , iar P. trebuie sa ridice capul ; de amintit
ca mana sanatoasa o sustine pe cea bolnava .
2. Aceeasi pozitie si aceeasi miscare doar ca pe antebratul Kt se sprijina capul P.
3. Aceeasi pozitie , P. cu gambe indoite, el se ridica prin intermediul mainii
 sanatoase.
4. P. in d.d. se pune piciorul afectat indoit din genunchi la marginea patului, se
ridica P. dar fara sustinerea mainii bolnave de cea sanatoasa , se impinge in
bazin .
La ridicarea pe partea sanatoasa se sustine mai mult capul.
Deplasarea din asezat in fata si in spate
1. Cu un Kt: P. isi tine mana (mana bolnava in palma sanatoasa a P.) Kt sustine cu o
mana ceafa , iar cu cealalta impinge in bazin( in fata sau in spate) , se inverseaza
mainile ;
2. cu 2 Kt: P. asezat cu picioarele incrucisate , un umar al Kt –ilor sub axial P. iar
mainile prinse sub coapsele P. ,deplasarea se face cu ajutorul umarului si corpului
din inapoi in fata

Atentie la pastrarea axei longitudinale a trunchiului!

Pozitionarea in scaun cu rotile sau pe scaun

- sa aiba bun contact pe sol
- nu stat in fotoliu, trebuie sa stea in asa
fel ca bratele sa aiba support.
Un model de flexie , extensie nu-l judec dupa pozitia articulatiei, ci dupa
activitatea musculara!
Carry over depinde de: - factor timp
- creier
- planul corporal al omului.
Planul corporal ma conditioneaza: daca sunt tulburari de natura
ortopedica( deficiente ale coloanei vetebrale) nu pot face nimic la nivel corporal.
Reintegrarea extremitatii superioare se face prin lant cinematic inchis .
O scapula nefixata la trunchi trebuie sa fie mobila si trebuie sa participe la
articulatia glenohumerala intr-un anumit raport.
Ritmul humeroscapular este de 2:1.Abductia de 60° se face fara participarea
omoplatului.
Umarul cazut presupune omoplatul rotat extern .
Problemele de trunchi se recunosc si dupa:
a) Daca ombilicul e tras spre partea sanatoasa si nu e median rezulta existenta
unei hipotonii pe partea bolnava.
b) Daca rebordul costal e mai ridicat de partea sanatoasa
c) Daca toracele e bombat.
Tipuri de respiratie
1. Respiratia claviculara: P. in decubit dorsal Kt la capul P.(dar in spatele
acestuia) se pun ambele maini pe clavicule, P. inspira ridicandu-se
claviculele, in timp ce Kt opune rezistenta la nivelul acestora din urma.
2. Respiratia sternala P. inspira in decubit dorsal, iar Kt apasa la nivelul
sternului cind inspira
3. Respiratia abdominala Kt apasa la nivelul rebordurilor costale pe expirul
pacientului , apoi se face respiratie abdominala: se umfla si se suge,trage
burta;este ,in principal, pentru diafragm

Terapia respiratiei:
Evaluare si - sa sustinem expirul si sa blocam ,chiar, pe expir sa asteptam acolo sa inspire, apoi
anuntarea expir, pozitia pe care o sustinem fiind cea de corectare a sternului, care e bombat, a
temei coastelor care sunt si ele ridicate.
seminarului
urmator Se pun 1-2 intrebari prin sondaj din lectia predata,
Se verifica daca sunt intrebari din partea studentilor
Se anunta tema lectiei urmatoare.