CRISTINA DOBROTA rae {ANNAN "ETZPL201300018 FIZIOLOGIA PLANTELOR volumul IT Feira RISOPRINT. (CuNapoca 2013,curRiNs ‘Patclarit metabo al ele ea nn? 5, Meth cialr. — = {1.1 Reena e eae fore a os S12 Anion a) 5:13 lr regione ste desnmpunea caren. 13 STA Fret rn aang 5:3 Clu amici pnaaae pectic en) 5.1 6Depontae estcearerguce la ill senile 20 2 Metseliona proie, 2 52.1 Sea prin In clots. 2 $22 Amino fine de ramp in rari wegee 28 5.24 Taner pocorn nl cere 52. Pte dora. - 2 53 Meals pd, o $3. Srila pl ca 532 Bowie inne gage = 5:33 anil iin mente 53.4 Sina cabo pir de epi 8 535 lia mele peo. ° SA Sth S 3 SS Bibioge ss on 6.1 Caceres general oc 8 cc SP 2 Morigen cond 9 (3 Mettotiona pital crip @ 63.1 Gel. - os 632 Femail alcoobe neyo ae (3.3 Gl ser oboe neon nen (634 Lang anspor esto nn 8 (635 Foxes iat Ts (4 Resp este a Sane a (41 Oeste, Ln (82 ings lg ier sterave aa 5 aps asa (66 Trp aie tani 0 367 Fata ae ncn epi afl suns 8 69 Big ts 1. Metaboli sea968F lB nnn 11 Genelia. 7 12 Teena - 8 73 Aleit - 2 7A Copii ea Tia 713 Mecanime apa a plate 106 18Sunar : w 77 nigra - - ne 8. Crestte AM ne 1 Coaposae pce erp cellar a 11 Doves ets ia 112 Bcpansianen eho im 5.13 Crees eet cere im 2 Gea de denote lao. a 1 Sa Emirogener: = BI 84: Mofogoena nace i 52 Nerinere — ry 143 Morfogsnes iii ey ‘tt Morigen ai, us SA Fins - 1 146 devote fois 19 15 lmogures flog a rarlr rect ase 1S len reli eet de te ac ar vai mrlogie api ss 1532 Rega slot cabo ive ae 160 1833 Model deere le procelr Sige alpen 16S RS Bigrate 9. Fall reser pl 19, Noon vegeta 1 Sa Aiwadle 1% DLL Bete alge ae incor aa 91.2 Choate rn 19 21.21 cl flog ale coh. 913 Geen nn 913, eal tiga sect 9.14 Ail en 91.41 Fanci flog ac bite 9151 Fang foepe ae een. 4.3.6 aporans cons ohm 9.1.7 Al stn carters Bakara 8.1.3 lac: comple ine oom 9.2 Geminwia somal £2 Deol etl, 14 Sec planer 9. aon fsoror de eis pa cpr devi paar 9.51 Rai ot. 95.11 Fosmentgen 95.12 Feroepim n 95.13 Frei 952 Tempe 95.21 Bc tportin sae 22. 95.22 sfc onsrstlor a Bs 96 Samat 97 Bishowate 281 10, og ig pat ln 101, Mjeas ber, 10-2 Choseee mice inset 10 Mite orectar pier 10.3 Mtoe dtr odio de wesc. 1032 Met de cee 104 Rit enopstn 0SSame— eS oe mbiogase -PARTICULARITATIMETABOLICE ALE CELULEY VBGETALE CAPITOLULS 45. Particuaritiji metabolic ae celulel vegetale 454, Metaboismal earbohidratilor similis ebonuli de ciue plane rez biomass vegetal care sine tate orgie beterotfs, Stil carbon fomagaziat ba substah oxganil eet plans, sn prodvctivinte acestra, ai nivel individual i Inve popalonl, consti o component porans & sccceilor din: domenial agiculunit si al ecologic, Cistigal tot de cecbon elect in progutvites primar et, pein rapt dare fara carbon la fotos perder acest in spi. “Metbotsmaleaboitrajior In plane are o serie de carats inact, Iga de panicle sseiara, cam ar fap ek sant orgie auttofe,eapbie sh desioare ftsinteza cae a star Paria fat de esl vigor, respciv an plastid si perte celle, Datos fps ok asimiiiacaroouls se destsoard in cusul aii, place wbuie fk fxs anor icin majors ale marenler spot, fm impalperioadelor de amin, epaciv de naserc. Aces, Tuc presupune ofexbitatedeosehitt« meubelismuli, care mo pst fi ‘nti ae vigor Pan a Finis aces varia gi pena a dep pviadele cind Snuzle sunt iminut, plane formeaeh reerve de substan organice, ce st mobile La nevi. In afte acoso rezes, care presipun & store de sour dust, platle po 8 deporiteze subtle ogaee Ss eres specif, pe period nelunga. In ose vegetal exist dou use cre alimentos metabolism carbobidrier, Acestn sintrerezentte de hexozle fosonate gi de tiooepentozele fos. Dies in care acesterezerve slinesteus tile metabolic depinde de necestfie celalS.A Rezerva de heroze fosfoilate Enis eiRenoze fst tn celulee vegetal ere se contin ca reser care stoped nessa metabolic Acesea aunt gucozsl estan, glucozo-G-fosal si Sructzn-<-fsiul, Cele wei fome sunt ierconveribile se pes tn echt Giuozo- fost q———-» ghcozo-Gfosfit ¢——» rctozo-s-osat Altshexoze forint, cum a fratoo-1bisti, na ine in cast categorie pont cig oneal fo care apa, ined in ests ireversibil,cataliznte de ce ATP-dependent fosftuctokinzh (PFK) 5 de frtoao-6-fosfsruokiaz8. Numa a clulele vegetal, acs reac pot i reveibl, princataiza ensmel probs dependent. fosftuctokinza (PF). Forman bexonlar fates ce pe lei () pin gluconcozenecs, (@) pein fsfoslra hexoaeor rez in descompuneea mont ga zaharze gt (G) pin eatin nvr lclizi, de ebsinee a ores. eer de heave fst este wien in (sinters amido gia abarze, (Q)firmarea peresor ell, (ale oxida a pentoznfestaon, alco, Rezrile de hexoze fst se gists in plas in col Cloroplasee, in general, ma au ransporoni pens acete molecule Comuicuen lave cele doui compartimente se fae, de rel, pra intermedi moeculelor de didoxiceonfosit i de 3-fosigiceat. aRIICULARFTATENETABOLICE poh las unt" gu fe van | sidon ozo | sbeokes Figura 51 Praceile ebaitnt le exo otras [Membrena inl 4 clorplastelor conine un tnslocstr sl ‘often (TPT) cree export con fost ncrgnic. Ia st special, cam sunt cele din face, choroplasele pot importa dire ‘bexoze fosfrie, dar foi oe pica este acea de hose i ma (6 fesete. lo membrana clroplaselr& fot evident uo wasp ‘ou. activate mul ma seb det TPT, agai expr exo liber ‘ett in descompunereaandoau anes 512 Amidon Amidoou eo un polimer a lucas simi stoct in pte tempor Sn clplate 51 pe periond indlonga fo anioplase. Prin polimeraares manomenlor de gliocd in amidon se previne ditugec2 ‘lstidelor dati socal osmatic Tn some loops, rvofsSi sunt convert fn glaze fost. Pin eae co ATP, ADP-glicos formats ate pocusra edit tl amido. Est dovei el sntezaamidonu a franz 5 fest de ‘epociar «contol de nivel! AGPuei(ADP-gheez-prfestoiaza. Activites AGP-aze\ © relat laserc 62 uportal acid fsfoglcene (activatc\PS Gabor, fa cimpul formic ADP gluczs,pirofostal °fommat ese rpid iadepcat de piofostra snorganicl, exzinw egraiodss reverb (Ghcseo LP+ATP -¢——+ ADP-ghcozt +PPi ADP-gluoenpiafefornza este un Bstotemamer cu dou subunityi mari si dowd mc. Experimental sa demonstrat ‘aptl ck suite mici sun sufeene pena activites etl, dar au 0 fie ma ick pena }fosglicrt. Exist mal me nena pent bee puri de sabi ear se manifest in dete fsa, nce eft de mes. De exempla, a seer porumb ens exit a cits yn pls apreviat cl ADP glsoan ssn in cto, up cae este wasporats samo a chim us ADP ‘Ati in suture fotosimetiznce et fo cee hetero, ADP. luca piofosfrea este activa de Sosfogcent gl iehitu de fosfaul anowanic. [a esuule ver, por PLSfoeogiont ete ‘rincpalu relate al sitezei amides. Mecasismal lags actives ADP-glcoznpirofisrzei de produit fesineze, pena c& enzima ‘ste activat clad 3-fisopicratl ete shundent. Cin fofotoire ete opi nivel fsforua anorgani exe ezine inhib La tuner in anumite condi amin, bimbo! resi ea ‘TPT laze clooplast cites, de fostghcet de Pi deters mcrea ‘por PU3-ostolieat in interior loops cu inbibare site eamiden, Spre dzosebire de clorplass,anilplascle pot import. hexose fosfrate pe cace le incorporez In amon. ransparal ee efor de ve un anger hexozofes iv, ADP fst profane nib de cate fostat Descompunerea amido este stimula de concent mare de fost, care servest ca sbstet penta ensmee care degrada smidoou ‘Tee emime sunt implicate fn sine amidonulu in heroes: ADP gucozeprofesorlas, amidon-sintetza, $i eazta de rains smidonal aR TICULANITATE METABOLIC LE VEGETALE ADP ghicozs + eiglucany - eueanyan) + ADP ato ini) glace eaten rit (1-8), (1 ghocan Amion-sinitrsadough molec individual e hoa din ADP. cord a capil nereducitr al Tagua de anil sau de amie Amonsntetara aro serie de iocnme, nee sess in fa sli a stoma plstdose, cele unt legate de gral aidan Cain pours! 1 Struetur sl propletsie iidonula la ‘odiieareatemperatur Sac woidnu ngucfems vein i caine anes ‘enous nests pet ple Amida Se To aie ape JF (Pac racfoneul eee ple lat scoparia elk seamen emesis ci ney mead speed cine mat scape mast ce pale abot apa Pn cee teoper, amos Se sepa alopecia [a vie ule, ‘leeds de amo fora pun de buses ale mule ‘lca so de alopecia. Apa ee pss io ea de ale ‘slr de consoun eas Pin inccp, melee de wee 4 ie al eal ind ‘sisal Poa poste de piste cong ve see aon cers 4: porch, can ope muti, defect de ala area a SSulopeiss ops eed car au tac rset ose inches dnp fs wf tne eto De semen sen Vic ine pon hs siete to ar rnd ‘hens cosh, 2000) : Amidon exe format din dou tp de oleae: 25% anlot ‘noramifcat (4, 4}-gucan] i aproximai 75% anlopetnd care poset oscar amit dato lepton a6) akoidice.Ansloz ajunge pln a 30% dia tol, cu vaso in nc de specie de organ. Amidon fameac4 granule ov dimer fre 1 fi 100m, de reals eu densisi in plauidle din frunat. Gaulle e tidon ces ei formats ur sai suprase,prezsaod one cu reer ites ic reer lath Figura $2 Strctra chine a amopetnel aloe {10} Enzimele care descompun amidonul sunt amiace er tai esti alicuzdive a1), conten ees huean + I-A) Degli + (I) orale (ozixty =) ayer Pamilca care desrinie wait Szakariice (mahors) de la capetle PARTICULARITATINETABOL (1-4) eD-gacan y+ (1-+) 0-Day, _stucanaze (1,6 spect, care elimincaenle nel le amilopecine (1 eeD-guconhy + (1-4) acon.» Deluna (22) ura 5. Scr granulo de amidon evident prin diractie svraee 110] £13 Interacinlreghatoare ne sinter pl descompuneres carbahldraglar fnceblle veges sinetizeas i contine curbotisr co ete sure sas hg im proces de glconengene si concomitato pane 2 ors se detcompun pia proces de plod) Dati pts bale proces lina tape ale acelin oi ble, ete uocessr un Con at moduli in care ese tliat sobs neal cilalor rmebolice La tums, mizzoffq rerukati tn ciel Calin sunt ‘canta din stom eoroplstu ia ctoeol nde set taafoemsi la ‘aback forma sb cae sink taaspra. Q pate & zaharozi exe epoca in vacvole. Dap saraea acest i cu iano, fal de ‘rods sim eate redirection pre sintera de anid a cloropas. fn fceste condi, goa ese inhi pear ¢ preven} descompunera| roduilor ou ora1a Intwneric, zara import sau proven din depoitle vacuole este descompust pein glioliak plot la pirat (arb exist uo surplus de ghucideacestea sunt capture pri sintera amin). Cd portal de zabaroci sede, exist 0 eoranlze spe. remobilizaen amidonuhi gi descompunrea acestia in toons, cme sunt apa sla ca subsea in gcc. Rezervee de amido dia looplast srvese ex zene intemedinre in pevcaé defososnersacvd. Descompuners amionol de warzig face posh menfneea metablil energatn tinpul pesoadelor de Hotnei.Sineza gi dscompuner zabsreei $8 sion sunt cauza vaio ie, ercterisioe se carbobiaglo a funk. Acesstt problem a disebujei spare si josutuile eu escompuneri active ae idler. In pen elicolizei,zaboza neces export, 8 formed din fostoealprvat pein laconengeners In cal nui surplus de ghee reerveleintemedine de amidon sue ecu Reglureaanabosou sia cabelisnalu carbeiteatilor se fae prin intermedi unui stem enzinavc comples, care aigu adapicen citi enimatce Ia neces filogice de moment ale celle Pune! cepa al acest reli cons in tris ftoxo- fot a frostozo-.6bisfsft sub setonesfosfoictekinat gi reversal acest resi catite de cize fucezo-L6-bifosfaars. Ambele envime sant rege alostere de eae fuco0.2,6 aftr (F2,6P). Acct molec tu este un pros intermedia al meabolismlus svind un rl exchisiv reghnor. Cele msi inporante castes ale aeshit sistem reglator 1+ F246; stiveazafostoretkinaza din tool incivsa utozo Lo-hisfosttaza Coacentafin mare de F242, stinalezd gota oneentapin seks stimuleast gluconeggenera si formarea _aharoze ‘Nivel de 1,6P din ctasldepinde de sna ei de re rt Gfost2-Linaza 9 deompuneres i este resis Je cite 0 fesaza. Ambeleenzime sus relte de snamii mel. Exist un sermal inl cae ulterior se unpliia. ARTICULARIA METABOLICE ALE CELULEL VEGETALE + Fracoza Gf. -bonz ete sti de cite fvtoa-6 sit snide ete ozo -Acest sistem regltor coords itera zabarozi 6 amidbauat ‘Sok I formar tiozfocalor. Crests concent de anos in ‘iosol redice F26P: si prodace reoeuttea proce spre sinteza ‘aire Dak vel aabrozi din cso est pesto valoare eid reqs de asemenea si F246; se aeumulez riozofit se siietieneh oon ie clenoplat. fn acest condi, fx deo spe peat fst inhib, notre fosfoenopraatl tert in desompaneres Tipe, conde con sie S14 Frctant Frac suo carob de zr care se ghee fn 15% dine plane sipesisre, in special spurinind famiilor Asteraceae, Cumpanulaese, Borginces, speci Poaceae Lilacs Polzabaridele in acest grap su ca untae dobar rctra peor av fst izle mai nti in