11.03.

2020

Suport de curs

Nursing in chirurgia generala II

Chirurgie toracica –cardiovaasculara si nursing specific

Profilaxia infectiilor chirurgicale

Infecţiile chirurgicale reprezintă reacţiile organismului faţă de pătrunderea de

germeni şi multiplicarea lor. Ele se datoresc contaminării cu germeni proveniţi din mediul
extern sau cu germeni saprofiţi aflaţi pe tegumente, mucoase, căi respiratorii, căi urinare, şi
cavităţi naturale (nas, gât, urechi, gura). Termenul de infecţie provine din cuvântul latin
“inficere”, care înseamnă a murdări.
Pătrunderea germenilor în organism poarta numele de inoculare.
Porţile de intrare cele mai frecvente pentru microbi sunt: tegumentele, căile respiratorii şi
aparatul digestiv.
Contaminarea reprezintă prezenţa germenilor vii în organism şi precede apariţia semnelor
(manifestărilor) de infecţie.
Incubaţia reprezintă timpul scurs de la momentul inoculării şi până la apariţia primelor
semene de boala.
Microbii au caractere variate de virulenţă, de toxicitate şi condiţii de viaţa aeroba sau
anaeroba.
Infecţiile chirurgicale se deosebesc de infecţiile din bolile interne şi din bolile contagioase
prin faptul ca ele impun un tratament chirurgical.
Manifestările locale, la locul de pătrundere a microbilor poartă numele de inflamaţie.
Cauzele acestora au fost confuze, până în anul 1878, când Louis Pasteur prezintă în fata
Academiei de Chirurgie din Paris, microbii.
Este de remarcat faptul ca Pasteur nu a fost chirurg, nici medic ci a fost chimist şi
biolog.
Descoperire microbilor reprezintă un moment epocal ca şi prepararea primului
vaccin antirabic. Pentru aceasta descoperire socotim pe Pasteur drept” părintele asepsiei”.
Până atunci, deşi infecţiile existau, ele erau atribuite altor cauze.

1
 Microb, în limba greaca, se numeşte ”sepsis”. De la acest cuvânt deriva Asepsie
care însemnă fara microb şi Antisepsie care reprezintă metodele de indepartare a microbiilor
pătrunşi în plăgi sau pe obiecte.
Dacă asepsia este o metoda de profolaxie (prevenire), antisepsia este metoda
curativa. ”Printele antisepsiei” este Lister (1827-1912).
Dezinfecţia (provine din cuvantul francez ”disinfecţion”, reprezintă medode prin
care distugem microbii, formele lor vegetative şi sporii acestora care pot sa produca infecţii
chirurgicale sau boli transmisibile.
Contaminarea chirurgicala poate fi:
-directa, prin tegumente, mâini murdare, puroi, urina, fecale, etc.
-indirecta (mediate), din aer (aeroflora), haine, instumente şi obiecte diverse.
ASEPSIA
Asepsia cuprinde metodele utilizate pentru evitarea apariţiei microbilor în plăgi.
Este o metoda de prevenire a infecţiillor.
Metoda principala de asepsie şi cea mai perfectă care realizează distrugerea
microbilor, a formelor sporuale microbiene, a ciupercilor şi virusurilor, poarta numele de
sterilizare.
Metodele de sterilizare sunt de trei feluri, după sursa folosită:
A. Metode fizice:
-prin caldura
-prin iradiere
B. Metode chimice:
-formolizarea
-sterilizarea
C. Metode biologice:
-sulfamide
-antibiotice
Spalare pe mâini de către chirurgi reprezintă o metoda de asepsie obligatoriu. De
asemenea echipamentul de protecție chirugical şi al personalului din blocul operator, compus
din bonete, măști, halate şi manuși sterle, a cărei îmbrăcare necesită reguli stricte ce se vor
învăța în stagile practice.
Asepsia campului operator prin badijonarea tegumentelor din zona care va fi supusă
operaţiei, cu tincture de iod sau substanţe antiseptice, reprezintă o importantă masură de

2
asepsie, îndepartand microbii saprofiti existenti pe tegumentul bolnavului şi care ar putea fi
introdusi în plaga operatorie.
Filtrul sau sala de pregatire preoperatorie are de asemenea un rol deosebit de important
în prevenirea patrunderii de germeni în blocul operator. Germenii pot patrunde în blocul
operator prin intermediul încălțămintei. Aceasta impune purtarea unor papuci sau botine de
pânză sterle pentru cei care patrund în blocul operator.

