Facultatea de Științe Economice și

Administrație Publică
Administrarea Afacerilor

Referat la Finanțe

Saftiuc Alexandru-Cristian
Anul I
Grupa III
Studiu Privind Impozitele Directe la o
Societate Comercială

2
 Cuprins
Introducere;
Cap. I -> Impozitele Directe – Prezentare generală;.................................................................pag4
Cap. II -> Caracterizare generală a impozitelor directe;...........................................................pag5
Cap. III -> Impozitul pe profitul persoanelor juridice;..............................................................pag6
3.1. Ce persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit?;…………………….pag6
3.2. Cota de impozitare;……………………………………………………………pag6
3.3. Cum se aplica impozitul pe profit?;…………………………………………pag7
3.4. Reguli speciale de impozitare + exemplu;………………………………… pag7-8
Cap.IV -> Impozitul pe veniturile realizate de microîntreprinderi;..........................................pag9
Cap. V -> Studiu de
Caz............................................................................................................pag10
5.1. Analiza contribuții sociale..................................................................................
Concluzie;................................................................................................................................pag12
Bibliografie.............................................................................................................................pag12

Introducere
În proiectul ce urmează se va pune în evidență impozitele directe asupra unei Societăți
Comerciale și amprenta pe care fiscalitatea și-o pune asupra contribuabilului.
Impozitele directe constituie forma cea mai veche și mai cea mai simplă de impunere.
Acestea reprezintă prelevările fiscale care au incidență imediată asupra capacității contributive și
se stabilesc nominal în sarcina unor persoane juridice, cât și fizice, în funcție de veniturile sau
averea acestora. Un alt aspect pe care impozitele directe îl marchează este și bugetul statului.
Acestea au un caracter obligatoriu și sunt nerambursabile, totodată nu atrage o contraprestație
imediată din partea statului.

3
 Capitolul I
Prezentare Generală
Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile şi/sau averea
persoanelor fizice şi juridice la dispoziţia statului în vederea acoperirii cheltuielilor publice.
Această prelevare se face în mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil şi fără contraprestaţie directă
din partea statului.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat
este o sarcină impusă tuturor persoanelor fizice şi/sau juridice, care realizează venit dintr-o
anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datorează impozit.
Rolul impozitelor de stat se manifestă pe plan financiar, economic şi social, cel mai
important fiind rolul impozitelor care se manifestă pe plan financiar, deoarece acesta constituie
mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor
publice. Astfel, în ţările dezvoltate, impozitele, taxele şi contribuţiile procură opt, nouă zecimi
din totalul resurselor financiare publice. În cadrul ţărilor aflate în dezvoltare, ponderea
impozitelor şi taxelor în totalul resurselor financiare publice înregistrează diferenţieri importante,
variind între cinci şi nouă zecimi.
În plan economic, impozitele se pot manifesta ca un instrument de încurajare sau de
frânare a unei activităţi economice, de creştere ori de reducere a producţiei sau a consumului
unui anumit produs, de impulsionare ori îngrădire a comertului exterior . Altfel spus, impozitele
pot fi folosite pentru influenţarea deciziilor economice ale persoanelor fizice şi firmelor. Pe când,
pe plan social, rolul impozitelor se concretizează în faptul că prin intermediul lor, statul
procedează la redistrubuirea unei parţi importante din produsul intern brut între grupuri sociale şi
indivizi, între persoanele fizice si cele juridice. Astfel, prin intermediul impozitelor, taxelor si
contribuţiilor statul preia la buget între patru si cinci zecimi şi chiar mai mult din PIB, în ţările
dezvoltate şi între trei şi patru zecimi în ţările în curs de dezvoltare.
Veniturile cu caracter fiscal reprezintă cea mai mare parte a resurselor financiare publice,
dar nivelul acestor venituri este însă limitat şi de cele mai multe ori insuficient. Este bine
cunoscut faptul că încasările din impozite nu pot spori rapid. Masurile de creştere a nivelului
resurselor fiscale se bazează pe modificări ale sistemului fiscal, fie în ceea ce priveşte nivelul
cotelor de impunere folosite, fie vizând introducerea unor noi impozite.
Impozitul reprezintă una din sursele importante de constituire a fondului bugetului şi în
acelaşi timp o pârghie financiară prin care statul are posibilitatea să stimuleze dezvoltarea şi
desfăşurarea activităţii economice. Prin structura sa, prin modul de determinare şi percepere
impozitul constituie un important instrument de care dispune statul pentru orientarea şi
modelarea comportamentului investiţional.