mula Aeleiam wa fost rate Sil glia” fn uncle spec, frstan inlociese amidoul ia nate, ole hous polzabarde coexist. Spe denstire de min, care se depict In psi, sroctanit se septa ia vacuolele ur organe cur af bub (cep, ber (ai), pine faze gra seca Din pont de vedere chini,factani se dising pe za legiurior tice care leigh fagmentele de foctck Bisnis porate rin ‘noorporrea uel molecule deft is moleula de har prezen in ‘iow, Reais prespune o wangivorae, in care, o molecult de goorh ansfeck o grape fut clelilte molecule tn previa ‘abarorkabercyl-fucoslanostenzs, Prin aia untlor facto- furanozce PO-21 on HD-26 la rasta zaaroei, 5 obfine I= Resta i 6kestra, Prin aa une unit fruto-iranozie Ia molecula de hoor zaharozs se bjineneo-kesiors continue, tzahurdele sufet procese de transpocollae, i ace nit stor! sim transfert laa dua molecu de fact sub tejunce enims! fciraanfucoranseraca. Aste, are lorlongus Kestozlor cu formaresinuist ce sooine cate linexe cu epi D2, Bcotiedont) i evan, cu etene eu legit oD- 26 a monocoisonaeg bate), OFF esa) + (Fla GIFs * GFP om BD oe ef. G8 Pe go eG a Figur Rene d bine rsa 11} ‘In cllle vegetal, unite rater sunt tae 1005200, nip ci clulalebactrene aang a 100000, Fracani cuprindolgoutani de pal GF, GE, GPs, OP (Py participa replarea potenti osmocic lela Exist dua hidrolaze er ie lepitusile gcoidice ale fata: caidrolsele care cibereach fagmente fuctalice teminale 5 dphiroluzse care tie cten aletor. Celle vepsae snmp PARTICULARITATIMECABOLICE ALE CELULEI VEGETALE tip de eax, in tip ce, celle bacterin fungice av abel pur de ctrime, Eridenres acest enzne in exblele rk rearve de eth sogereai fp ck aco azine suatimpliat proba in semaalztea tua sau ia pre 5.1.5 Celulons hemiellozl 9 sbstanle pectlce Celuloes este principal consinent al peste cell, ind cas tosi shundens substn onganich tres, ceprezetind jumsiie din Cerbooul organic total, Hat wn poner neramift 6 molecule de Ds sluerd, conecate prin les (1-4) ieee uniate de loco ete roti fide cen vei cu 180%, Moeclle de ghuozt alts unit lzaharitice de ceobiord Lal plizahardi euprind ine 2000 800 le nit deglisees,Aproniaty 150 deur cellzie sant rnd lor conecate prin pant de idogeo no dsiantS de 2.7A 9h formeans strc reticulin, cunocue sub dewumisea de mcrae Micoiilee sunt exrem de reristente la degre chimi biologi sue permesiepeirs ps (Al cela, 1998). Flare microfte are un diame euprins ine $ gi 12 am #3 oie, in zal planer soperoae,apoxinaiv 36 de aru iavidale de celook. Peau clap Ince si se temink in dete locus, 0 _micoitis poate confine citeva mide lan de cells i pate sjunge lao hain de teva suede miromets Reina une mii ete foarte nica, comparsbit cu cea a uni ir de oe de aelea dimensun Drier micro irs psa eels pms est aktrio si vail, emarcnd-seo eoentae a acestra in moment in cae are Too cetera ecu. ‘McoGiilele de cxuloos sua sinezate la suprafiqa membrane: elle sb acsinen uae snteaze xe 6 nse, ce pune in fama stv mu a foe reat ph ac. Cebloornics ee o aziss multimeric eel in membrana cella, dpi in rz forme din 6 subunit. Rovetle smetzees calulora ¢) asmbeaxs laurie in tact microfbieor Rove sur mobile in membrana plastic’ $3livia spoil acstra cones crete icorlelor in prc cella ee ee Se RG Ne ign £5 trutra cine clr 12) Procrorl media sina exuhes este win difsfoghico (UDP-GIn), cae pout formals dest din za ajo tei Sinetae, elves UDP-Gi dizet roost deceluozosinetart Eazina care are dou locus de Iga @ UDP-Gh,ranirS molecule I capt eredustor a gucanir, ude Te taseza, dup care fei cic exalt Atel, pote expat fap ct un diab car ete eeabirs, ee ‘uta reper contin a celle, Comperii polzaardelo din pre celular se modified infec de sudiul de devour al plan, sind, 0 sere de compas sunt Ia grate ftp oe lg sunt a crs de Sinetizare. Fut peti 9 microdierenjeit poliakadelor dio persle ocular ou ste loch camo, emiceluozte. Glia sun o lst depoizabrie care ormencs ui de idogencucelulzacontiuind mace pert clula. Aces Saat repre de 0 divertate de poizabarige eunoseue sub aumele gottie de pectine 5 Remicluloze.Cei mai cunssuigca cae ing In strata prec ceblar al planelor sapere st selon, fi 4 tome dicotledonstele si jmitate dine monectledonae fi _ghewonoarabinilon, ‘alli Ta uncle monocofledonas, Gacant ola din ce i din seca au rors plies de sede sims emicctuozee sant sntetzate de cze sparta! Golgi fecaliat ia ‘eines plsmalme sunt exretate de vezi Gl PARIICULARITATIMETABOLICE ALE CELULEI VEOETALE Hemicctuloan este ta geet compust din polis cum af (.4,D-clopimmora, mokcle lcle lusg, a choc smoeurt este ‘means dtr molcuclor de aps. Fibrele de hemiceluloe, site ‘are microfrieor de cello, frmesza pun ince alte polzharide ‘mirfiile de celulers. Gmnotpemmele contin groan de gsm, ‘lctonanan i getoplconaa cae Somme srucws sine ob ale ale hemictuloze si se leagh de micrfbiele de ek’ ino strctr parcial. Substafcle pete, Substnjele pectic der de hemicculor, ‘nd un amestsdeplizaarde bog nad Degulacturone,raiicat Putemic hire. Substance pct neue say acd, prezeue inp ella, sunt profindiafoenjte de natura fatrlor ete. Asti, in prezstsextialor mono sau divalent saea fred sbsuatlorpetioe sufer moder drunatic. I nea substanele poctice forme o wast ebtionoas in conact ou ap, Acese au fai mule cum (0) convo seb! ape, (2) deeinarcs energie pusilr de hidrog dae heniclaloas i ‘mrfibsile de chlor, (8) deterinarea proc a tex, (4) modula pl poral cela, (5) repneaadexn ine cet nivel amet mic (6) sewoaliarea celta prez orguismelrpaogee, Propsstisle prvi exeniliatan perrai celular sunt set etemiat de substan petice ‘Consensual al pevtinlar sunt omogalctronan yi ramingalactronai Usle dine pape caroxlce sunt esate es ‘pis metic, ir cateele se po leg de Ianure veins prin io de (Ca sau Mg, Clad oi doi son mu sunt preaen, posi sunt soluble Stnwile de calsin si magnesia formeuet un gel amor, deforma ‘Substanse pectic suite dt aliments ea ger gif5.16 Depoitarea substanelor organic a nivel semtelor fn diferitectpe ale onogenie, in smpul formant muguror, 3 sominilor, a robeculir, plantele produc amumite molecule ce se deportes. Subtantele real din descompuncrea ulksricark a scetry, sunt foie In crepres plane. Aste, procesul de eratae ste rely ‘independent de process de fotosintest, Cele mn importante substan de reser sine triac-gicerofl, amidooul gi protic de reer, Aceste substanje se acumuleart ia yout gi ongae de depeitare specie, De requ, procesl de acumulare precede proces! de repans Hziologic Substanfele de depoziare se acumuleas fa anumite sacar sl sinter: (0) le niveul endospermul, Is gimnosperme, mies de cova, tomate, caropsete cereal (2) la nite costedomelor, le isle, mazire ete De segs, tote seminjle con tipide,proteine si polizabarde, dar in propor fare vit, La cereale predomint rezerele amidonoase, ls legumiaease cele otic iar la Noares sare, ee iidice upd geeminn, subsangele de rezervt sunt mobilize pada remap fs ums descompunert lor sunt anspor salina penta formarea srt no plat, Factoni care deteonins eo tp do substan sent sittzte 9 eportate nm au fost identi, cu toate cau fost identifica 0 serie de ete specifceamumitr jsut, care cific enzime implicae in ce de sintezh ale acestor substan. La multe aogiospeme, eadospenmul ese un jesutefemer care acunuleszi tempor subsanie de reze, plat fad, embroos! in terol fe uilzezi. La aout plane, cum arf tomatle sau slat, endospermul are © stucturd redust avind un ol minor in depoitasa stance. Lars, endospernal este musi, format din eeule vi care eporteaza lipde gi proteise i care prodsce enzmele neces ents rmobiizarea acetor sezerve. La cereale si la umole lepuminoae, codospermul este leit din celle moat a maria, Enzinelenecesae -PARTICULARITATL METABOLIE (CELULEL VEGETALE escompunesubstaneor sunt simetizat in san de aleron stat sb tegument seminal ant de cleses (Bachan cla, 206) abel 51 Substanf depot —— Prose (7) medi = Prone Lipide Glucde—Orgaaul de epee ‘Cereaie Sears 2 3 76 Endosperm Porumb 0 5 50 Endospern vir 8 5 6 Endosperm cre 2 2 75 Endospern Leguminaase Fase 2 L Cottedoane Manse ds 6 Conledeane Arshie 3 a Coladoane Soie Fo 2 Cosladoane Alte Ricin 18 Gt Neghjahil_Endosperm Palmier 2 2 28 Endospenn Rapist 2 8 Toe psuuile plane! mam si simia nu exist © conexune vasculrh die, Test vatular so teomina Ia nivel tegumental sete, la dicedonae, sau ta nivel sanz, Ia monocosledonate up ce au prt celle paren, sutstnjeleorganice sunt eansporte pe sale apoplasicl,print-ua mecanism de anspor membrami fii, spas: Apo sunt preuae deere clulele seins Zabarora prodst in grocesal de fowsintea sau rezula’ din esconpuneresamidonl, ext ethers din oem in apoplast sete escompusd de cre inveri 4 aivelul peoior ceflan. exozele ‘recut sut incest fo clulele seiner, Iaite de forma depo, ‘units de hexoreéispontleaeesior sun, infoeteas proces de ‘embrogeoe. [a etapele infil de dezvolure le embrioi, absroza se poste resintetea din hexozsle portato sun de dpociare. fn eapele aevioare, tn tinpul opener substnilo ovginice, portal zaharoz enone eete ‘Un ak polizaharid, deport fo semingle atumstor specit de Teguninoase, ete reprezentat de hemicelulars, de ipl galactomanaalr, care se depun Ia ition porte celslar primar al teturlor de Aeporiare. Aceste depunr Ia nivetl endosperm, nep in elle din ous erbrionthi © extnd uepat spre peiferiaendosperul, Sineea ‘aluctomananilo se face porind dela zaharozs prensa ce ptrande fa endosperm sist transforma in mano of, cae pointe guru 5.6 Imagine de mlroscope ceca. anol su amin, “00 52 Metabolismal proteie Protcaele reprezinth un proce simportnt in componentele sll sau funci foam vari. Ase, sinteca procs este erent peru procesele de crest clan, deren eproducere, Peau & finjiona adeevat, celle webu abs mecaneme deel itech degrada protec, cae rispund factor extemi intern prin juste ‘ani de procine specifie,necesae nevolor celles un momeot da. Ca toto sino protic e eso in init marl fel cai ceeake ‘organise, plamele au o sre de particule distinct cam arf snes proteinlor dia plasie,reglarea tans de ete lamin si deparitarea roca. plans, sites proscar oc fn tei compartments sll; in citoplans, fe properie de 75%, in plastide fm propor de 20% gi in smtoconi In propane de 5%, Poteinle sntezate ert foarte mult ca ‘rie in eitopls nd sina ps a 2000 e pr de potine, {in cloroplaste, ne 50 si 100 de spr, iar fm mitocondi pn 1s 30 de tips de pottine. De asemenes, mocansnele de sinters dled Se cle tri compariment ‘5.21 Sintez protenelor in eoraplast Proce de wala a veal loopasau este ase cel Ain colula procaro, ceea ce susie ipteza origi endosimbisce « platidelor. Ls gnarl ribozomii, ARNe $i fctrs auc mw sunt inerchmabil inre cts s loops. Cele mai importante diercofe ‘nue sstemele de tans celordout compares pot f observe la proces prin cre se selects sera de ines transi. Proteiselesnteizate la nivealpoizomiloe beri, dup proces de ‘ral, sunt eluate la Svomaplasilan sun diefonate spe leu! de desatie in fincie de ecvena dicta, Cale sinttzte Ia nivel polzemilor sug mpembranelor lacoidale sunt insemte dict ta ‘membrens in Hnpol process de transi prin aya mimi proves de ranslcai cornasationlt Sintezasaumernseproteine dn shoroplas eit mls substan in preeta unin. Procesl deans a molecalelr de ARNax crepe de Pink 100d orf fra de onal ransaionl al see pote, fa ‘loroplast existh gi ale mecanione de cota, cum ar 6 transcrip, subiliaiss ARN, inserea cofsctorilor In protein, si descompunerea protinlr In cloroplat, sineza proticd ete coonlonats ex actvtatea fonsittc, Cele dvd proves st conette pe dow ci prin paso redox al lropastuu prin disponbil de ATP. 2Namerase proicine implicate in ftesinea, pea si manifesta ‘une biologics, au nevoie de erp prostticereprezentt de: coro, caroteoii, cinons, hem. Frecvent, protinle tebuic x i atagce cofactn fauate de se seumula in confomasi sabi Tn clroplast sineioaz jase proce care compleceartclroila eae sunt localizat= ‘im mevanatlaoidls. Acest protine sunt compotene esl ale PSL, Pll sale complexlorantenare. Ace proteine av pot fi dtette tn celuele din coiedoane sau din fuaze tn forme, nate de expunered a lamin, Experimental sa demonsat fap c sinter acestorproteine ese ins Ja inner, dar anumite mecanime grein acumlzes seston rou a itunes a timpul sao le nal tans, tnpl poipeptidic so pia formindo sracturswidimensional. Proce de ples ete contol de wn ‘rup de proteinemumit