ANTISEPSIA- este o metodă curativă

Pentru realizarea asepsiei şi antiasepsiei se folosesc substanţele numite antiseptice.
Aceste substanţe trebuie sa indeplineasaca urmatoarele condiţii:
 sa distruga germenii şi porii lor;
 sa impiedice multiplicarea lor;sa menajeze ţesuturile bolnavului.
Substanţele antiseptice se inpart în două categorii:
-substanţe antiseptice ciofilactice, care menajeaza ţesuturile
-substanţe antiseptice citocaustice, care o dată cu microbii distrug şi ţesuturile pe care au fost
aplicate.
Marile dezavantaje ale multor antiseptice este ca ele nu distrug numai germenii
patogeni, ci dăunează și țesuturile, prin absorbția lor la nivelul plăgii pot să dea intoxicații
grave

INSTRUMENTE CHIRURGICALE UZUALE

I. Instrumente pentru tăiat ţesuturi:

1. Bisturie:
-sunt utilizate pentru incizia sau secționarea țesuturilor
-se sterilizează și se păstrează cu lama protejată în tifon sau vată

mâner de bisturiu

lame de bisturiu de unică folosinţă

bisturiu cu lamă fixă (Péan) 3

2. Cuţite de amputaţie:

cuţit Liston

3. Fierăstraie:

fierăstrău Charrière fierăstrău Gigli (mâner şi sârmă)

4. Foarfeci: (curbe, drepte, cu vârfuri ascuțite sau boante, diferite lungimi, etc.):

-se folosesc pt.tăierea țesuturilor sau a materialelor de sutură chirurgicală

foarfecă Metzenbaum

II. Instrumente pentru hemostază:

foarfeci chirurgicale

1. Pense cu dinţi (gheare):

pensă Kocher dreaptă, curbă pensă Mickulicz (de histerectomie)

4
2. Pense fără dinţi:

pensă Mosquito
pensă Péan adevărată
pensă Péan (în cioc de raţă)

(pt pensarea vaselor fine)

pensă buldog (Dieffenbach)

pensă Overholt-Barraya

Altele: pensă Halsted (între pensa Péan şi pensa Mosquito), pensă port tampo
pensă de pedicul renal (Guyon)
III. Pense pentru
pensăapucat
Satinskişi prezentat ţesuturi:
(clampă vasculară)

1. Pense autostatice:

pensă Forester (en coeur) pensă în T

pensă Lovelace
 pensă Chaput-Poirier
pensă Allis pensă Babcock
(„în dinţi de şoarece”)

2. Alte pense autostatice (de apucat colul uterin, de coprostază, port-tampon):

pensă Museux (de col)

pensa de coprostază Peyer
(clampa intestinală)

pensa porttampon (de

servit)

Altele: pensă Tierbald (pentru colul uterin, etc.).

3. Pense anatomice

pensă anatomică fără dinţi

(„chirurgicală”)
pensă anatomică cu dinţi
(„anatomică”)

6
Sunt folosite pt. prinderea și manevrarea diferitelor țesuturi sau a materialelor textile utilizate
în pansarea plăgilor.

4. Pense de fixat câmpuri sterile („raci”sau ”cărăbuș”)

rac Backhaus-Roeder

rac Doyen

rac Backhaus
rac Jones

Se folosesc pt. fixarea la piele a câmpurilor de operație sterile, cu scopul de a delimita câmpul
operator
IV. Instrumente de depărtat ţesuturi (retractoare):
1. Instrumente manevrate de chirurg:

Se folosesc pt. îndepărtarea țesuturilor, organelor și a creea un câmp operator suficient de larg
și pt. a proteja unele țesuturi în timpul intervenției chirurgicale.

7
valvă abdominală Kelly
depărtătoare Farabeuf
 specul vaginal
valve vaginale

valvă abdominală Doyen

specul anal Trélat

depărtător Langenbeck depărtător Kocher

depărtător Volkmann
valvă supravezicală

2. Depărtătoare autostatice:

8
 depărtător Gosset

depărtător Balfour

depărtător Finochietto
depărtător Percy

depărtător Kirschner depărtător Weitlaner

depărtător Collin

Altele: depărtător Dartigues, depărtător Hrynkschak (în chirurgia urologică), etc..

V. Instrumente de sutură:
1. Portace:

portac Mathieu portac pensă Mayo-Hégar

9
2. Ace chirurgicale:

ac atraumatic
(cu fir insertizat)

ac rotund (intestinal)
ac triunghiular (Hagedorn)

ac Reverdin
ac Deschamps

3. Agrafe şi aplicator de agrafe:

agrafe Michel (copci)

aplicator de agrafe Michel

Agrafele se utilizează pentru apropierea marginilor plăgii.

VI. Varia:

benique
stilet butonat

sondă canelată sondă metalică uretrală feminină

10
 dilatator de col Hégar

pensă de os (Liston)

periostotom
(răzuşă) costal chiuretă Bruns
Doyen

răzuşă Farabeuf
curetă Volkmann

pensă de calculi Desjardins

apăsător de limbă
(à baise langue)

VII. SONDE CHIRURGICALE

Sunt sonde pentru aspiraţie nazo-gastrică (Faucher), uretro-vezicale (Folley, Tiemann,

Nelaton, etc.), pentru hemostază variceală (Sengstaken-Blakemore), pentru tubaj duode-nal
(Einhorn), pentru aducerea diferitelor stome (digestive, urinare) la piele (Pezzer, Malecot),
pentru drenaj biliar extern (Kehr), pentru ajutarea evacuării gazelor colo-rectale (tub de gaze
= o sondă Nelaton mai groasă), etc..

