SISTEME INTEGRAL

CERAMICE CA
ALTERNATIVA
SISTEMELOR METALO-
CERAMICE
Student: Bodean Natalia (TD III, Universitatea Apollonia
Iasi)
Profesor coordonator: Asist. Drd. Toni Cigu
INTRODUCERE
 Prim restaurari integral ceramice se intelege
acel tip de restaurare protetica care
seconfectioneaza integral din ceramica, fara o
infrastructura metalica.
 Sistemele integral ceramice prezinta o serie
de avantaje: estetica optima, biocompatibilitate
excelenta, conductivitate termica redusa,
stabilitate chimica
ISTORIC

 •1886: LAND – coroana Jacket ceramica arsa pe folie

de platina
Din masa ceramica cu punct de fuziune ridicat
Rezistenta f scazuta
Indicata pe dintii frontali (Incisivi)
 1965: McLean – coroana jacket cu miez de alumina
(40-50% alumina)
Placata cu ceramica feldspatica conventionala
Mai rezistenta >> coroana jacket clasica
Indicata: doar la proteze unitare (nu punti dentare!)
INDICATII/CONTRAINDICATII
 I: Zona frontala pe numar redus de dinti,
fatete, inlay, onlay
 C: De asemenea trebuie mentionate si
cazurile în care coroanele metalo-ceramice nu
pot fi înlocuite cu cele integral ceramice si
anume: punti mai mari de un intermediar, punti
înzona molarå, punti totale, punti pe implanturi,
coroane pe dintii stâlpi ce sustin elemente
dementinere si stabilitate pentru proteze
scheletate.
CLASIFICARE
1.în funcţie de compoziţia ceramicii:
 ceramică feldspatică
-de primă generaţie (placarea scheletelor metalice)
-de generaţie nouă - cu conţinut crescut de leucit
(pentru sisteme integral ceramice)
 ceramica aluminoasă - conţine peste 85% Al2O3
din care se realizează nucleele, peste care se depun
apoi mase ceramice de placare
 ceramica vitroasă (sticloasă) - vitroceramica alcătuită
din cristale de fluorsilicat sau apatitădispuse neregulat
în masa sticloasă
CLASIFICARE
2. în funcţie de tehnologia de obţinere
 A.Sisteme aditive
- prin depunere succesivă de straturi (exemple: Optec HSP,
Vitadur, Duceram LFC)
- prin turnare (Cerapearl, Dicor)
- prin infiltrare şi sinterizare (In-Ceram)
- prin presare (IPS Empress, Cerestore, Optec OPC, Cerapres)
 B.Sisteme substractive:
-frezare mecanică
-frezare computerizată = CAD/CAM (Computer Aided design /
Computer Aided Machining = literaturaengleza),
CLASIFICARE
3. în funcţie de tehnologia de obţinere
cea mai relevanta clasificare:
a) Prin sinterizarea pulberii ceramice pe modele
refractare sau matrice de platină
b) Prelucrarea ceramicii in stare plastica prin
injectare sau turnare
c) Prin infiltrarea cu sticlă a unor structuri poroase
şi sinterizare
d) Prin prelucrarea mecanică a unor
lingouri ceramice prefabricate
CARACTERISTICI
 Rezistenta la incovoiere mare (proprietatea acestuia de a se
opuneaparitiei fracturilor la solicitari de incovoiere) masele
ceramice clasice=50Mpa, Zr din masele ceramice moderne =
900 Mpa
Rezistenta comparabila cu cea a sis. metaloceramice
 Biocompatibilitate buna, care se datoreaza in mare
parte stabilitatii legaturii intre elementele componente si
compozitiei chimice anorganice a ceramicii si faptului ca prin
eliminarea componentelor metalice sunt evitate fenomenele
de coroziune si galvanism
 Estetica este incomparabil mai buna decat a restaurarilor
metaloc-ceramice: Lipsa metalului la sistemle integral
ceramice oferå un mare avantaj estetic. Opacitatea
siculoarea gri a metalului nu mai trebuiemascate prin straturi
de ceramicå îndefavoarea aspectului natural
CARACTERISTICI
 sacrificiu de substan¡å dentarå mai mic -0,6-2
mm;
 sunt mai usoare;
 au retentivitate mai mare pe bontul protetic dacå
sunt cimentate prin tehnicaadezivå
 sunt inerte din punct de vedere chimic;
 nu existå riscul desprinderii componentei
ceramice de pe suportul metalic;
 nu mai apar modificåri de culoare la nivel gingival;
 dacå este necesar un tratament endodontic,
orificiul de acces se poate obtura cu material
compozit
a) SISTEME INTEGRAL CERAMICE PRIN
SINTERIZAREA PULBERII CERAMICE PE
MODELE REFRACTARE SAU PE FOLIE DE
PLATINA
 se bazeaza pe principiul sinterizarii ceramicii

clasice feldspatice pe un suport rezistent la

temperaturi inalte
 lucrarile protetice realizate prin acesta

tehnica au o estetica deosebita si o

transluciditate maxima ce imita aspetcul
smaltului dentar, dar rezistenta la flexiune este
cea mai mica dintre toate sistemele integral
ceramice <100 Mpa
ETAPELE DE REALIZARE A UNEI
FATETE CERAMICE PE MASA
REFRACTATA
 Prepararea suportului dento-parodontal – permite reducerea
preparatiei pentru o fateta pana la 0.4 mm!
 Obtinerea unui model din ghips cu bonturi mobile, apoi bonturile vor
fi duplicate,obtinandu-se bonturi duplicate din masa refractara
 Pe aceste bonturi mobile duplicate se realizeaza stratificarea
ceramicii feldspatice panala refacerea culorii si morfologiei
 Lucrarea se introduce in cuptorul de ceramica impreuna cu bontul
mobil pentrusinterizare
 Pentru proba in cavitatea orala este necesara detasarea fatetei de
pe bontul duplicat din masa refractara – se obtine prin sablare
 Fixarea adeziva in cabinet