4
 Capitolul al II-lea
Caracterizare generală a impozitelor directe
Impozitele sunt prin contribuţia lor legală şi destinaţia lor clasică o sarcină contributivă
normală pe care cetăţeanul o suportă faţă de stat, în vederea îndestulării nevoilor reclamate de
existenţa statului şi pentru realizarea condiţiilor de dezvoltare ale societăţii.
Deci impozitul reprezintă o contribuţie bănească obligatorie cu titlu nerambursabil
datorata potrivit legii bugetului de stat de către persoanele fizice sau juridice pentru veniturile pe
care le obţin sau bunurile pe care le posedă. Impozitul are un caracter unilateral ca o consecinţă a
suveranităţii statului. El este o instituţie de drept publică fără de care nu se poate concepe
existenţa statului, făcând parte organică din el.
Pe lângă impozite, taxele sunt o categorie de venituri bugetare cu o evoluţie multiformă
în toate orânduirile de stat. Taxele în general sunt venituri bugetare ce se realizează ca plăţi
datorate de persoanele care beneficiază de anumite servicii sau activităţi ale unor organe de stat.
Impozitul direct este aşezat direct asupra materiei impozabile, este aşezat asupra
persoanelor sau proprietăţilor percepute pe baza rolurilor nominative.1
Impozite directe prezintă următoarele trăsături distinctive2:
1. Sunt impozite nominative, ce cad în sarcina unei anumite personae fizice sau
juridice;
2. Se stabilesc în funcție de veniturile sau averea contribuabililor, pe baza cotelor de
impozit prevăzute de lege;
3. Sunt transparente, deoarece elementele care privesc asieta fiscal pot fi ușor
identificate de contribuabili;
4. Sunt pretabile la dublă impunere;
5. Sunt pasibile de reacții psihologice;
6. Au un cuantum și termene de plată precis stabilite, acestea fiind aduse din timp la
cunoștința plătitorilor;
7. Subiectul și suportatorul sunt, în intenția legiuitorului, una și aceeași persoană;
8. Tehnica de percepere a celor mai multe impozite directe este cea a rolului
,,nominativ,,;
Impozitele directe sunt nominative și au un cuantum și termene de plată precis stabilite,
fiind aduse din timp la cunoștință plătitorilor. Acestea sunt mai echitabile și mai de preferat decât
impozitele indirecte, deoarece la acestea din urmă consumatorii diferitelor mărfuri și servicii, de
regulă, nu știu cu anticipație cand și mai ales cât vor plăti statului, sub forma taxelor de
consumație și a altor impozite indirecte.

1
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/finante/studiu-privind-impozitele-directe-la-sc-danalex-com-97-srl-
76349.html 05.11.2019 Ora 20:01
2
Vărăcel, I., Anghelache „Finanțe publice” Ediția Didactică și Pedagogică

5
 Capitolul al III-lea
Impozitul pe profitul persoanelor juridice
Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice, în unele țări se
folosește același sistem de impunere ca în cazul persoanelor fizice, iar în altele se practică un
sistem distinct.
În România, conform legii, societățile comerciale se pot constitui ca: societăți în nume
colectiv, societăți în comandită simplă, societăți în comandită pe acțiuni, societăți pe acțiuni și
societăți cu răspundere limitată. Cel mai des întâlnite sunt societățile pe acțiuni, ale
cărorobligații sociale sunt garantate cu patrimoniul social, iar acționarii răspund numai în limita
capitalului pe care îl dețin.
Pofitul obținut de o societate de capital se repartizează atât acționarilor sub formă de
dividende – proporțional cu participarea lor de capital, cât și la dispoziția societății pentru
constituirea unor fonduri. Prin urmare, în cazul societățietăților de capital putem vorbi de profitul
societătii înainte de repartizare, de profitul repartizat acționarilor sub formă de dividende și de
profitul rămas la dispoziția societății.
3.1.Ce persoane sunt obligate la plata impozitului pe profit?
Sunt obligate la plata impozitului pe profit, conform art. 13 alin. (1) Cod Fiscal urmatorii
contribuabili:

1) persoanele juridice române, adică orice persoană juridică ce a fost înființată și funcționează în
conformitate cu legislatia Romaniei;

2) persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România;

3) persoanele juridice străine care au locul de exercitare a conducerii efective în România;

4)persoanele juridice străine care realizează venituri obţinute din transferul proprietăţilor
imobiliare situate în România sau al oricăror drepturi legate de aceste proprietăţi, inclusiv
închirierea sau cedarea folosinţei bunurilor proprietăţii imobiliare situate în România, veniturile
din exploatarea resurselor naturale situate în România, precum şi veniturile din vânzarea-
cesionarea titlurilor de participare deţinute la o persoană juridică română;3