11
 sondă Pezzer

sondă Malecot

sondă Nélaton

sondă Tiemann
sondă Sengstaken-Blakemore

sondă Folley (cu o cale, cu 2 căi)

12
 tub T (Kehr)

sondă Faucher

13
13.03.2020 CURS

Pregătirea preoperatorie a bolnavilor

 Primirea bolnavilor in sectie.

De felul cum este primit bolnavul in sectia de spital si cum este pregatit pentru operatie pot
depinde, in mare masura, reusita interventiei chirurgicale si evolutia postoperatorie.

O primire calda, atenta, un zambet care sa arate inca de la inceput bolnavului ca are in
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor face tot ce
trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos, sunt de un deosebit folos pentru risipirea starii
de anxietate, pe care, mai estompat sau mai evident o au toti cei care se interneaza.

Asistenta medicala va avea grija sa amplaseze bolnavul nou internat in saloane cu

convalescenti care nu au avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu au nevoie de
tratamente speciale, multiple in timpul noptii si care au un somn linistit, deasemenea asistent
medicala are un rol important in pregatirea psihica a pacientului , pentu operatie. Pentru
bolnavii adusi de urgenta atitudinea trebuie adecvata cazului respectiv.

 Pregatiri si INVESTIGATII preoperatorii

In functie de specialitatile chirurgicale, de particularitatile diferitelor boli, ale varstei,

sexului etc.,examinarile preoperatorii pot varia de la caz la caz, in plus, in afara examinarilor
specifice fiecarui caz, care se fac pentru stabilirea diagnosticului, trebuie sa se tina seama ca
actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat, modificari ale
caror particularitati le putem sesiza in mare masura datorita examenelor efectuate. Printr-un
tratament adecvat pre-intra-si postoperator, se pot remedia aceste modificari, astfel ca
organismul sa suporte bine operatia.

Postoperator se vor efectua cateva examene obligatorii si anume:

14
- o radiografie a plamanilor, pt a se depista o eventuala boala pulmonara, necunoscuta si
netratata in prealabil.Cu aceasta ocazie se va controla aspectul global al cordului si al aortei;

- se va executa o electrocardiograma,in caz de tulburari se va face tratamentul adecvat, iar

interventia se va amana,(in afara cazurilor de extrema urgenta), pana cand exista indicii ca
functionarea inimii s-a ameliorat

- pe toata perioada internarii se masoara tensiunea arteriala, se numara frecventa pulsului, si

se controleaza temperatura;

- la bolnavii in varsta se determina capacitatea vitala respiratorie, pt ca la acestia exista o

rigiditate a cutiei toracice specifica varstei si in consecinta vor avea nevoie de o oxigenare
suplimentara postoperatorie;

- asistenta medicala se va interesa despre scaunele si mictiunile bolnavului, despre ritmul si

aspectul acestora si va semnala medicului orice tulburari;

-asistenta medicala va cerceta daca bolnavul nu are vreo infectie respiratorie recenta, caz in
care interventia chirurgicala trebuie amanata pana la ameliorare;

- analiza simpla de urina, m ne va da informatii asupra starii de functionare a rinichilor

- examinarea sangelui( numararea globulelor rosii, a leucocitlor, hematocritul , hemoglobina,

timpul de coagulare, timpii Quick si Howell, determinarea glicemiei, determinarea ureei
sangvine). In aceste cazuri orice rezultat patologic obtinut necesita investigatii suplimentare
ale elementelor figurate ale sangelui

- tuturor persoanelor trecute de 50 ani si suferinzilor hepatici li se fac probele hepatice ( GOT,
GPT, etc)

- determinarea grupului sangvin si a factorului Rh

- este foarte important sa se cunoasca si sa se testeze daca bolnavul ste alergic la unele
medicamente, pentru a de evita intrebuintarea lor;

- greutatea corporala va fi controlata inainte si dupa operatie;

- femeile trebuiesc intrebate in legatura cu data menstruatiei, nu este recomandat ca

interventia chirurgicala sa se efectueze in perioda menstruatiei, atat din punct de vedere
igienic cat si datorita faptului ca timpul de sangerare este mai prelungit.

15
 Toate datele rezultate din investigatiile de mai sus vor fi notate in foaia de observatie.

=Ingrijirile din preziua operatiei

- Exista medicamente care necesita administrarea corecta inclusiv in preziua interventiei si

dupa caz chiar inainte si in timpul interventiei;

- Pentru asigurarea unui somn bun si inlaturarea starii de anxietate preoperatorie, asistenta
medicala , la indicatia medicului, ii va da bolnavului, inainte de culcare un hipnotic usor.