Atentie: este o tehnica foarte sensibila atat pentru medic (sunt foarte
fragile inainte de fixare), catsi pentru tehnician (nu mai sunt posibile
arderi ulterioare de corectie)
b) SISTEME INTEGRAL CERAMICE PRIN
PRELUCRAREA CERAMICII IN STARE PLASTICA PRIN
INJECTARE SAU TURNARE

 Se utilizeaza o ceramica vitroasa pe baza de disilicat de litiu

ranforsata cu leucit (se obtin valoari ale rezistentei de 400Mpa).
Ceramica este incalzita la temp inalta si turnata intr-un tipar obtinut
din mase de ambalat speciale pe baza de fosfati
 Nucleul se modelează din ceară pe model, apoi se aplică tijele de
turnare, se ambalează;
 se elimină ceara din tipar, se plastifiază o pastilă de ceramică şi
se injectează în tipar. Placarea se face cu ceramică pe bază de
fluorapatită sinterizată la 800 C
 Astfel, se obtine:-Fie o lucrare protetica finala (terminata ca forma,
volum) = doar dintr-un materialacromatic – colorantii si glazurarea
se aplica ulterior prin pictura extern-Fie un nucleu din ceramica
presata – pe care se va realiza stratificarea ceramiciiclasice pt a
obtine morfologia si culoarea finala a lucrarii = tehnica stratificarii
 Atentie: Indicatii -inlay, onlay, fatete, coroane (unele sisteme
precum Empress2, eMax Press permit si realizarea de
punti dentare)
C) PRIN INFILTRAREA CU STICLA A UNOR
STRUCTURI POROASE SI SINTERIZARE

Exemplu: Sistemul INCERAM (Vita, Germania)

 Istoric:
Introdus in 1985 de Michel Saadoun – descopera nucleul de alumina
•Rezistenta la flexiune = 2,5 x > alte sisteme ceramice existente
•Transluciditatea (aluminei) este mai redusa decat a sistemelor care contin
leucit (IPSEmpress)
 Sistemul InCeram se bazeaza pe obtinerea unei cape ceramice din
ceramica aluminoasa sau magnezica, care ulterior este infiltrata cu o
sticla de aluminosilicat de lantan. Peste acest nucleu se depun straturi de
ceramica feldspatica care se sinterizeaza similar cu tehnica metalo-
ceramica. Exista 3 variante ale sistemului InCeram (Vita, Germania):
 1. InCeram Alumina
 2. InCeram Spinell
 3. InCeram Zirconia
ETAPELE PRINCIPALE DE
LUCRU
Tehnica In Ceram:
 realizarea modelului de lucru si aplicarea die spacer-ului-
realizarea modelului duplicat dintr-un gips special.
 aplicarea pe bontul modelului a unei suspensii de
Al2O3Amestecului i se extrage lichidul astfel incat,chiar
inainte de sinterizare ,se ajunge la ocondesare a materialului
pentru nucleu,rezultand o structura relativ stabila.Arderea
desinterizare pe bintul din gips se face intr-un cuptor Vita In
Ceram timp de 4 ore la otemperatura de 1100 gr
celsius.Rezulta un schelet de Al2O2,foarte rezistent,care se
prelucreaza si se adapteaza pe modelulde lucru
 urmeaza aplicarea pe aces nucleu dur a maselor de
ceramica Vitadur N pentru dentina si smalt.
d) PRIN PRELUCRAREA
MECANICA A LINGOURILOR DE
CEARA
Exemplu: Sistemul Cerec (Ceramic Reconstruction)
 face parte din sistemele CAD/CAM (computer assisted design / computer as
sisted machining) fiind produs de firma Sirona
 Exista mai multe astfel de sisteme:
Cerec1(2000), apoi Cerec 2 (2003), apoi Cerec3, apoi Cerec In-
lab, ultimulCerec In-office, ultimele fiind mai complexe.
 Se frezeaza o restaurare dintr-un bloc de ceramica sinterizata sau doar pre-
sinterizata
 Se obtine o lucrare monocroma, care va fi pictată extern
 Initial: adaptarea marginală a lucrarilor CAD/CAM era mai slaba << decat
la celeconventionale, prin perfectionarea sistemelor se considera azi ca
adaptarea marginala s-aîmbunătăţit mult. In plus, s-a dublat şi rezoluţia la
scanare faţă de sistemul Cerec 1. Sistemul Cerec prezintă un dispozitiv
de achiziţionare a datelor reprezentat de o camerăintraorală, un dispozitiv
dependent de sarcină, care realizează conversia imaginii înformat digital, o
unitate centrală de procesare a datelor care stabileşte designul
viitoareilucrări şi un dispozitiv de frezare (cu unul- Cerec 1 sau două
STUDII DE DURABILITATE

Nu putem decat sa citam studiile publicate in literatura
de specialitate care se refera la studii de rezistenta in
vitro si la studii clinice pe diferite intervale de timp.
Toate articolele ofera date care sustin o longevitate
foarte buna a acestor restauratii in cavitatea orala in
conditiile respectarii indicatiilor si tehnicii de lucru
corecte. Selectand cateva din informatiile gasite in
articolele referitoare la coroanele integral ceramice in
zona anterioara am gasit o rata de succes de 82% la
15 ani.
O alta analiza realizata pentru toate sistemele integral
ceramice, luate impreuna pe zona anterioara, indica o
rata de succes de 93,5% la 10 ani si de 78,5% la 20
ani.