chaperone, care asigurt plereaadecv gi imped ‘greg proteinelor say formatea struciloeaefuneponale. Chapronee in familia Hop70 menin lanrile polipetidice nepliate si ante polipepdelecomperemte penn pice ua alt grip de eating, numite ‘haperonie, care sig piers acest Degraaresproteinelor Indeplteztproteinelesnomile,fciieaak revichren amineaizlr si egleaa actviateapreeneor prin feptirares rmolesulelor are mu mai sunt neces. Potting Di dis PSIL cae se ‘etrorezh timp! streulioxidty, generat de excesul de Iumias suferd un proves de prtoli in impul proce repartr. Ua alt rota ) Nu oy ‘Figura S11 Transoral corp prot nr real endoplaric ‘iveatle (Buchanan, 2006) 5.25 Proteine de rezervs fn organismele vege exists un grup special protein eaoscue sub deoumirea de protege de rezer. Acesten mu posed activate irae inci suctaal c suntexclusv rezerve de aminocii localiza in ndospernlseintelor, Snteza acess poteise ae le a stad bine definite ae ontogeie plantlr in special in peroada de maurzarea sensor. Rate asia cu ‘roduceres musiv de mARNS. Proeinele de rezev sunt reprezentate de complexe de plieptide cu masd moecusrd maze, Protenele de rezers tice pentru caopecle cereaclor(volamina,glurin) sunt insoluble nap extragere lo se face Sn tol 70% smn soli fate lealne (lobules din seminjle dcoddonatle pot 6 dizovate sou saline, Informayja necesrk sintezei protinelor de rezervd se gists fn PARTICULARTATI METABOLICE ALE CELULE VEGETALE cles! celle, sinteea tor are loc in polizomit saga recut adoplasnc iar api sot eee ia mena ei endoplemic: siat ‘event aaa nor catene de carbobidra si wansporai pin izenmedial past Golgi pt a vacuole, unde sunt depzia. Complexe protece ‘uaa et asigat de cite wiacliceali din plate. Aces sunt ula 3 {0 inhatie, pout prodoomen detepeaflor, a placa, Tabane Sinteza triaigceoior din seminje se produce la fel en sinter cesta peur incorporzea in mera plasmic. fn eaosper 5 tn cotiedoane,lpele se psese sab fra noe pictus sfoee aumite olzomi, inconjuste deo pelicula. protectIZIOLOGIA PLANTELOR (oteocns), Olosinele sot preine ov mash moleclas mich (15-20KDs) cae nu se gisele organism, fn af de plant neranitnomen, oro weeurods Fier £17 itr ieee 3 In plant se gsc cleozze in semine gin poen, dar in fc At semijele cde 3 polenal sufea ua proces de dezhdrstare, tn cua vues lor. Se aprecias, ch aceste protaine at putoa implicate sila pictur de iid, fn condi de poten al ape sera, ‘mpiedisind fuzivaca acetra, De asemenes, oleoracle pot regs imeasiuile oleozoior,fitinddescompunerea lor apd, tac end ‘Oleazomi se fomeaza de noo, Jn etoplasn, in momenta in cae rolsina delimit lipiee de cplasma. hee ‘Figera 68 Struct alezomls (16), PARTICULARITATT METABOLICE ALE CELULSE VEGETALE Lipide nu pot transporte ca are, ate fc, suf man © transfomare chime fn zaharoi. Experimental 2 cima cin stare Inout, seine de Ricinus communis contin aproximativ 260m de Iipide 15 mg de cabobicra La dou le dup imbibe, se poate consata © intenst descompunee lipdlor, ir dp 7 ao conoun senile se ‘ick existing sprosimatv 250 mg de carohidai mama 45 mg de Tinie. fo cursulacesor le a nivel endosperm a lo neem importante: apr numeri bozom, su sitetizte canis sepimentre de ARN gi enzine implicate tn procesul de descompune & Upieer, upd rumai pat ale, wate acese molecule nou sistetate sunt escompuse, iar amineactt realy sunt absorb de dre ctedoase. fn ‘umoarce 4-8 ile cotledoaele consuma toot cantata de subsants de reoer din endosperm, devin Vera i se tansformi ia fuze (Zhang 9 cola, 2007) “Enaele exc ale acest proces sunt umitoaele: + Olozomit se descormpan tn hcerol i acizi grasa aciunen Tipace deren pei de oleorine. ‘+ Glierofl este oxdat pint I aldehich fosfopieics pin procesul Ae gota 4 Acizt gay sunt descorpusi prin Ponta in uit edo somi de catoo (ace), ce int in cick soc gi formeaz8 acid succinic (C2), Enzimele implica in roxidare in ill glouic sunt localiza organite spcifce mite gloxzon, in emi, pevoxizomi in fanz, Acestea se af in contact det eu olaozomi Jn ipa desorspr lipo, Apa oxiget elt ipl Prides descompust su acimes cata, + Suecinal nese apoi din lixizomi_ in mitocondhi vade se ‘easier ait cxslazetat gi mal apo in osoenopiwat + Dap o deeboxiare preiminas si in pezen ATPuli pw parsurge clea invert glvoi, cb produeres hexozofosaht prin proces de pluconaogenezdeusia gener a process poring de atten est Coeds + 365 05 3.425 CnisO + 13.8 C0. 12125140 {In conversi pielor tn earobidsi aproximatv al pte stom ke carbon al acid gras este liber prin respite, in carl vests reac, sunt produse cat Insemnate de agen reduttr, in special sub forma de NADH, Acta suc uz palin lanl respirator sinteza ATPals Perosizomil sunt orguite mic, serie ce comin calaze, ws sau ‘nai mule oxidae yo sere de alte eaine inc in matrices for protic, Ineonjura de 9 membrank unlaoelat. Se mimese gi microeorpuseul FFunta de baz est aceea de 2 degrada anu matali cu fomaren apc oxigente. Onidazle Mavinice (eu Cu"), redve Op cu formarea HO. CCaalazeledescompun poi molecule de oxigen eu formate aps Inmportn aestor organic = fost evideniath ox aja plansor misao, defective de catlze, cor funze cloctice mor curd dup expuneren la Iumin. A fost vieja un momar mare de peonivom, de dite fore, ‘are apor numa In sbunitefze ake deol care sunt diet leg de fetile mesbolice ale clued. La nivel peonizomilor se despot unmatoareleprocese metabolize: degrades acizilor gras prin Proidare 4 coal louie eu formate succinate (hoz) degrades glicolattsi cu formarea licinei In proces de ‘xerespiraie (peoxizons fla) + degradirea “uralor in timpol tanslocii azottai ia. moduli ‘icin la Fabaceae (cozomi Toute eile catbolismulei pewosiaomie, st in comin 0 etapd exit, in cae se produce ape oxgenats ca pros scandy, care ese liming prin sctviatea catlaelor. Din acest rotv,peronizmi pot ivi ca organite de dette a upeloxigense Poroxzoni sunt capabi se multiple prin divine, Replicas lor ete conolat a nivel wanserpii mceae. Formares peroxizomilor FARTICULARITAPI METABOLICE ALE CELULEL VB foliat este dependcot © lumink Pigment fotoreceptr care induce foxmareaoraniclr ete ftocromel lioxizomi, compat compleal envi, sut forma in imput germinal din precusol speci. in eropsle de ocak tat a fost evileniste semnale omonsle (reprezente de siberlze, emise de ‘embron ce induc foemarea gloxizomilo fn ellele din endosperm. Aesite ‘sense ind de asemenea, sitezanlzelor ce descompus anion, La single olengincase nau fos ides atl de srnalehormonele, Init de formate gloxizoilr Transfermaceslpdelor in earbbidati (zharoet) in ostuie de eposiare din semins, se destioars ocak mule Calea metabolic edestisort in cin cape: [ipolia is cadal crea ipidle sunt descompase Ia sii gai cera de ete lipze masa poli leozoeut i Bexidarea sei grat (Lar fo pe faite a memdrane! lixizonu. Graparen act eles activa de cine Coa in prevents Cosine, (@) bidrogenl este accepiat de FAD cu formate de PADI: , ar rmoleula de apt este indus la aivelal duble lett) in prezeia enohideace, (3) hdrogeul est din nou att, (@) are oe civaul eaten eal doles sl ele stor de cron, (5) acu gras paral eds prin fdepirtarea uo fragment de do stom de carbon rei in cs oxide. (6) FADH; erat Sous reais ona de ire Os; (apa oxigen reat ese desoompst sub acinen cata, I Clea glo ae le inmate lioxicomuli, Dou fagmeate sects rau in urna fox sunt ansormate a suecinat TV Swelmtl este oxidat la oxaloacelat incite asizior ‘cabo dn moc. V Ghconeogenza ar oe i itso. Onalascettl ete dcarboxiat de cle fosfoeolpinnat-earboxchinwt Is fosoenobpinat ins in Jan gcoite condsctad Ia frmareahexezofesfilor. sro sieesiune de reseiicxFigura 619 Transormarca pion zaharozt (Sehoper Mohr, 196) fs onganiomele animale, oxidaresaczlor gral are oe in mates mitoconiril ‘api li mem aime Brassicaceae, coin cant oa de acini gai cant ng (20-24), Acid ence 2:1"), care ete prezent in seritleaestor plane este esponsade producer bolilor cariace in acest mos, lol se utilizes in seopur industrial, ir platle a fost subject «numerous creel de inginerie genetic, penta sciderea oxi PARTICULARITATI METABOLICE ALE CELULE] VEGETALE ‘535 Inginerla metabolic lpielor Caine weir comesitite poste 6 inbuntts pi ingieie retain. Spal aor experiment exe anal de duc rope dei wai 16, 160, 182°" 183", coneomieat cu coger cesta de 181 Aces acer dea bunt anaes de as gr toooeitut se bazeach pe dite epidemiologic: si xpress de Uabortr, cate a att sce lear red seen, init otic paca es in cepee in ng apr pope Cu densa mariposa dense mich. Un sucess dest in aes el repens nr lea de va creme de cid lc sng I 5% (de 10%) scum confine ac rs str sciz de a 15% a 5% Prof e mara pepe bigest wor esate, peat 2s obine consent semisolid. Inaest ses, a cat hye de iri a comin ikea ea rasta a de ace ri mooonesa caput epee, cum et ail pene (08:1) Prin ingens geass 8 obit plane de ap care coat ia, ex ace ssn ta proponic de 30-40%, are deem consiteja semizlidh 2 acosora temper eames, As Pecostnc ete ua aid seta, cu punt de opie mal eis cect tempertun care tec fae pov! pen ise mags te pls wll rips au cone aca sap. eins. Pr ale xpermsns obint pante mnsgcie, ie pode sd paves: (als dee de cree et ret specie de ant sponte de tpde ie seine ask in acest moment + obiat 0 Inkusire ou Sa conn fa ule pra tenis de iagoere sonics Uli de sia opecn 6% da produc de Ue eget USA «0 practi de mane dete ans. Precip rds wii ‘eopietmealnentare ese sia nur, (C12) da ache coeos 9 in alnir,lst pent products de dete »Ali comps fost i industri sont aida scinoleic si cial schasie fost pena ojinereaaylomlu. Strurle de tiv ale acl scbacie sunt folosite ca yaseinl, sabi I tempera ridicte, penta tore co propulie ‘De asemene,lipile vegetal pot uillzate penta producrea de combustbil de Spl biodicslui". Eseri meta si acizlor rasi au erforaoje inilae i motoareedisel eu motring, dar mu produc uss olan cei ez din anderen aces. Pale de lei poate produce 100 de tanh de uli pe hecar pe an, in condi de cost fare sansa. "AGILACP testerzsle sont primeleenime dx biosineza pidelr entry crea fst wire do ingneie genet gi de inroducere a fseuelor i plane transgenic, peu obra de peoduse comercial. Un ingredient importa l detergapilor, al spun, al surfutnfioe deriva fin avr aragt cu lant medio obynu din noca de cocos si din pall api este o att pla, cu numerous varied ransgeice, cu separ comercial bie definite. Rial este culivat pouty ula! bogat in acd Tcinleie, folosit penta sineza nylons, « Ibrifantlee, Suidelor deat, a plastic, sa produseor cosmetic. Nomrose specit de besten sinteeazs qi acumuleas granule biodegradable de plastic numitepoibidroxileaoat (PHA). Majoras PIA sunt compu i scl R)}-idosileaoi. Un asl de PHA, rodus comercial prin fermenttia predust de bacteria lcligncs ‘urophus, este Bion, un copliner de 3-idroxibuteat i 3-hidoxivalerat ‘Acestcopoimer combing bidegradbiiaen, x eisai a ap cu ale roi fisice care Hl fac un compuspotivit petra © multitude de scopri (Han cla, 2009), Poliidroxibuvaal (PHB), un PHA cu ests ina de 3- ideoxtbutiat, este sinttiat din acetl CoA prin acjiunea seven a tei tame: Mistotilaa, aetacesi-CoA reductaa §¢ PHE-sintetaza. PHB se produ ca un potimer der 107-10" monomer, care se acumulcaz ca ‘ncluziun de 02-0,5 ym in dametr. fn 4. europhas incuzinile de PHB se aconulza in propre de 80% dia retatea scat abacteri,crescts pe un media eu eben. in exes, dar fb sot su fost, in eet con PARUICULARITATI NETABOLICE ALE CELULB VEGETAL PHB funciona cao rexel de catbon $0 sur de electri Cad in sedi se introduc substance list, PHB se rasfor In aceti-CoA. PHA sunt bioderadabik, pont c pot degrada deere enzime de ipl PULA. Aepoimerae, secrsate de cte bate (Pier cola, 1992). igen 5.20 Strctarapo)irosivtrat (PH, tm plbidresatanot (13, Figura $21 Incarun de PHD prodee de lire Wants crop T2W(A),$(B).9h (Ch. 24 BOD) Ta ela 205) Cena a See” 5[Recent psiilisies de» prduse PHA in plate a fost invests rin expires genslr responsable de bisiteza PH del. eutrophas Ia Arabidopi. sucozs —* ace-CoA > (R)-3-hidrontut-Coa —* PHB Gene care cai enziele ee sinter le PHB i A. rope tu fost matte in pltdele de Arabicopis sub convo want promote Constitv, Plane aragenice aa produs fcc de PHB in plaid rocentd 14% din greusea scat. Aceste rea ide fal ed exit Prsbilias producer de PHA fn plan, in sani are pot uate Indust fi eft nocve apa crest Wabi planter, Pine ‘engncase sat cle bab ate pecs procere de PHA. 54 Sumar S.Metaboismul carbobidratilor 1. Pliotle formeaci reserve de substan organics, care sun mobilize a nevoie, fa afar acetorrezerve, cre presapon o socae de curt dui, planisl pots depoiteze substuaele orgnie, tn dere tests specfc, pe persed indelangnt Si Rererva de hesoze fesforlate 1. Surele de carbohidai a oeua vegetal sunt glcozo-1 fsfan, cooo-Gfosfl i fructozoG-fosfial. Cele wel forme sum ‘sserconventbie se seein eh 2, Rezerva de bexaze foto est wiz a: satezaamidonl si a maarozst, formar perejlor cella, gliolza yi ealea oxidaiva & pentoznosir, 51.2 Amidonul 1. Amidonut ese un polimer al gues sitar gi stcat ta laste: empora in clorplst pe perioa indelumgats in amuloplaste 2. In festule vers, raportal P-fosopicerat ete priacipla reglator ar sntezei amidol. Ls fatune, seimbul realizar pein TPT ince clorplast gi ckoml, de 3fostopicerst 3} de Pi determing mies ‘poral PU-fofopeeat, ev inkibaren satel de amidon. PARTICULARITATI METABOLICE ALE CELULEI VEGETALE 54.3 Imerafini Inte sinteza sl descompuneres.carbohidrailor| | Reglasea sasbolsmalu a estbolsmuli catohiraloe se face prin itemnedul unis sistem enzimaticcomples. Func ental al acest reals comin rasa fuctozo6-orfaas a facial ison sb scjiunesfosfoucokinzei si rari inves, caalizate de ete ftoen 1,6bistosttan.Ambeleenzime sus replace aesteri de tre fractao-26- star 2,6). 