3.2.Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică asupra venitului impozabil este de 16%, cu
exceptia impozitului pe profit de 5 % aplicabila in cazul contribuabililor care desfăşoară
activităţi de natura barurilor de noapte, cluburilor de noapte, discotecilor sau cazinourilor,
inclusiv persoanele juridice care realizează aceste venituri în baza unui contract de asociere;

3
https://legalconsult.ro/articole/impozitul-pe-profit/ 09.11.2019 Ora 09.13

6
 La determinarea profitului aferent acestor activitati se iau in calcul si cheltuielile de
conducere si administrare, precum si alte cheltuieli comune ale contribuabilului, proportional cu
veniturile obtinute din activitatile vizate in veniturile totale realizate de contribuabil.

3.3.Cum se aplica impozitul pe profit?

În cazul persoanelor juridice române, al persoanelor juridice străine având locul de
exercitare a conducerii efective în România, precum şi al persoanelor juridice cu sediul social în
România, înfiinţate potrivit legislaţiei europene, impozitul pe profit se aplica asupra profitului
impozabil obţinut din orice sursă, atât din România, cât şi din străinătate;

În cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent/mai multor sedii permanente în România, impozitul pe profit se aplica asupra
profitului impozabil atribuibil sediului permanent, respectiv asupra profitului impozabil la
nivelul sediului permanent desemnat să îndeplinească obligaţiile fiscale;

În cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri in Romania, impozitul pe

profit se aplica asupra profitului impozabil aferent acestora.

3.4.Reguli speciale de impozitare

Venitul impozabil reprezinta diferenţă între venitul brut şi cheltuielile deductibile, altele
decât cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de
protocol.
Potrivit art. 68 din Cod Fiscal, in venitul brut se includ toate veniturile in bani si in
natura, ca de exemplu: veniturile din vanzarea de produse si de marfuri, venituri din prestarea de
servicii si executarea de lucrari, venituri din vanzarea sau inchirierea bunurilor din patrimoniul
afacerii. De asemenea, in venitul brut se includ si veniturile incasate ulterior incetatii activitatii,
pe baza facturilor emise si neincasate pana la incetarea activitatii.

Pentru asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari

recunoscute ca asociaţii de proprietari, veniturile obţinute şi utilizate, în anul curent sau în anii
următori, pentru îmbunătăţirea utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea
proprietăţii comune, potrivit legii sunt considerate venituri neimpozabile la calculul rezultatului
fiscal.

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, la

calculul rezultatului fiscal se regasesc anumite venituri care sunt neimpozabile. Exemplificativ,
cateva din veniturile neimpozabile:

1) Contributiile si taxele de inscriere ale membrilor;

2) Contribuţiile băneşti sau în natură ale membrilor şi simpatizanţilor;

3) Taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare;

4) Veniturile obtinute din vize, taxe si penalitati sportive sau din participarea la competitii si
demonstratii sportive;
7
5) Donatiile, precum si banii sau bunurile primite prin sponsorizare/mecenat;

6) Veniturile din dividende, dobânzi, precum şi din diferenţele de curs valutar aferente
disponibilităţilor şi veniturilor neimpozabile.

În cazul organizaţiilor nonprofit, organizaţiilor sindicale, organizaţiilor patronale, pentru

calculul rezultatului fiscal sunt neimpozabile şi alte venituri realizate, până la nivelul
echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale
neimpozabile prevăzute mai sus. Aceste organizaţii datorează impozit pe profit pentru partea din
profitul impozabil care corespunde veniturilor, altele decât cele considerate venituri
neimpozabile.

Pentru intelegerea si aplicarea corecta a dispoziitilor Codului Fiscal cu privire la

impozitul pe profit vă este evidențiat și un exemplu:

În anul 2016, societatea A a achiziţionat de pe piaţa reglementată un număr de 5.000 de

acţiuni ale societăţii B la un preţ unitar de 100 lei/acţiune.4

Societatea B comunică societăţii A faptul că, în conformitate cu hotărârea adunării

generale a acţionarilor, se majorează capitalul social al societăţii B prin încorporarea profitului în
sumă de 400.000 lei. Majorarea se efectuează prin emiterea de titluri de participare noi,
societatea A primind 4.000 de acţiuni la valoarea nominală de 100 de lei. Societatea A deţine 5%
din titlurile de participare ale societăţii B.

Veniturile înregistrate de societatea A ca urmare a majorării capitalului social la

societatea B reprezintă venituri neimpozabile, acestea urmând să fie impozitate la momentul
vânzării titlurilor de participare respective.