- Regimul alimentar: in preziua interventiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in

cantitate mare, pentru ca tractul digestiv sa fie cat mai liber, va avea grija sa bea o cantitate
normala de lichide

- Prepararea pielii: asistenta medicala va examina foarte atent tot corpul bonavului si in cazul
in care va observa o infectie cutanata va semnala aceasta medicului, care va amana interventia
pana la vindecarea completa a infectiei. Daca pielea este integra, bolnavul va face dus, daca
nu este capabil singur va fi ajutat de asistenta medicala , care ii va face o tualeta completa.
Daca operatia urmeaza pe sau in apropierea unei zone cu par, parul va fi ras pe o suprafata
foarte larga (10-15 cm) fata de limitele inciziei

 Ingrijirile din ziua operatiei

Pregatirea preoperatorie consta din :

- efectuarea unei clisme pentru bolnavii operati pe tractul digestiv, purgativele nu se

recomanda decat in cazul unor interventii mari pe tubul digestiv, deoarece saracesc
organismul de lichide si saruri minerale.

- vor fi indepartate bijuteriile, si proteza dentara

- unghiile vor fi taiate scurt , nu vor fi lacuite ca sa se poata observa capilarele extremitatilor

- inainte de a fi dusi in sala de operatie li se va pune o sonda vezicala

- bolnavilor care au varice foarte mari si carora li se face o interventie operatorie pe cavitatea
abdominala, este bine sa li se aplice pe gamba si in treimea inferioara a coapsei un bandaj
elastic usor strans , cu scopul de a se evita staza in aceste vene, care ar contribui la reducerea
masei sangvine circulante, motiv de declansare a unui soc intra sau postoperator. Bandajul
este util si pentru evitarea aparitiei de tromboflebite postoperatorii.

16
 Pregatirea preoperatorie speciala pentru fiecare caz in parte , se face la indicatia
chirurgului care urmeaza a opera bolnavul.

Dupa plecarea bolnavului in sala de operatie , asistenta medicalava da dispozitii pentru

schimbarea lenjeriei de pat.

Interventia chirurgicală

Operatia inseamna o interventie in interiorul organismului viu cu riscul unei infectii.

Organizarea spatiului operator se face dupa norme speciale de igiena, in vederea micsorarii
riscului de infectie.

Sala de operație

Blocul operator are o componentă aseptică, în care se desfășoară intervențiile sterile și o

componentă septică pentru intervențiile în plăgi primar infectate.În cadrul sălii aseptice există
o sala mai mica unde se pot desfășura și intervențiile ortopedice.Camerele filtru pentru
personal și pacienți au drept scop prevenirea introducerii de germeni în sala de operație.
Fiecare bloc operator este prevăzut cu o sală pentru spălare și cu o încăpere pentru anestezie,
unde se pregătește anestezia și unde pacientul este adus după operație

Îngrijirile postoperatorii

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenția chirurgicală și durează până la

vindecarea completă a bolnavului.

Îngrijirile postoperatorii se acordă în funcție de natura intervenției, de complicațiile care au

survenit intraoperator, de felul anesteziei și starea generală a bolnavului.

Scop: ingrijirile postoperatorii se acordă pentru restabilirea fucțiilor organismului,

asigurarea cicatrizării normale, a plăgii și prevenirea complicațiilor.

După intervenția chirurgicală bolnavul poate fi transferat la: serviciul de terapie

intensivă;sala de trezire; în patul său.

1. Îngrijirile bolnavilor operați cu anestezie generală

A. Îngrijirile acordate până la instalarea bolnavului la pat

17
Etape de execuție Timpi de execuție

1.Pregătirea camerei (se 1.1.Se aerisește încăperea.

efectuează în timpul 1.2.Se schimbă patul cu lenjerie curată și se plasează astfel încât
intervenției) operatul să poată fi ingrijit din toate părțile
1.3. Se protejează patul cu o aleză
1.4. Se încălzește patul dacă este cazul
1.5.Se controlează temperatura camerei și se menține la 18-20*C
1.6.Se atenuează lumina
2.1. Se pregătesc materialele pt. perfuzii
2.Pregătirea materialelor în 2.2. Se verifică sursa de Oxigen
vederea reanimării 2.3. Se pregătesc aspiratorul și sondele
postoperatorii 2.4. Se pregătește material pentru tratamentul medicamentos
2.5. Se pregătesc borcane necesare, cu suporturi , pt. aspirație,
drenaj pleural
3.Pregătirea materialului pt. 3.1.Se pregătesc: termometru, cronometru, apart pt. TA, borcan
supravegherea bolnavului pt. diureză
3.2. Se pregătește foaia de temperatură pt. terapie intensivă
4.Transportul bolnavului 4.1. Căruciorul se acoperă cu pătură, cearșaf, aleză
operat 4.2. Bolnavul este așezat în poziție de decubit dorsal cu capul
într-o parte
4.3. Se acoperă bolnavul pentru a nu răci
4.4. Transportul se efectuează cu blândețe
4.5. Se supraveghează pulsul la carotidă, eventula vărsătură,
apariția ceanozei
4.6. Se supraveghează perfuzia și drenurile
5.Instalarea bolnavului operat 5.1. Până la trezire , bolnavul este așezat în decubit dorsal, cu
la pat capul într-o parte , sau în decubit lateral
5.2. Dacă perfuzia se continuă se supraveghează ritmul perfuziei
5.3. Drenurile se racordează la borcane (cand este cazul).