51.4 Fractal {.Frictni sont crbohira de rezerv cae se ser 15% dae plantle supercar, io special aparinind amir Campanulacese, ‘Asteraceae, Horginaceas,respectv Posces Lilie. 2 Spre deosebize de amin, care so deported ia pase, frac se deporteazs fn vacuole unororgne cun a bub (ep), ‘uber (ai), upine san Sunzle gr sear) ‘15 Celaloza, hemiedulozel substanjeepectice 1. Cellos este rica! consaen l persed xe rai sbundents subsanis onpanicd tres, repezeniind jumitate din cxrooul exgaic lola. Este un polimer neramifieat de molecule de D- _locozs, conectate pin eg (1 2 Glican sunt © clish de poizhaide care forme puny de hidrogeo cu celuloza consiind matrices perce cellar. Acts sunt reprezetiji de odiversiate de poiaharde euoscue sub numele generic de pecine shemiceulze. 4, Substantele pectice difert de hemicealors, find wn ameter de polizabaridebogat in acid D- galacturonic, rmifcat putemic hire 5:16 Depositaressabstantelor organice la nvellsemintlor Cle mai imporane substan de rzar sunt traci-giceol, amidonul fi protenele de raver. Acoso wubstanfe se acumlenet fn lesuur gi orate de deportare specie, Procesul descumulze precede _rocesul de eps flog 52 Metaboliem protec 1. Plantle au serie de patsulritt distncte cam arf: sintexa roteneor din paste, relarea translate de ee ming si deocitiea ‘roteneor.Sinteza protec are le: in tops, in propor de 5% fn ‘lst n propor de 20% sn mitecon in propoie de 5%5.2.1 Sintezaproteinelor in eloroplast 1. In clorplas, sinters pecs ete cooedonad en sctvitsta fowsiued. Cole dou prcese sunt eonecate pe dul ci: pin potenti redox al lorplstuli prin disponibile ATP. 2 Tn sloopist se sintehizsard go prose care complexes orf 5 cate unt loelizte tn membrana lacoidals, Aces potine sunt component een ale PSI, PSII ale compleselor antenre 2.2 Aminoacii cn fncfi de transport in organiemele vegtale 1, Amina cu Sante de wanspst in orgaismele vegetal sun: tual ghana aspstaal isparagia, Ace amino reaieass transport aot fe leu! de fare flea! de ure in procescle de crepes repragicee apa 2.3 Tioredorinele 1. Douk din cole toi variate de Soredoine identifica set lecliaten cloroplst (Gpurite m yi si sunt distiote prin swear ‘Prima spicata enzimelor asus cor scioneazt. 2 A tein clas de oredoxin,-b, este localiza in oso, retiull cevtoplasnie $i nitoondse 4 injiaed mobiles carbonuh wz {i endospeao sminjlor de cereal nat in germina, rede rezeriele prosce din sominge, mavndu-lesensibiitates fa de poteaze, actives 0 Protees dependents de caleiu now dessoperih (Soeasn),newrlizeas Protinle cu greate moleulart mic care nba ensmle oe degradeaz8 siden ‘524 Transportul protenelr in organiteleeelulare 1. Proincle cae webu anspor pinto membrans, posed 0 seoveah suplimentrd de 15-80 de amincaii la capital N al anus polpetiic. Seevenis de semnal (sevens de rama” Ia poteinele nileconvisle gi la cele cloroplasice) coaiae informuia neces ‘waslcani print-o merbeai 1525 Proteine de rezervs 1 Proeiacle de rezerst sunt repezenute de complexe de polpetie ou mast mess mie, de exempl prolamin liteinn in ise ceeaeor, i lobulincl dit Seminole dcosledaatlr. 2. Descompuneren proteinclor de rete are loc ps germinain serninjlor tn inteioelgragulelor de alr sub anes uno endo si exopepiaze Structure molecular a pidlor 1. Lipidele sunt deporte de regula sailicerly, ds natuck _sepolr, in seine in pen servesc ca sus de eaton i de coe. 2 Lipide neue sontinsobbile in ap, ele ms contr a pote osmotic al cele, cee ce fice posbilsacumulares scestora in cant marin diferie secu ale eae 5.3.2 Biosinteraaetilor gras 1. Sinteaaczlor rain plane ae leis intial pation «ste asnitoare cele cares desgoar in cetula hacen. 2 Membrancle celular conn ai gra asaturicv 18 atom de catbor,Fuiitates membranelor depine de tempera ila nivel strc chimice, éepinde de prezena $i de pozia legis dable din spare i 33 Fane ipidelor membranare Lipidele membrana serves a bai idrofobe, determin forma si feta cello, afeteazh foster in isa ipidlor mebanare Polinessturate, afta sonia Ia tempers scutes b ngs, saat mpiat fn proces de sermalizare itn aprarea organism. 534 Sintra catabolsml piel de deporte 1 Lipide de depaitare din plat uo porta sus de simi flo in dea uma animals. Aproxinatv 20% din necsarul ‘cuargte unaa et sbgurt de le racic ain plans. Acetia nt liza ifm industri, pear producers dtergeatlr, «pascal, «a Ibrifinior 535 Ingnera metal liphelor 1 Scop experinentlor de inginsegenec este cea de aveduce Proporta de aii gg 160, 180, 182° pi 18342", concomtent ev cejerea canta de 18:1", de a crete cantata de pide produse tn plant, de producere a combustor de tial bidiesculi, de producer 2 ‘ioc smasteeus de leur cu composi speciale penta indasta cosmetic, ‘ detrpenje, a color a ibn.EIOLOGIAPLANTELOR, ssn ogra Aol, Ty Png, LC, Betzner, AS, Bur. J, Withe, W, Heh, W, Camille. C, Hf, H, Plame, 3. Bach, R, Cook A, Glove Jy Redmond, J. and Wibamson, RE, Molecular amlysis of ele ‘ony in Arad Since 279. 717-720, 1988 [Blobel G, Dabo, B, Trae of roti acs membranes. [Presence of prowsyiclly posed and weed stent inmate ‘Soins on membrane-bound sinsomes of maine nyeloma. J Cell Bil 67: S35-451,995, Dactanat, BB, Grisien, W. Jos, Ry Biochemistry and Molecule ‘Blology of Ps, im, So. of lant Py, p. 1367, 2006 Hin, Lay Q, Ziou, 1, Lis, Hy Xing, Hy Waealoe of te Pottpdrnyattancate (PHA) Specie Acetone Coenzyme A Reoease song Mule FakG Palos i Halowcol spice ané Recension of tte PHA Boyateds Patsy ix Halen volant Apel avi Mlb. 5: 61686175, 208. ‘es, Ps, Primary nizogen metsblsn. as Plan Bockomn: es PM. Doy 0018, Haron Academie Press, San Diego 6.295296, 1997 Povier, Y, Dems, D, Klomparsy, K, Semenilw, Cy Potiydeaytuyrate,«BidepadbleThemoplsc, Produc! in Tasgen Phas, Since, 256,520.55, 1982 Tai, Zi, Pla Pyiloy, inser Asoc, USA p77, 208 Tian, J, Siskey, A, Sabbs, 1, Kiet Suds of Poybydioeybuyete Crane Forston in Waterstaeurepho HIS by Trnmtion Eleczon Messy, of acteialgy, 167 314-3828, 205, ‘bang, W. Zn, ¥, Des K., Tyermap, SD, Pak RT, Pach, 1. ‘Nuit onl of developing eds, Fare Pan Bol 3431433, 207 npamebeas Boast r(2000Salpsper stead i ea yet pra secu omic pi'36P52660300057 pura rent og kere Chemisty.) ‘psa mgt epMGTeducatn/Aie-memnirUKnoacis! irae eth ora coenan ond pt 1572 ipsa secede com iene pi 369S266050513, pcre oo eder10 ‘eEsrnaTIA LANTELOR CAPITOLUL 6 6. Respiratia plantelor Respir asso, un proces commun orginimelor_evcariot, prespune degadareastbstrauli orguie pin la dioxide carbon apa. Subsiral organi exe tepezentat de crbebide, pido, peoteine, eis organi si amineaici. Respima elibeeach © cantivte import de energie liber, ce s reeset a leaitnle macroersce sle moles de ATP. Aceast enerpe et flesh in reat metabolic, jn procesle de crete de dervoare In plus, n cus respi! se prods tei, ‘cave serves ca i subsrat peat sata aioe uel, 2 amines, ¢ ‘calor grog uner metabo secunas fn in rns respira a plate, se esfjoua la fol cal clelae organise, exiting ls sio sere de ‘esr eine le aes 6.1 Carscterizarea general a procesului de respiratie ‘Molecalel bogst fn energie formate tn nnd forsiatest sust ‘numa parialfoloste In proesl de eresere celular. © pace considerbilt sunt iomagwzinate in forme specile in anumite zone, de unde vor § seat i caboligate cu eure de energie. Metabolism spr ms cate, spre deoscbie de asimilafe, limitat Ia anumite testi, ci este ‘aceite tio etl vi, Energia accesrd procestor viel panel ete obi’ pea smecanitme coouare celor de sated, a cada ei, 0 yore dive substajleorgnice existent inclu, ete iat ca substan ree de degrade. Procesele de depradae se soldeaz, cu punerea i iterate 3 coogi’ cies inglobat in cet substan, tipster lo. Principals mrifeare respi, consth in schimbul de gue, concrtat in lian O: 9 degaares de CO; Aces schimbus 220a5¢corespund eu oxidarea completa subsuuniui orunis, print sere de ‘acide degadars, sae consti eataboisnal Respite un proces cs produc in etape, ce mplict numero Iutemacian, Fieeare noukreefie este cali de ¢ enn respiairie paricalarg, are Joe ou producerea une canta mii de energie. Aceasd fridae bilopes se produce Ia tempest sub 45°C, eciula putind revuper o band parte din enerpia liber, tema pera cea se pode fa eupe si mu prio degsjae brusch toald. Procesul este inst de deren goa scare a fesutr (Sooarene CO> ete elimina) deo $i cates 0, socit caubolsmulul respzatr, este munifestarea exter 2 respi Origens! atmostre fimdioneacd ea scepter dz elecvoni. In afin respira aerobe, in cell exist o mare varies de varaneaoaerobe ale ricabolsmulisrepimtor. Plantele supeiowe sun, de repuli, cliat ‘ucobe, and o tolerant mitt fa cant amaerahe (Bork ical, 2007), 62 Morfogeneza mitocondriet Miocondrile plansloe sunt opanite sfeice sau ovoid, cu clmensianicuprine fie 0-1 ym 9 lngime caprinsé fe 93 um. Namirel mitocondilor vari’ in funepe de seivittea metabolic festurlor unde se gisese, De exemply, im cele seu, se pase apoximativ 200 de mitocondeilell, fa timp ce In eeulele mate ale ‘ful cadicalrs 050 2000 de mitocondea. ‘Miocondria are dows memane care deliitezi pat comparinent: membrana exer in onic exterior eu cial, pal 2intemembranar,diaue membrana ctr ice exter, membrana ctr, puri pit care formeazd crstle si conic, sta a neon ‘membrane inte, sum mace, Menbrana exer age o permesbilitae ‘gloat, im Sp ce, membrana items are o pormeabiiat ssizus neces trnsportoi pein fala pirunderes mtaboior dn oso a races mtooodral 1g 6:1 Serastaramitcandret 13 Mitocondria est seul conversil energtice ce re oe prin proces e degrade oxidtv, La aces nivel aloe gi ae ree metaboice, cum a Bi, seacfile conexe cu metabolism lipidc sau cu caea glicolatull Ia fotsitecs “Mioconérie, in inpul vziun cular, gang celulee ceca sisteme gentce semisutonome capable si se autereplice. in. Smpul ervoli celular, mitncondile se mulpics pn divizine, care ae loc in simp frmare a sepeor. Crejeea lor ae loc prin marca supra ‘membranare (incorpoeres iatercala = ei component), cregersa cantata proeinclr din mate seplicarea ADNa. RESPRATIA PLANTELOR, Genomul miccondrial codiict aproxinstiv 20. proteine membranae fi mascsle. Aprximasy 959% din proteiele prezents tn rilcondsi sunt satiate de riboromii coplasmaic, Dezvolaes compatimenislor miocondile, pe deplin fenctomsle, presipane 0 cooperate preci ne exe dovh ssteme genwie. In asst coiper, ‘cel ae rola esnil, mu mama pea c el contmbuie cu o mi mare canta de informatie genetic pent eh exert cea mai mae parte @ functei de cont La Saccharompees cerevisie au fest goats mputane cae sau perdt capita de a sistatizn ADNon fnetional. Accs clue fomenes ritocondi, care morffogic sunt normale, dar care au un proces de ‘piri alert Pe dealt pan, sun cunescate organise mutant xe = ‘at capable si acumuleze produ de sneak indy de ADNm, a ina Sine neafett a prtensormitocondrale ‘Mitocondrile sunt orpanite oare diverse din pune de vedere rnorfologic. Dole i Euglena, poses fa anuite condi, 0 singurt ‘niocondie fare ramificatl care sibaeoxula cao tees, Acet orci ‘ignt oe poate diviza in edteva mitocoodsit mic. La plane supercar, ritocadeile sunt de regult, ovoide sou clinrie co crite dspuse asimems, Activites membrane inte este corel x setiviten rctabolics inepi celle. De acess, mitocananit dite se gse50 ta esas diferite mectolopic (polimorsm mitocondri). Carcteisic crluelr ev metabolisn intleas (adicat Here eu respi its) sut -itoconile cu erinte numero, ‘Sea observat ef ino euturt de dros meninut ia condi seseobe, fn media co ghcork, tenga energie exe obinulS pe seam proces de ferment. [a ceste copii, itocondrile degenereart Sa clteva ore deveind paricule ic de 0.5m ce pot fi ientifiete numa a ricroseopel elecuonic. Aceste remitosndri, posed. ADNm gi cteva cxzime cum ar 5 ATP-sneaza, dor sunt lpsite de eitorom. Aceste premitacondr servete numai peau meatnees si conservrea ADN lu rn weseen la condi de serbions ele eva i form inal gi devin funcfonal, in tera ore. aIn panel superionre ens pur spcializate de mitoconi Un proces aicmialorcelu de la doi pote olerat ls embeon platlor ‘presi peoade de matraresseminslor, end, mitcondil care fost foarte activ implicate in resp, rvin I tua premiocondalb, Jn care enzimele respi dispar. Dupi germina seminlor, 56 famea in nou mtocondrile sacs, neptrn-e o nena 8 ‘espzaei. Ip planmlele de musar (Singps alba), lumina determing formarea ftgeromls activ ce dace sinteza eazimelor respirator ‘morfogeneca mitocondir. Un feomen siilar poste fi costa la ‘mpl peopl de oe decal de oxigen. Se formes un ‘ip specifi de mitconéi, cu crise mumerose, cua cont oar sat e citorons tn contest, fo prez onipenuli, se frmeaz3 mitcinds oral 663 Metabolisml respirator al carbohidragilor Poneu cole mai mule plus, carbobidaii cu formula generals (CHL, sant dinpancede vedere canta, ce! mai mpornt subst ‘actaboismalrespiator. Descompuness compet carbedidair poate fem ca reac invers proces geo in proves de Fotos [CHO}+#L0+0; > 003 =2H,0 (AG=- $801 COs) sow CHO, 64,060; —* 6C0-+12H,0 (A288 na hss) Cea mai inporan cal maboicspontea descompuneresglucze, sau alo erbodratice pot descomp pin Is lacor, este aco cx obinereapiruvstul. Gacozs fos pte aso pent 1002p cles penaofofor In asenj oxigen, ext indus proces de formentae, in cada eleva in pivotal obit in gota se formeaa ctanl sau acid lacie Procesil asta we loc in citpatns celle [a prezenia oxigen, piv ete exdat complet pink la CO: gi apd In mitocondi, ts eadal ‘cll sete wisrbolis, Energia elibeats in aceste proces puteic ca pote de fosfnare xergnice, pat wiliza RESPIATIA PLANTELOR rina otph 1 glcoizi const in-Hésompuneres molecu de uct in doud molecule de prwat confor reac (8.042400 +20-20AD" —F 2G H0s+24TP+2NADH HT (6G -#0idmo!ghcoa, Tn bilan general sunt consumate 2 molecule de ATP 9 mt oduse 4 molecule de ATP, espctiv exist un elgg net de? molecule de ATE. Acest proces este denumt din acess eau, fosonilare la veal subsratuli. Chis dac fosforiarea glad este euplat cu reactia de fnidare, eae loc fist consum de O:. Echivalejt educitor) aust transfer) molecuei de NAD" Glcoiza peste comin, doc NADH-uL ema, stn continu coasumst, prin cplteacuo reac consumatoare ae 8 ghucoza >> ->2 04, €-c00H~ 2S-t0A acid pruvis ae ° 2Hs-C-5-C0n 2+ 2 NADH ace CoA a ‘ 2 cichu Krebs Figura 62 Formare eal prvi aia 14) e(632 Fermentaile aleve ssetlce In ips oxgenus, agen rducstor produ fn golem por viliea pout producerea peal de fosfoare, In Joel foi pei, au loc ake cent in cae ete acepat(H], cu produceres unoe compas! oan puteric reduce se avamlez8. Acasa et definitia general scepa a Zrmonopilr- Microrgaismle pot produce mumeoy Prods de femmentajie; in plnwele supercar, peodusl i reacilor de ‘eementai sus numa cemoll acd ati, car se acumuleaz in eae jn condi de anaerohiocd Anmlui produsi sunt format In ctoplasma Pomind 6 ls pirat. Descompunees gacoret cx fomares de eto sau eid lacie poate expe at Catiy05#2ADP +22 —* 2C:H.OH + 2ATP +260; (6G =- 16tksnol gueee, CalinQ,+2ADP 42° —F 26311405 + 2ATP (AG=- 204al glo. [NADHl elierat ia glcolia este consumat in ttaate Jn tinpl formic tno gi Iaeatlas 9 de aceea el an apare in ecusi, Cum vel ATPalu prods in hola este relat modest, ambele proces sunt ‘temio exergnice is os ou 0 marc perder de cldus(gumbeciev ‘Hi, 2008 Mule rj ii sii nocesaral de ATP pin dogradaresanseroba «4 glusidlor pln a etano car exe excreta ca pros de descompunee. Formarea aiduli lactic prin Temousic ny produce COs. Calea ‘metbolict a fost obserat sin plane supericare, de exemphi in ‘beret de ero iin icin wor gramine. Aces cae metabalck exe caniatv mai soHzuh Tat de cea a Fementaiietmoice. fo conit ssnuale, espicia anserob se instaleazt in cazul inundailor sav pin sagmaea apei pe sol Acasa dilociete seal din captele solu si induce staren de hipoierespetv de anowe, ESPIRATIAPLANTELOR, ced CoA gra 63 Ferment acti clan a plant [24 Capactaten de a produ acid chic prin femmenie ene lane epindis Ia bcteri: Locoboclis, Sreptcoccus, Bactrle formenz2 ‘mul al predusi de feemeataie cum arf: aid propionic, ail formic, sel buie 51 afcton. Molle dine microorasme sia fest Ss {ndusie pent producers eto ado at a acu ae 633 Cll acalrticarboxtic In condi de acrobion, degradare final piruvatuit are Joe fo mitoconiri, chr membrand int are un tanslocator pont pirat Mermbrana exter ese pemeail petra metabo a fel ex membrane cloroplasii. Mitoconéile cotn enn cave depradeazs complet acest acid carbexilic fn COs. EchivaleniireucSton liber i proces, sunt ‘sla fan sem anspor (nl respi, localiza x membrana ‘nema care produce ATP. Agent reducRori forma in coli, cu ‘suforal unui mesanism de transport atv, otf anspor in mitocondrie 1 oxida ca forme de HO. Conversa energie redox fn pots de fosfrare are oe ou elberare de energie ber. 6(ich aezilorticurboxle (CAT) este denunit de asemenes, cll cul cre sa cilat Krebe. fa cael acestia sunt indepaai a civaleni redueior, eu consum de ap gio formarea nei molecule de ATP, CCH.CO-SCOA + ADP+P4+310 —* 2€0, + sf] + ATP + CoASHL (4G 10 nol ae), Ry Figura 4 Descompanerearesprsorieagucdelo inland deal aciaor ‘eaboxlie (cal Kr, cll alll clr) foxtrot exatirk ‘Bloke Shope, 198) RESeMATIAPLANTELOR I fst de capaciate delivers sgef redutto, CAT exe fae important peewee formenc ac, scheltl carbone al muta prods cabo, a speci el a amineciir. Acctatal se formesss pomind de Ia psa, prin decrboe cuidaiva In nivelal complevulsi enzimatc, reyezenat de pinwatdehrogenas, se lags de cosrima A fond aceti-oonzinad, ‘are est nod fn ciel, combina ou xaloacetl Figura 6 Cit Krebs [2] ‘Cia format ete dearboiat, dap inmerzae Is Danoghust, ou roducerea NAD-alu. Dup inc o decroxilae gi reducerea NADul, fe formeavh sucinit Aces ste omit la fumarat Prin hdrarea umarati se fomea2s mala dela care ete posi, eu redocerea NAD- ‘i regenerareaexaloaceatus, molecu acceptor a acest ecxaia e bilan int-un cc 0 molecu de sett ete descompust In 2 molecule 42C0,, cu frmarea une molecule de ATP. o6634 Lana transportr de electro fn timp ce, majoriatca cmrimelor sunt disponibile tn maticea ritocondiall, lnm sespiator esis Iocabzat im membrand intend -mitocondrie. Citacrmi joa un ol ex ea transport d elecuon, cu somal de Fe al porrinehosiind Snr forma bivalent (dus) i ca ‘valent (ona), La nvelal membrane! exist 3-4 Mavoprteine, 34 ‘Stgeomi b, doi cites de sp a gc, ubiguinont fi eiteva proveine ‘onjnind suf sie Lana respite incepe co favopotene uate de ‘tgeroni by, citoeromi Tieciticares gi dotmiaaoa canttatv8 a componentelor implicate fn tango de elecroni serve ln msraren earacteriscilor specu lor bob. TNADH si FADH: asigu protoa 9 electri lanl respirator stra pera producers ATP sla fal transfer la O3 eu producer de op, 2-Oxoglutaratul st oxalocetaul sunt cele mai impostante ponte de comunicre x eelelate ci meabolc. “Tobe. 641 Componente anu raasportor de eetronl dn membrane ‘mocap Buchanan, 2006) Comps ——— saben Ca ean FMI, BFS NADH ubichiaon cstert(2x[2Fe2S] oxidoredicte| 46 880K SeaAFo8S) 1 sucioat FAD Fes) dakidogenzie 4 220kDa—[4Fef][3FefS] it be I: complex ‘i ita cit a ceramic be) Zeit d0kDe stb St aae 1: iwecom ¢ Cus cit, Coit oe 2x13 aka « CComplesul 1 NADH oxidoreducazic, este cel mai maze din rmemlras mitcondsals, find fort din 4 de lori de protein, dspuse ‘i forma Itere Leu un doen hdr, sin pralele eu membrana si ‘un domeni hidrofo ear ese i mate. Compleel | tpn cite doi clectroni dela NADH, in matics, prat-ofavn-mononucleois print serie de jateapewste cue sul. in orguasmole procaot, acest complex ese mak mai simp, vn puma 14 Jnr proce, dar cen redox sunt echiveeoi cu ce ai cucarotle. Pe Ming facia redox, compleal I wanspor pry protoot prio membra Figura 6 StroctaracomplerululT NADECoxidoredctce 12) Complex Mlsuesinatdehidrogenanie oxdex2s succinanl a Fumarat reduce Qa QH: i interior membrane, Tranter se ealizea2h print-uneofaetor FAD i poi priao sere dete agregar cu i sl ‘Pam et un aregat[2Fe2S] undo nel dire stom de fer ete legs de molecule apart Colelae douk sunt agregate [4Fe8S) 3. [3FeS).cst aegis sun site fn domeail hiro al proteins ts marie. 0 kk components redox al acest complex este itoeromul yy stat tn omental bidrofob, a membrana miocondil UUbichinona, ounitd si coensima Q, reprerinss o rears de lsc, combining ftevs lana ansportoae de electon, a fl ea pistoshinona in membrana sacoidls, Uichinona transport clectoni si Proton, Pen reds primed clecroni dela eomplea su de It Suceinadehidrogena i pein doi proton din mice, foaled QH: Aca form se xideaxt pin perdevea a doi elestea. Unol eece Ia iraeromul far cellist exe recircalat reduce o att molecull de Q, trasformindo in semniciaont, La umitaresoxdare a QM, seschinoas ‘va primi ine un electon deveind QU; Acest reat constinie cea ce ‘Ste eanoscut sub denies desc Q care medi pomparea unui proton ‘pls per leon anspor, crseiad stl eonserarea eerie i BELT ELLE SELES eich ts senihicom— vichice rst QE Figura 7 Renee abiekiond 12) ‘Complexe I-sitecromic ete merc sit de lepae pata ubigunobiguinent (QHYQ). Oxidrea qiaalul are loc ia apropierea ‘spall inermernracar is tino redacere quinone ae le in apropines marci, La nivel centri biqunolsbigsinoss (QH3Q) ae oe si un transfer de proton nse mtice spre spi ittemetshana. Exist Sout cf pon ct eleeroni ssh comple Il, Una este ei ei di cea emi, toeromul Bus $e spoil ubiguinon. A doua este print-o protein Rieke ou fers ctocoroml apo a citeromal Rese pe ansumbl poate repent a: ESPIRATIAPLANTELOR, 20H, +Q4 21%) +2 ciel 2 9+ 44 Cour) + QHh+ 2 ice! ele aes Pigura 63 Compleat Iciacromle (2) CCitocromul ¢ este us eansporor mobi, im afta membrane sitocondiale, ce transport electri late complesul I 9% complera IV. Conve un grup emic eu doi Liga axai, une hiaN gt aul mets. Cal ous stir de oxide ale rl sunt Fe) FeAl) ‘Complesul 1V ~ eitperomoxidaric este un complex dimeric mare sty de membrant, Hocae dimer Sind format de 13 lar peice. Ete ‘complex terminal, care cedeazt electro oxigenuul po eae Hl radue ex formarea mole de ap: 0, + 4H =4e => 2 HO. Acea reas este cuplatt co tansfon a patra proto prin membranl, reiati de ATPineas, In care dimer exist tre site-ui mtalis, impli in transfer de clectoni: Cus hime, ctoeromel a monometli, i sitoeromul Cu bimetale Citosromulc ini una de electron pia acest complex prin vate una electron la Cuycare este sts a extenorl membrane. Ma Asya, electoni rs pn citocromul Is ctocomi yl, care cede ‘lestomii molecu de igen.FHZIOLOGIA PLANTELOR Ox aH=O HO Figura 69 Comples IV clineromesize 131 Compommponentele ln ransporr de eleton stn lalate tn ‘membrana inter mitcoadrilt dup cum poate Bi observat in figura 610. nuns oxidisi NADH-ula, pot sunt preload complex sun expolsia spa inermembraar Elecon pela de complex T stat coda ubchinoe, Sure de elecroni penta ubichinond sit 5 tence cu fers sul, complenal II 9 NADPH-Seidrogenazl. Spee ‘eostbiee de animale, mitacondileplantelo au NADPH deirogene pe fata extemi a membrane inerme ce sunt capable sh oxideze diet [NADPH-ul exogen. fn aes x, proton podusi sunt dec anspor eiqinons. ‘Unichinona codes clecronit complex HL, apo aceta sunt ‘sods citaeromulsie fi ma depare complexuli TV. Accepioral fina tlectronior ete molcala de oxigen eae, i pezena proton formes pa. roteit sunt prea din spol iatermembranar si incedui fo ‘mates mitocondrei de eSte ATP.sinttzt, cu formes ATP-ali din ADP, fn carl in care seas cale este saruatl, wbichinesa eedexzi letronisonidazehalteratve care Ja eindul ef cedeaz molecule de oxigen cx formare de ap. Accasth a dou cale repent ale respi erative (een la claus), carci plantar. RESPRATIAPLANTELOR Figura 610 Lacloares anual trangpartor de sletontta membrana ‘mooneraa 13) In mitocondrile ative, exist ua impor si un export masiv de rmctabolp. Membrina exter Is fel ct la clorolas, ese pencil Petu majoritatea molecule in tinp ce membeana inter poset sisteme fe transporte ce feieazt cil Krebs. Este cunossut de exempt, xa transporor care anspor fos i echimbul protoior sau ionlor ‘ido, Un ucleoié aden sehis molecule de ADP cv ele de ATP De asmenes, a fost vient see de anspor peru aii! meno, gical. 