B. Supravegherea și îngrijirile imediate

Bolnavul operat sub anestezie generală trebuie supravegheat cu toată atrnția până la
apariția reflexelor, până la revenirea completă a stării de cunoștință, cât și în orele care
urmează. De altfel transportul din sala de operație se execută după revenirea acestor reflexe.

18
1.Supravegherea 1.1. Apariția palorii însoțitî de transpirații reci și răcirea extremităților indică
faciesului satrea de șoc
1.2. Apariția cianozei, chear redusă indică insuficiența respiratorie sau
circulatorie;se administrează oxigen pe sondă endonazal
2.Supravegherea 2.1. La trezire poate să prezinte o stare de agitație, atenție să nu își smulgă
comportamentului drenurile, perfuzia,să nu se ridice din pat , va fi imobilizat dacă este nevoie.
3.Supravegherea 3.1.Respirația trebuie să fie ritmică, de amplitudine normală
respirației 3.2.Jena respiratorie trădează încărcarea bronșică cu mucozități(se
aspiră);căderea limbii;inundarea căilor respiratorii cu vosimente( se previne prin
poziția bolnavului.
4.Supravegherea 4.1.Pulsul tr să fie regulat,rărindu-se în mod progresiv
pulsului Pulsul filiform este un semn de hemoragi, sau de altă stare critică
5. Supravegherea 5.1.TA va fi controlată în mod ritmic
TA 5.2.Prăbușirea TA concomitent cu reducerea tensiunii diferențiale însoțită de
accelerarea pulsului indică starea de șoc provocată de hemoragie - se anunță
medicul

6.Supravegherea 6.1.Pansamentul trebuie să rămână uscat,să nu se îmbibe cu sînge sau serozitate

pansamentului
7.Schimbarea 7.1.După trezire se așează în poziție semișezândă
poziției bolnavului
8.Îngrijirea 8.1.Pt. a umidifica mucoasa bucală se șterge cu tampoane umezite în soluții
mucoasei bucale diluate de bicarbonat de Na;acid boric, permanganat de potasiu;se ung buzele cu
vaselină
9.Prevenirea 9.1.Se efectuează frecții cu alcool la nivelul regiunii dorsale și a călcâielor,se
escarelor evită umezeala, se schimbă des poziția
10. Evacuarea 10.1.Se stimulează micțiunea:spontan pe aplicarea pe regiunea pubiană a unei
vezicii buiote(daca nu este contraindicat)s, lasând apa de la robinet să curgă, sau prin
introducerea bazinetului încălzit sub bolnav, sau prin sonadj vezical
11.Asigurarea 11.1.Seara se administrează un himnotic ușor
somnului

C. Supravegherea și îngrijirile ulterioare

19
1.Supravegherea funcțiilor vitale și 1.1.Temperatura se măsoară dimineața și seara
vegetative 1.2. Pulsul și TA se urmăresc cu atenție
1.3. Se urmărește diureza și se stabilește bilanțul hidric
2. Îngrijiri igienice 2.1. Va fi efectuată tualeta bolnavului în fiecare zi,
2.2. Se reface patul de mai multe ori pe zi schimbând
lenjeria de câte ori este nevoie
3. Prevenirea escarelor 3.1. Se efectuează frecții, masaj în regiunile expuse,
pudraj, în afara menținerii igienei tegumentelor3.2.
Schimbarea de poziție
4. Exerciții respiratorii 4.1. Se efectuează exerciții de gimnastică respiratorie
4.2. Bolnavul va fi pus să umfle un balon
4.3. Bolnavul va tușii și va elimina sputa pt. a evita
încărcarea bronșică
5. Mobilizarea bolnavului 5.1. Prima mobilizare va avea loc în prima zi pt. a
prevenii flebita
5.2. Dacă bolnavul nu poate fi ridicat va fi efectuată
gimnastica la pat
6. Tubul de gaze 6.1. Pentru a combate meteorismul care se accentuează
în noaptea primei zile de la intervenția chirurgicală va fi
introdus tubul de gaze lubrefiat timp de o oră