635 Fosorlares oxidatvd Tn tans respirator exist tei pete undo are Toc procsul de fosfriae. Puscral I ese siuat tn zona faveproteinelor, puntl este ‘nat fe Gtocromal bye oem iar puseal I ese sia ie ‘étoeromul 2 gi ieeromal ay i oot cele tei puncte are loc un sl a ote redox suiient pentru se fom molecu de ATP pena Secor doi electron anspor(Cau goal 2 Haergetca lana sransportor de eletront in membeana mitocondriath Ca econ compel ac general lho tacipr de leon pare sate ee NAD+ HT +4054 10m Ci) —> NAD +40 + aitYou") Bera Pea fee doe ranspre exist tts et de 10 proton deo ane aaa ican prin opel 4 pia coxplenl T,92 Pik SnplelV. Ass grain prt! sew rien See pena 8 Seen 2S oleate de ATP 2SADP+25R—25 Arr SO AG = Hobie! ‘oti cleewclini al poy scat ac et B= +1 135V san 8G" = “219 Winol Oy Apron 200K din serps ee conserva ‘tcl prtoner incre ek ct fash in AT. tela ‘fet Earp ln 35% ‘uafa general a fosfrlir pe cle epiraicete SNADH=38" -94DP+97 ———* 9qTP +3NAD* FADH;+2ADP-+2P-+20, —> 2ATP+ FAD +4 1,0 (AG = 230k 09 Penieu descompunerea pinwathi fn cadhl ical ace ‘eicarboxlc, se pom fie urinal clea iHLOs-+ 250: +3840 = 3003+ 5120 (4G = 1180 mol pravag ISADP + 15P = LSATP (ac* 40 faimol ATP) fnsumat: lO; +250, + ISADP +150 (aG*= - Tokyo pina) 1CO, +2H.0-+ LSATP RESPRATIAPLANTE:LOR Asi ete post erat e promi 35% din soegia Wher fe converts in pote de fosforare.Inlung eeivsleni redtorh eliorj in cus gicolz’ i prin dearbxiares pw, in cu dopradi oxidative a glicozs, in eel acslortcarbo i lal reeirtrse pre emesis 38 de moleele de ATP. Acsusth eae exe de sproxinaiv 20 de oi mai mae deci in eursul proces de emetic Este de aceea de ifles de ce sprain este mult mai pia iateash dest ementaia, In earl creas predoe msc de CO: ide CCanites de ATP formats fn Simpl rid dieitelor sabre poste § exprimat ca rapor stoichometic ne farsa ATP onsumul d O; (ose PIO). Acuteoecien inc ete molscle de ATP s.au format in simpul eansprtfi a2 electron (12 03). Teac valoarea este 2 penny sucint gi 3 pen toste celelate subst care sant reduse de siterul NAD'INADH. In cespiiareziteat la cans, scest coin ee | (Gu mat ea subst) sa 0 (eu scinatea sta. Ast, oeicennl PO este unin al cup ne Hal de elcron 5 ‘stoi “Mecanismal foster oxidative a fost ang timp dip arin scest moment este favovizat potza Tai Michll pot ees, daar transports de eleetron, ae Joe 0 acumulare a protnilor in spi 8FZIOLOGIAPLANTELOR Inermembran mitocondial ar oduceea acestora fa mace sir coergia nest foverilii. Actos tore ete sutinutl de urmttoarele srgumente 1. membri mitacondriat inter este ely impemmeail peura Hy OFF; 2. ermsporaleleonilar dea. fungal snl respirator conduce li 0 acmulare a proton respect Ia frmarea unui gradient Ae proton, La fare pane de ffir snt transloca spre exterior cite 3-4 HY pear fear 2 electrons 3. sbtanfelecanoscte ca avin aciue de decupare, masse permesbiliates miembranei pena proton) si impiedeh formarea raced potas, 14. ATPesisetacs este localiza fn memvant i dietioeszl intares protolor neces sintezsi ATP. Report schon ‘este de 3HY ATP. 5. Aplicarea unui graten rif de protein suspensit de nitoconi induce sintean ATP, Pe baz acceso cect est foarte probabil cn fostorares oxida, laf ea gi tn ale procese de fosfonar ce a loo la sveal membrane, pompa de profe’are un co intemedia, in transformares peal redvettor tn potential de fasta. 644 Respiratiarevistent la clanurt Carle snt inhibitor fou eieng a ctocromoxidaze form ‘un complex foare stabil cu feral hemic (Fe"); acest hens previne Imodificres valent gi stopeazd tanporal de clecroni io. lanl ‘eansportr. Spee deoecire de sri, la plant exist! un ase altematv ‘sire ma pote fi inhibat deere cian. Accstuaseu se peste jn Zon Aavoproeineor, ‘Cu excep orcas ar (epdinl I Araceae, unde aeasth cae serves la productea de cir), fnejia metabolic a acest ei est fa mare misurd necunoicul. fa majorite esuuror ete flo Inca Tn are Tamu repr ete ctu, Energia elierat poate fi iamagazinath RISPIRATIA FLASTELOR sub forms de ATP numa socal rim oso (complex), ag inet ‘te de presupus cf, can rezistent In cinch reprecats 0 .supepé de sigira pent eiminareaexcesuli de achivaen educa. Ea serete 2 mcanism de modula al efcene fs rezeat in procesl de ‘eepiraie, prinevtres fementailor, Aceas interpreta se bazeazh pe sbservaia port ee, component rezistent la cianun, cre In azul une! supaproduti de eabobidras. Acvasis ste pote fi generat deo fotosintea oar intense se desfgoard In 0 concentra reset de COs (Escobar cola, 2007, CCapaciate, pens tassprtul de electoni pe calea resent Ja ‘inna, varied outa mult io fingie de plane. Aces cle este sb ezvokat in fesuurile tne foane bine devo in ese mate, ‘nde consumul de oxigen et mult mai mare 6641 Onidaraaternaivs Sistema de fosfortare oxidativa al planclr are citeva ci shemative de wanspor al electronior prin NADIP)H debiogenaza dep 1, oxida aleativd (AOX) si o proteinn decuplantt (UCP). Aces proteine mediara un sansper allenatv, alle ci ,ocolioare”. Asie [NADOPH debidrognaza evs complex, AOX ocolest complete I IN, iar UCP ocoeste ATPsineaza Oxide alumativa esto 0 oxoredocuza chino care ov pompeszi polos Teasfed electoai de la ubihiae! la oxigen cu rogiceen de aps, Forma fanctonls est un dimer ex dou plipeptise Togas una de celal prin legaar covalente sau necovalente, Sita yeti al ensnei este orienta cu cisteins lnspre matice. Cin elestenit dea [NADH tree prin ADX, dou in cee te locur deranslocare a protease (complexe Ig 1V) stat evita, Cantiatea de ATP sitetzat ese mut ‘nai mic eine ind fnctonead aoa cae metaelih. Fecre specie 4e plane are cites inofome diferite de AOX, cave vari in funci de stadiul de dezvolae, de sarea rox 2 cellle, gi de fctori exter {Clifor gi col, 2006).z10L00ia PLANTELOR In afr repli genie ere determing nivel de AOX, capaciaes cavimait este reglta postranslaional. AOX so giscte in membrana ‘miocondils intent ca dime in cae cele dows subunit pot legate covalent prio pie dislfiicd ine rezidoule 6 cist, Diner Tegatnecovales este forma acti, eae pare ft predominant whe ‘ioredoinele sunt elo cae regleach enzina prin reduces punilor ide. Regis realize soredxin, laghutivar AOX de ssa deNADPH gi de metabolic Krebs (Vos calab, 2007, pene e i Figura 612 Stractararelares AOX in mitocondrie pastor (ie Zeger, 3010) Activites AOX ete replat iret inet de ctr substat.Este simula de aciaii 2oco-orpanic, tn parieuar de cite pin, ire Jntenefoneac cu cistina implicad fs dimerizare. Ati ealea citneromict ct gi ces AOX, flosese ubichinoll ca subarat In absent piv, caleactosomicl este strat la 40% Qi Que (40% din UO este rus), cu incre cles AOX nu unctioneac. In prevent pnwatl, eativench calea AOX la us rport Quis de 20% in tip ce cle etcromieh au ste aac. Mitgcondileplatelor comin go proteins desupanis (UCP), RESPRATIAFLANTELOR care miese pemeabilitata pentru protoni a membrane miccondiae, $1 fn test mod dsp gradient de prota, Aces este un alt mectism prin care ¢seduee producti de ATP si rete produtia de clidur Laplante, tetiviatea UCP este dependent de aca gai liber, ese inhib de nucleotide de tpal ATP si GTP si stimula de ce superoxiz. Se areciacd c UCP este implica in proteofaimporva szesulu oxida (Weres si colab 2006), 642 impact iiloge al clo alternative Respinjin plantsior consul aproape jumdate din produit otosinezei, iat ope substi in respi tall ge desfour pe ci slteratve fa de lap ctcromic. Lo prima veers, ast. i i sant ttle plans, penru 8 se produce o cantare sua de ATP. Cercewi din ie nara ins apa scot por beneic plate, Termogeneza despre care am discus anterior, ete resictonsth Ia un numir ede plant, La planted netenmogene, sinter AOX ext rgla ‘nivel tansrpional de seul provocat de fi, cre induce producerea de speci reactive de oxigen (ROS). Acestea apa ca produ sacundarist ‘rasporlu de electron a condi ero, AOX scade produtia de ROS, lac UCP crete este a ROS, “Ambele puri de NAD{P}E-ehidrogenaze si AOX aioneaz prin reoxidarcasuplusului de NADH la oxigen. Acest her previne inhib ‘ical Krebs, o condi szute de ADP, ar complexele eae ompeara oto sunt Limite de un poceaal menanar ict ln acest fila robs, asiguctscklete de carton pena bisnteze, chiar dae nivel ATP din cole exe iat, Cale AOX este impicatS i in cichl aidifeeldenaciifure a Planter de ip CAM. Respiriafunzelr acesor plane reste ey 38% i primele or ale dimieti, concomtent eu inensiicaren activitai AOX. La Priaz, clad mall se epuieazs, atvitatea AOX se reduce. Explicpia ‘const in fl co cantate important de mat din vcwol este ont de ltr envimole malice din mitocondrie, Acest aru geneeazs NADH in rac, care este oxidt de cite AOX.(65 Respirata climacterics Pile Sau orgie plantar care previn 0 intesicae = respira spel peicaei de manwzare na fst densi cimacterice. De exenpl, muke fete cum sunt bannee, merle sau tomatele, sunt sfecuto de chmactrum daps rvolar, perioudd in eae respira se Intensities de dovl-tet on. Fenomenle de senescent sunt de asemenen, cuplate cu modifi biochimice ale mezacarpln, cam arf colarea ostinelr din ere cela a ideo amido ‘Eulsta este un honmon de matirare cae atceleeass toceperea pericadei de clinactesum. Se consiers ck delenit cetera Pemeabiiti membranclor plasmatice, favorizind contact dine ‘mele oxidative usr rexprtr.CO> iat procesul de regresi. Tn acest caz mu au putt Hi evidenate supimisi ale proces de femmes, st aumai siprimare sti climacerice. Canale mu inbiba respira climacteric, dar produ oerestere aula Og eiberti de (COs rec so intensificr a descorspunergluielo: Frunzele sunt organe seclinacterce, eae pot insh prezeata 0 lntensitcare procesui de respira in fain cares face wenzitia de ‘oar de a verde a glbon, 6.6 Teansportul la alvelul mitocondriet Mitocondsile au schimbust comitue © cso. De exempta, pinsaal rods fn aioli, rebuie sb pltrud in mitocondrie fa imp ce produit ilu Krebs ecbuie export cogs, penta 8 6 fol fs ‘hee bisintes, De asemenca, ADP si P gebule imperay jar ATPul tree exporat din mitocondie. La nivel membrelor mitoconéile exit o sere de prosine tanportoare, cae transports meleculele mich “Measbrana exter ete permeabils pentru molecule mai mci de 10kDa Le cet aivel, exist proeiae membrane mumite porae cae cepleast transport ‘Moleculsle ce sasink clecrss say foarte bile waverseaxt ‘membrana oimai ce ajuoal tanspotoslor. Molecucle mici, acuse RESPRATIA PLANTELOR ifizeach prin membrank ft sé fe geese samporan, Ast de rmolcule sunt cele de Os si COs Oxignul ese necesr pe fa intra ‘wombran! inter, unde sin loalieatecomplesul IV i AOX. OO: spe prods al cichlu Krebs gi ese din mitocondre. Membvana inca est permeabild si penta apt De asemenea, inhibin si acti sitocondrale, utizay tn experiment, au molecule mii, hieofobe si pot Gifien in interior. Aces. sunt; rotenooul, iba complex I, sotimisin, inhbtralcomplexull I, HCN, nibitora complex V gi oigonicas,iahibaoral ATPsincaze. Fost! anorganie (H:PO.), prune o mace fs schimb o oo8 hides Energia neces ransportls este asgurtd de gradienl de ton. O serie de al ini cum arf Mg, Ca", 51 NHL" sua implica fn meboliseal mtoconis, dar rasporal lem ete pe deplin elacda, ‘La nivelul membraae miocondrisle exit un tisporor aden clot, care feiiteaesschimbel ADP isp itenor pent» ATP sre exterier, Sehimbul este facia de poten merbranar Piura 9 mala, au tanspor Ia nivelul membrane interne Piva este preluat a Schim ca ional hrs iar mala la shin cu jonel HPO. Au fos identSeas wansponori pen umersase ae rolcul am af: soci, grams, sprain, seri, proi De ssemenes,mitoeaenil impor aumeosse protein din sol, unde sus sini vel boron iter. Acesen st snes © seeven de diccjonae cue ese recunosoud de cave recepod) membrane! mtocodrale exeme, Imporul piod in matice se face co ‘Suton eruasporotile specifi ce ee gleese Ia cele dowd membrane rmitocondriale (Sains cola, 2008). 6.7 Factorit care influenteaza respirata Respir plantlor cons o cant apeciabl de carbo Sat jn srmeura moleculele organise, afectind ste, produc agzicolh Respraia se modifica In cul vies planer. Ast la plantele tne sho epi mai ites, aut esi de cee, iar Is plans rman oresprae mai scizutl numi respite de inteinere. Moelleeau in timp espintii de cegtere serves I rodaceren do biomass Uniiraresenegit fa ssp de lefinee reprezind mai mult de SO% din usa repzator tal “Experiment de iol lasit au pus in evident orate invest. ine intnitatenrespzal i productiviata plancor. Experiment noi de Diolopie molecular, idied task fap ef interaciule sunt extrem de ‘omplexe gi mt mumeroase exemple fa care fncerarea de a reduce _espraja pin nhac atv uno este eum a exiazaakerasvs ‘su enduce nepirat a creterea producti espa plantelorprespune o ceca complex de cai metbolce lnteconcetate i 0 relaea compexs a expreie gece gia activity rami, Este neces fe cunoascl ma multe despre ace nea finite dea preci efvaal modifcit exprsii nei gene asipra roduc, De asemencs, in ansmbls, coniderind mtsboismal general eabocuhi, sua pune eliza neal biotdinolgilor in ceca ‘ce presente doc (Nunes Nes cola, 2005) Diawe fctori medilai extem, resprwia este influent de tecpertars mins, comport stmosferis fa O; $ CO de waxmatine Inensitate respira este foarte seat a O°C sere rapid ce 040°C La tempera mai mari respi ncepe 3 scadh dato ez testuror sia inctivcienzrsor. La coifrele cae ies in rexunile reo, exist respira gn -25°, iar algee di pele terme respi pom sib 6se, “Lumina intevine in mod indirect prin substnele care so Sinwizeaas ig fotosine2t, éeorece respira depinde de caliaca si cantata substan (Char dact tn sosfert exist sufcient oxigen, crepes presi paral 8 CO: diminson espiain Traumassmele determing in general, 0 inteasificare @ espe {esuturorlzate, dato une respira de eeptee™ (pei ccatiar), care inlocuigt pe moment respi nee Dinee factor intern, respira este infucot de speci, rea, sta plantlor se canta de ap din esate r, fn curl dervltri, inensiates respncoie maxim se forepoueszh im moment gemini semitelr, api decree progresiv Ine-un organ alt fm orstre acai, intnstten respi! este mare) cade poi pe masura imei latest epi vari fontie de natraorgaelr gia rerun. a rune exten general sper cela orgate vega Ja ele cara fos, intositatea respira florilor este de 3-5 oi ma nical decit a fuel. La opunle tine exist un coasum activ de acide dtr espa de cere, fa inp ce in organele mate exit oar respite de ness Respzta ede inte de asemenca, de grad de rare al yeswunlor Panicle alate in stare de anhidobiood (stare lat carcterait proto idare smi), ao repicaie sproape imperepsbil. La wi conju napa de 10%, respira seminslae esta de 2 or mal intans dct nein wesc nt uses nevi elibrats in cura oxidch substafelor oganie permite realize in eelule a diveselor procese care seca consum energstic. "Energia liver in cdr catabolism este flo “+ simtezsle din adrulreaclor metablice: ‘+ efecturea uu mccanic celular, care detemind mite lumeellare, missile Tageoe, migetrile de ansambla ale fesse ongane, ascensiunea pei prin prosumon radicular, ti, sere de ec, 68 Sumar 61 Caracterizavea general a procesulul de resprate 1, Procesle de degmdare ale substatull organic se soleus, puserea ip liberates enegiel chimice fploba tn aceste substan, a ipl stereo 2 Schimbul de grze (eliberrea COs si captren Os), ssocinte ‘atabolismula esata, este maniesare exter a respi 5. Indcele cae incd natura subsbatlul se mumest coeficient respitor (QR), El este raprtl dine volumele de CO elivinst gi O; absorb, de tre acca fest, pe uniatea de timp (C0303). 8RIOLOGIAPLANTELOR 62 Morfogencza mitocondrie 1, Miocondria ete soil converied enezgedice ce ae le prin proces de deradareoxiatv 63.1 Glieoien 1. Gholiza ete dexcompusera glosazs in dowd molecule de pina ‘in cops eu. a eat ea age edits, (NADH 51 ATP (6.3.2 Fermentafileacoliesactice Tope exist dovs tpn de ferment: etanalic slat. fn condi atl spar fermentai la dca plato eae experimentazi ‘condi de Bion, sts de anoxic ca ume a excesufi de api in sl 63,3 Ciel ator trearboxch 1. Se desfigcort in marncea mitocondial, produce schelte carbonic le substanelororance, peti redesion si ATP. (634 Lanfultransportor de eeetont 1, ate sist membrana mitoconérials itera ae urmttowea componens complessl { NADHxidoreducazc, compexol I Suceinaldehiogneaie,wbichinona, complex I citcromic,complexul 1 ciocrmoridcie 2 Election provi Is nivel) complenulué Ie la NADH, ir Jn nivel complen I dela ssist.Asceporl fn al elctoaior este ‘nigel cae pean ca proto fomeu aa 3, Conconitent cu ttsporalelcromlor are Toe o pompare de ‘oon! dia matric in sil intrmembeanar, care sunt ada apo in ‘atioe prin setvitates ATPase, 4 la mitocande ar lac proves defsfoiars exidativarealizat de ATPsnttci 64 Respirata resent a clanuri 7, La plane exist un tase respirator leraiy care nu poste ‘nba de eaue cana, reprezentat de oxida alent (64.1 Ovidaa alternating 1. Oxizaaemativt exe 0 oxidoreluca chinoic care ans ecto de a vbichinol a oxigen ex producers de ap. Forma funcional fst tm dimer cu dowd polpepie legate uma de celal prin lpr ‘covalent sau necovlente RESPRATIA LANTELOR 2. Mitocondrileplantelor contin gio proeih deeupant (UCP), core mitete penpesiliaea penta proton a menbrsnet minerals, In acest mod sips gradient de proton 642 Impactal ological cll aernatve 1. AOX est implica! in tramogenet,seae products de ROS, ar UCP crete existe la ROS. 2 AOX interne fn mesaninmal aidiierldceviifier planer ip CAM {65 Resprataeimactercs 1. Plantele stu organleplanclor cre peziott inensifiare & respite In timpl pecadei de maturzre an fst denumite cimaceie 2. Respir cimnctercd apr lace io peicad de matuizare ao sevi de organi senescent. {66 Transport la alvelul mitocondriel 1. Molecule u sucin elves atu fare hidofle uavereaat membrana nami ci ajutral wansponeler Molecule i, neue Mandotle Gucoznafi, sunt o a lst de composi apainind acest grup, cae clibereara substnye defensive volatile. $2 gisase predominant in Plantle faiiet Brasicaceae sia famiit Saude. Sunt sSspuntoare ones mirosul si gustl veri, a plantelor de brocl sdb, A sesiviate citsttic 4 de prevenie a cancers de colon. Un dire ‘metaboli de mare interes mail ese idol 3- Figura 818 Dispontia dessa Stach pass, ‘A fagmeat de tit; B- agama diverge fle. F— fri espectsejune ria sce, n= intern. n- nod or —onosth, {= lipid p — serecenres aodurlor pe agai. (dap Guneaberg. 195) Tratamentcle experimentale cure modified filotxia ta seria Fibonasi, de regula, mu modifi unghiol de diverge, ei mai depaba ‘masimes elas a primordir. Unghil de divergent ind ce! ma important enter de menpiaee a flotaxiet sit explicable preccuprie de stuiere ale acest De ‘scp, in epitlal de ares soarea, no pimordi rae pot anaes (Chop TEREA PLANTELOR distant de micron ila fre de 20 de minute Est dif decent 8 poate exist 0 coodonare foarte prcist tn-un timp ait de seu ‘Experimental s-2dovedit fpr ef ma este necesae coordonae general pen realizatea sent proces (Groen, 1987), -Aplicares repeal unghie 137.5° penta formares unl ow primordt, mu sumai ek acoperd tah creumferini cere, dar se Interaletza ine frunzele adacete, Hzic demarcate enter. Acesta relate poate 8 explice clea de dezvolae, ita acest coordoare grneal a proces. Unghil de 137-5 Seva forma emomat-dack eile ‘rimocdi per consecutiv, in yeciuile de aur” ale unghit mie fae rimond adtent, aga cum se pte observa Figur 8.7 ey ae Figura 8.16 Foti spre (ps Groee.i967) In dispose sprite, funzle sucesive, e formearA unghiul Fibonacci, deimiteast seefunea de aur" a umi exe (38-62%) ‘Subdiviiunt repeme ale eircumferinecereut reazate pn acest ung vor foma sein de aw” le secturlo delimit atric. Psmonieadicente implicate i inerea tn organ my sant consecutive ea vist. Atl, fanz 7 poate area i secimnen de au" la ‘un unghi de 845° nie faze 2 4, Cale general pate a generat de sel de integral aio oa‘Numanul 0.618 este bine eunoscut in geomet repent report ‘utulr fn Paral de ae fn mod euros acest i nw apare in fied stu tn inginerie ea gi constant tinct cind se lnceacd expires estar emomencoe clic, Se aprecazi ck apenuile din grapal nespinlat adaugi oie rimordii dethingol unei rvs, care este bitectoares.cicunecnrei ‘ésponbile In grupal de forma a primorior sate, desea se dispan ealingl uni raze cae tae escomferigaeiponbil conform tapers sabi (0.618. In multe cama ale pmol grup, primondileadacenese wise perechi Ia actesi distant ffs de central domul apicl sian scecgi ‘ist, La Toeul de formar a noulu primordiy imate dear, exist © simerie local bilsteral, In cara celui deal dies grup, cele dout prior sunt intotdestn la distant eit fai decent! domuli sau vine dite, Nu exis ch tun fel de simetrie Iawan ase de iz. Aste, infec excrlat de Sfunzelevechi va determing odspuneeulerise in lca dtr (0.618 i respectiv 0.5) pe cireumferina dsponibils, Muke aie observa indicd fapal ck proces de ine al fucelor se desfgous I el, Deexempl, 0 ffunza de anar (lpn deewas) si o frank tinct de stejr (ping spiral) sx o simewie bilateral, Difeena const in modul in eate se stabilesteconfguatia ili 8.4.6 Dezvoltares Nora Ina a exist deca ob un gr de celle toate din dom apcat sunt fo masurs s& fomeze flan, auaci cing ape un stil encrior aadecrat In aceasta perspective exist © supapunere a devote ‘vegetative sa eel eprdctive Stewart (1978) a artat fapeal ch atunei cfd sunt indus experimental dvicuni celular pevslinale sesbisuie, in epiderma frunzelor si acsea sunt canslemte altor plane infu paisa, aceste cxlule se vor dezvola tn funeie de noun lor localiza si mu conform ‘soul de origin. Pe buza acesorexperimente va tas concazis ek (CRESTEREA PLANTELOR. cule fsunailor vegeasve pot tn condi date st generee soucniile retrace, Prin inducer Inflorns merisemele vegstave pot i converte ret in meristere flere ‘Meristomele orale fer de ele vegetative prin fp ch Jo de ‘rune produ organe Meal: spa, pele, stamine si eupele. Merstmele ‘orale sit determinate in derwoae; setitates menstematies inet up produceresultinelorogane orale Lae ? Figura 817 Prior de stamine(3) Meristeul apical caulisar este un dom radia simeric eae se ieretiaza dea pesifere eae vt ln me plate, apexurile vegetative sav cele loriere genereas seruetusrepetiive sau ciclice. fn timp ce produto ne lor sbtare ete amie, in cama oraneor disuse in rozed,produciaestesuccesiv8 it ‘pe dea intreglcielic, Tost cele ei ipo de sper, veetatv, oie sau fnflorescent funciona print sore repeitvd « unei contiguapi asomerice “enittea elemento forte. fn tinpl wana de Ia devotes ‘vegeta Ia cea rprodotiva nu an put fl puse fn evident modest biehimice major ale seuetilor implicate fn formarea oir, prezzo} tier colorste, «exe pon, a flidelor stigmas, ot. peesopun cxistenfa uno scvidp de sintzt mult dete faa de cele din sodiul ‘vegeta. Heslop-Harvson au suger cS genele activate lnu-un set de‘rgane foal, pot servi i la indoceres genelor care vor gene seal ‘utr de suctr, Holder (1979) apc! eri informatie ozone la mares oiler. [deca aft own sister comin coordoatacionesz8 ait In dezvolureavepoativa it in cea reproduc Boveman 5 colah.(198) sind plant mune de Arabidopis a ‘sgerat fat c8 dom rier are o ale de dezvotice presi care ‘consti in formarea unorinele concentric, Pe feesre dine acest se va ‘oma un sui ip de element ral Genel permit eelllor si reomossct pois, Actvaea gies specifics” la nivel una inl, va conduce Ja o organogenert specific, Experimentele cfecrste cu plante munie, eta le fipese un anumit clement foal, fer argumeate tmpouiva tore sovenilesisinute de Heslop-Harison [91]. Aut timp eft o roms compet poste ma uneia anormal dervolue, difrenyers nommall tld mu este esefald petra formaresvitoeult tip de organ. Condiontite biofice pot malities ‘nuniru su pozifa erganeoe ce urmeaza es fora rn tpal acestors. 8.5 Integrarea fzilogicd a organclor vegetative Adaparea plswloe Ja condi exteme sau ctor dote perurbator, presupane reat Filogice mediate atu de dura, Acote spun sunt de natu staal fi funcional Ca urmare a apart scstor are Ioe o minimizare a fctomlu pertuaor gi maximizare lis esurslor interne siextare. Cele ma mite rspansr nu sat pe