7. Clisma cu apă sărată 7.1. Se efectuează dimineața în a doua zi de la interv.

chirurgicală, pt a mării peristaltismul intestinal și pt.
reluarea tranzitului

20
8. Alimentația 8.1. În prima zi operatul va ține o dietă hidrică cu ceai
neindulcit
8.2. După evacuarea spontană a gazelor , bolnavul va
primii ceaiuri indulcite , citronade, supă de legume
strecurată, lapte
8.3. dupa apariția primului scaun în alimentație se pot
introduce compoturile si carnea albă
8.4. Din ziua a 6-a sau a 7-a poate fi reluata alimentașia
normală
9. supravegherea tranzitului intestinal 9.1. Supravegherea apariției primului scaun aproximativ
în ziua a 4-a
9.2. Întârzierea apariției primului scaun poate fi datorată
10. Scoaterea firelor unei ocluzii intestinale
10.1. În ziua a 6-a sau 7-a se scot firele

2. Îngrijirile speciale după Rahianestezie

1. Transportul 1.1. Se efectuează în poziție orizontală

2. Instalarea operatului la pat 2.1.Bolnavul va fi instalat in pozitie orizontală, cel
puțin 24 ore, fără pernă
3.Supravegherea funcțiilor vitale și vegetative 3.1. Pulsul poate fi ușor bradicardic
3.2.TA poate fi ușor scăzută datorită vasodilatației
periferice prin paralizia nervilor motorii
4.Supravegherea micțiunii 4.1.Micțiunea poate apărea spontan stimulată cu
mijloacele descrise la punctul B.
5. Revenirea sensibilității 5.1.Sensibilitatea in membrele inferioare reapare
treptat de la radăcină spre extremități
5.2.Se notează ora reapariției sensibilității în haluce
6. Depistarea incidentelor 6.1.Dacă apare cefaleea se combate prin aplicare
pungii cu gheață, sau acompreselor reci pe cap
6.2.Apariția grețurilor, redorii cefei, trebuie anunțate
medicului.

18.03.2020

21
 CURS

Îngrijirea plăgii operatorii

Complicatii imediate sau precoce de tip hemoragic sau supurativ

→ pot fi decelate numai printr-o supraveghere atenta şi continua a plagii;

- senzatie de presiune dureroasa rapid progresiva la nivelul plagii, cu pansament imbibat sero-
hematic sau patat cu sange (in seara operatiei la contravizita) → inspectie a plagii
operatorii; daca bombeaza sau este echimotica, iar printre firele de sutura se prelinge sange
→ hematom, consecinta a unei hemostaze deficitare → evacuare a hematomului, hemostaza
chirurgicala şi resuturarea plagii in conditii de asepsie perfecta;

- o plaga operatorie care evolueaza normal poate fi lasata dupa 48 ore fara pansament,
infectarea ei de la exterior ne mai fiind posibila (in primele 48 ore se recomanda sa nu se
umble la un pansament curat, pentru a permite constituirea barierei de fibrina) →
supraveghere mai uşoara, cu sesizare din timp a diverselor complicatii (seroame, abcese
parietale, etc.);

- uneori, plaga operatorie evolueaza bine 3-4 zile, dupa care apar febra, durere locala, cu stare
de rau general, indispozitie, inapetenta, iar la examenul plagii se constata roşeata difuza şi
tumefactie fluctuenta → sunt semne ale unui abces parietal ce trebuie tratat corespunzator;

- alteori, la 24-48 de ore de la interventie → alterare brusca a starii generale (facies palid, puls
frecvent, TA scazuta), cu senzatie de tensiune la nivelul plagii şi de pansament prea strans
→ aparitie a unei gangrene a peretelui abdominal sau toracic (risc vital); examinarea
plagii constata edem difuz, tegumente marmorate şi crepitatii; evolutie spre şoc toxico-
septic, insuficienta hepato-renala, perturbari hemodinamice majore; tratament efectuat de o
echipa mixta chirurg-anestezist → deschidere a plagii cu debridare larga şi excizie a
tesuturilor necrozate, drenaj larg şi lavaj cu apa oxigenata, antibioticoterapie masiva şi
sustinere a functiilor vitale;

- posibile complicatii care nu au legatura cu interventia propriu-zisa (situatii in care plaga

operatorie evolueaza normal, bolnavul are toleranta digestiva şi tranzit intestinal, dar starea
generala se altereaza, prezinta febra şi frisoane) → examinarea atenta a bolnavului va decela

22
 sursa suferintei: abces post-injectional, flebita de cateter, infectie urinara, pneumopatie
acuta, etc..

- existenta a tuburilor de dren (conditiile unui drenaj corect: direct, decliv, eficient) →
apreciere, dupa cantitatea şi aspectul drenajului, daca interventia chirurgicala evolueaza
normal sau a aparut o complicatie;

- tuburile de dren nu vor fi lasate in pansament, ci vor fi racordate la pungi colectoare →

protejare a plagii operatorii şi a bolnavului (se evita senzatia neplacuta a pansamentului
umed tot timpul) + posibilitate de urmarire a cantitatii şi aspectului secretiilor care dreneaza
(experienta personala permite aprecierea abaterilor de la normal);

- suprimarea firelor sau agrafelor (in cazul plagilor postoperatorii cu evolutie necomplicata):
la 5-7 zile dupa interventii mici (apendicectornii, herniorafii, etc.), la 10-12 zile in cazul
marilor laparotomii.