S-ar putea să vă placă și

• Rezolvari Subiecte Nr.3 Bac 2009 Romana

  

  Document207 pagini

  Rezolvari Subiecte Nr.3 Bac 2009 Romana

  Vlad Bradu

  100% (2)
• Desmond Morris - Maimuta Goala

  

  Document264 pagini

  Desmond Morris - Maimuta Goala

  Dana Hodorogea

  100% (3)
• Cartea Abordarea Integrata Bun de Tipar PDF

  

  Document183 pagini

  Cartea Abordarea Integrata Bun de Tipar PDF

  Vincze Daniela

  100% (3)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Teratogeneza Si Mutageneza

  

  Document2 pagini

  Teratogeneza Si Mutageneza

  Angelica

  Încă nu există evaluări
• Curs 5 Organitele

  

  Document13 pagini

  Curs 5 Organitele

  Angelica

  Încă nu există evaluări
• Publicații Digitizate Până În 25.05.2020

  

  Document5 pagini

  Publicații Digitizate Până În 25.05.2020

  Angelica

  Încă nu există evaluări
• TItu Maiorescu-Criticismul Junimist

  

  Document2 pagini

  TItu Maiorescu-Criticismul Junimist

  Angelica

  Încă nu există evaluări
• Gentica

  

  Document36 pagini

  Gentica

  Angelica

  Încă nu există evaluări
• CHIMIE Auxiliar Analiza Chimica Calitativa Si Cantitativa A Buchman

  

  Document60 pagini

  CHIMIE Auxiliar Analiza Chimica Calitativa Si Cantitativa A Buchman

  Angelica

  Încă nu există evaluări