Externarea bolnavului se va face cand plaga operatorie este cicatrizata, cu firele scoase
şi se afla in afara complicatiilor post-operatorii imediate sau precoce.

Aplicarea pansamentelor

RESPECTAȚ I CONDIȚIILE UNUI BUN PANSAMENT

a) Să fie făcut în condiții aseptice
- Folosiți materiale de protecție şi instrumente sterile
- Spălați şi dezinfectați mâinile, îmbrăcați mănuşi sterile
- Serviți materialele folosind pense
- Nu introduceți în casoletă sau în trusa de instrumente pensa cu care ați lucrat în plagă
- Nu folosiți aceleaşi instrumente la alti pacienți
b) Să fie absorbant
- Asigurați absorbția secrețiilor pentru a favoriza cicatrizarea
- Folosiți comprese de tifon şi vată hidrofilă
c) Să fie protector
- Acoperiți plaga cu comprese sterile şi vată
- Asigurați-vă că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgii cu cel puțin 1-2 cm
- Dacă zona este expusă microbilor, protejați plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată

23
d) Să nu fie dureros
- Acționați cu blândețe şi răbdare
- Administrați un calmant la recomandarea medicului dacă situația o cere
- Spălați plaga prin turnare şi absorbiți surplusul de lichid şi secrețiile prin tamponare
- Nu fixați pansamentul prea strâns pentru a nu jena circulația şi a nu produce durere
- Asigurați limitarea mişcărilor în acea zonă dacă există indicații în acest sens
e) Să fie schimbat la timp
- Verificați indicația medicală cu privire la schimbarea pansamentului;
- Schimbați cât mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci când se menține curat şi
uscat;
- În cazul plăgilor secretante schimbați pansamentul ori de câte ori este nevoie;
- Anunțați medicul şi controlați plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă
cauză, schimbați pansamentul cu această ocazie.

RESPECTAȚI TIMPII PANSAMENTULUI

a) Crearea câmpului operator

- Degresarea tegumentelor din jurul plăgii pentru a îndepărta urmele de adeziv de la
pansamentul sau sebumul, folosind eter sau benzin iodată
- Îndepărtați compresele de la pansamentul vechi cu blândețe, umezindu-le cu soluție
antiseptică dacă sunt lipite
- Dezinfectați tegumentul cu o soluție antiseptică (începând dinspre plagă spre periferie,
schimbați frecvent tamponul)

b) Tratarea plăgii
- Acționați în funcție de recomandarea medicului, de natura şi evoluția plăgii;
- Spălați plaga cu un jet slab de soluție antiseptică dacă prezintă secreții,
- Îndepărtați tubul de dren, îndepărtați firele şi ajutați medicul dacă este o plagă recentă
- Aplicați medicamente conform prescripției medicale

c) Acoperirea (protecția plăgii)

- Aplicați comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu 1-2 cm
- Nu aplicați un strat prea gros de tifon pentru a asigura o bun capilaritate

24
- La plăgile care secretă, acoperiți compresele cu strat nu prea gros de vată pentru a nu
permite, stagnarea secrețiilor în contact cu tegumentul favorizând iritația şi macerarea

d) Fixarea pansamentului :
- Alegeți o metodă de fixare adecvată regiunii prin înfăşare sau cu substanțe adezive
- Verificați pansamentul pentru a nu jena circulația de întoarcere sau dacă asigură repausul în
cazul în care este limitată mişcarea
- Verificați dacă pansamentul jenează mişcarea
OBIECTIVE
• Favorizarea vindecării plăgii
• Prevenirea infecției
• Aprecierea procesului de vindecare
• Protecția plăgii împotriva factorilor mecanici

PREGĂTIREA MATERIALELOR
Se face în funcție de tipul de pansament (protector, absorbant, compresiv, ocluziv, umed)
- Tava medicală/cărucior pentru tratamente, măsuță pentru pansamente;
- Trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice, pense anatomice, foarfeci chirurgicale,
stilete butonate, sonde canelate;
- Comprese sterile
- Tuburi de dren sterile
- Mănuşi sterile
- Ochelari de protecție, mască
- Muşama, aleză
- Soluții antiseptice:
- pentru tegumente
- pentru plagă
- Soluții degresante: benzină iodată, eter
- Medicamente: pulberi, unguente
- Materiale pentru fixare: feşi de tifon, benzi adezive, plas adeziv , soluție
adezivă, ace de siguranţă
- Tăviță renală

25
PREGATIREA PACIENTULUI

a) PSIHICĂ
- Informarea pacientul asupra necesității efectuării pansamentului
- Explicați modul de desfăşurarea al procedurii
- Obțineți consimțământul
b) FIZICĂ
- Poziționați pacientul în funcție de segmentul ce trebuie pansat
- Alegeți poziția de decubit pentru a evita lipotimia
- Asigurați intimitatea pacientului dacă este cazul

EFECTUAREA PROCEDURII:
- Alegeți materialele necesare în funcție de tipul pansamentului
- Verificați prescripția medicală privind tratarea plăgii
- Evaluați starea pacientului pentru a stabili dacă pansamentul se face la pat sau la sala de
pansamente
- Puneți masca, acoperiți părul, spălați mâinile şi dezinfectați-le cu alcool
- Îmbrăcați mănuşi sterile, luați din trusă 2 pense sterile
- Îndepărtați pansamentul vechi dacă este cazul, fără să produceți durere. Dacă este lipit
umeziți cu apă oxigenată sau ser fiziologic; observați plaga
- Curățați tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane îmbibate în benzină sau eter pentru a
efectua degresarea şi apoi dezinfectați cu alcool sau tinctură de iod. Ştergerea se va face de la
plagă spre periferie schimbând des tampoanele pentru a evita contaminarea
- Spălați plaga prin turnare pentru a nu produce durere, folosind una din soluțiile dezinfectante
recomandate
- Absorbiți secrețiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere
- Curățați din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi
ştergeți apoi cu un tampon uscat
- Efectuați în continuare tratamentul plăgii în funcție de natura şi evoluția acesteia, aplicând
medicamente dacă sunt recomandate;
- Acoperiți cu comprese de tifon sterile care să depăşească marginea plăgii cu 1-2cm şi
aplicați desupra un strat subțire de vată dacă este necesar
- Fixați prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat
regiunii (circular, în spiral , în evantai, cu faşă răsfrântă, în spic)

26
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
- Aşezați pacientul în poziție comodă şi puneți regiunea lezată în repaus
- Observați faciesul şi comportamentul la durere
- Observați aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulația

REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ

- Colectați deşeurile cu potențial infecțios (comprese, mănuşi, tuburi de dren, feşi) în
recipiente speciale
- Curățați instrumentele şi pregătiți-le pentru sterilizare
- Spălați mâinile cu mănuși
- Dezbrăcați mănuşile
- Spălați mâinile

NOTAREA PROCEDURII
- Notați tipul de pansament, aspectul şi evoluția plăgii data, ora
- Notați informațiile care trebuie transmise în legătură cu pansamentele următoare

EVALUAREA EFICACITĂȚII PROCEDURII

REZULTATE AŞTEPTATE/DORITE:
- Pacientul nu acuză durere ;
- Pansamentul este bine fixat şi curat;
- Plaga este în curs de vindecare
REZULTATE NEDORITE / CE FACEȚI?
- Pacientul acuză durere, tegumentele sunt roşii, edemațiate, plaga secretă ;
- Anunțați medicul şi efectuați îngrijirile recomandate
- Tegumentele îşi schimbă culoarea, pot apare furnicături
- Pansamentul este prea strâns. Refaceți bandajul
- Pansamentul se umezeşte din cauza secrețiilor
- Aplicați un strat protector şi absorbant de vată
- Montați tub de dren la recomandarea medicului sau sub supravegherea acestuia
- Schimbați pansamentul de câte ori este nevoie

27
 Tipuri de pansamente !!!!!!!

PANSAMENTUL PROTECTOR
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi care nu secretă, nu prezint tub de dren (plagă operatorie, locul unei
injecții sau puncții, locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecție față de
mediul înconjurator
RECOMANDĂRI
- Puteți folosi materiale sintetice în locul compreselor mari
PANSAMENTUL ABSORBANT
OBIECTIV
- Acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului
- Supravegheați pacientul pentru a putea schimba pansamentul mai ales dacă se
îmbibă
- Dacă medicul montează tub de dren notați cantitatea de lichid eliminată
PANSAMENTUL OCLUZIV
OBIECTIV
- Acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor însoțite de leziuni osoase peste care se aplică
aparatul gipsat pentru imobilizare
RECOMANDĂRI
- Pentru îngrijirea plăgii se poate face fereastră
PANSAMENTUL COMPRESIV
OBIECTIV
- Acoperirea unei plăgi sângerânde în scop hemostatic, pentru imobilizarea unei articulații în
caz de entors sau pentru reducerea unei cavități superficiale după puncționare
RECOMANDĂRI
- Respectați etapele de efectuare a pansamentului .
- Aplicați peste comprese un strat mai gros de vată astfel încât să se acopere reliefurile osoase
şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii, să nu împiedice
circulația de întoarcere
PANSAMENTUL UMED

28
OBIECTIV
- Diminuarea edemului inflamator
RECOMANDĂRI
- Aplicați comprese umede reci îmbibate în soluții recomandate de medic (Rivanol,
cloramină, etc.)
- Protejați cu o bucată de material plastic
- Fixaţi
- Reumeziți din timp în timp (maxim la 5-10 min) sau schimbați compresele deoarecese
încălzesc şi produc un efect contrar.

29