Ulterior, societatea A vinde titlurile deţinute la societatea B la o valoare de 350

lei/acţiune, realizând venituri din vânzarea titlurilor de participare în sumă de 1.750.000 lei.

Având în vedere faptul că valoarea fiscală a titlurilor de participare primite ca urmare a

majorării capitalului social la societatea B este 400.000 lei, iar la momentul înregistrării acestora
acestea au reprezentat venituri neimpozabile, la momentul vânzării titlurilor,  profitul impozabil
este:

Profit impozabil = 1.750.000 – 900.000 + 400.000 = 1.250.000 lei

4
https://legalconsult.ro/articole/impozitul-pe-profit/ Idem

8
 Capitolul al IV-lea
Impozitul pe veniturilor realizate de microîntreprinderi
Condiţiile de încadrare a firmelor în categoria microintreprinderilor au fost modificate
semnificativ de la 1 ianuarie 2016, atunci când au intrat în vigoare prevederile noului Cod fiscal.
Astfel, plafonul de încadrare în acest sistem de impunere a fost majorat la 100.000 de euro, fiind
introdus totodată şi un sistem diferenţiat de cote de impozitare, între 1% şi 3%.5

Noile prevederi majorează plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca
microîntreprindere. Concret, anul acesta, o microîntreprindere va putea realiza venituri de până
la 100.000 de euro (echivalentul în lei), spre deosebire de 65.000 de euro, limita maximă stabilită
în 2015. Totodată, în vederea stimulării creării de noi locuri de muncă, Guvernul a decis, prin
adoptarea OUG nr. 50/2015, actul normativ care a modificat nu mai puţin de 45 de articole ale
noului Cod fiscal, să introducă un sistem de cote de impozitare diferențiate, în funcție de
numărul de salariați. Concret, din 2016, microîntreprinderilor le este aplicată o cotă de
impozitare cuprinsă între 1% şi 3%, în funcţie de existenţa angajaţilor şi numărul acestora, după
cum urmează:

 cotă de impozitare de 1% pentru microîntreprinderile care vor avea cel puţin doi
salariați;
 cotă de impozitare de 2% pentru microîntreprinderile cu un singur angajat;
 cotă de impozitare de 3% pentru microîntreprinderile care nu vor avea nici măcar un
salariat.

În cazul în care în cursul anului fiscal numărul de salariați se va modifica, cotele de

impozitare prevăzute mai sus se vor aplica în mod corespunzător, începând cu trimestrul în care
s-a efectuat modificarea. Pentru microîntreprinderile care au unul, respectiv doi salariați, și care
vor aplica cotele de impozitare prevăzute, al căror raport de muncă încetează, condiția referitoare
la numărul de salariați va fi considerată îndeplinită dacă în cursul aceluiași trimestru sunt
angajați noi salariați.

În plus, pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi sau cele care au cel mult doi salariați,
în situația în care numărul acestora se va modifica, în scopul menținerii/modificării cotei de
impozitare prevăzute anterior, noii salariați vor trebui angajați cu contract individual de muncă
pe durată nedeterminată sau pe durată determinată pe o perioadă de cel puțin 12 luni.

Capitolul al V-lea
5
OUG nr. 50/2015 Cod Fiscal

9
 Studiu de Caz
Prima parte a studiului conţine analiza macroeconomică privind presiunea fiscală a României
faţă de indicatori statistici de referinţă (minim, maxim, medie) ai Uniuni Europene.

Presiunea fiscală a fost calculată ca sumă din impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte
impozite şi taxe, contribuţii sociale, raportate la PIB. Analiza a fost realizată pe o perioadă de 7
ani, din 2010, de când România a intrat în Uniunea Europeană, până în 2016. Pe lângă presiunea
fiscală vom analiza şi impozitul pe profit, impozitul pe venit, alte impozite şi taxe, contribuţii
sociale, atât ca nivel colectat, dar şi ca pondere în PIB a României faţă de indicatori statistici de
referinţă (minimul, media, maximul) ai Uniuni Europene. Datele au fost preluate din bază de
date Ameco şi de pe situl Bănci Central Europene.
5.1. Analiza contribuții sociale

Vom face o analiză a contibutiilor sociale colectate şi ponderea în PIB a contribuţiilor sociale
înregistrate de România, comparativ cu indicatori statistici de referinţă (minim, maxim, medie) ai
Uniuni Europene, în perioada 2010-2016.

Statistica descriptivă privind contribuţiile sociale în perioada 2010-20166

Criterii Unitati 2016 2015 2014 2013 2012 2011 2010

Total Mld. EUR 1980,03 1940,85 1871,72 1822,92 1797,77 1752,96 1697,93

Medie Mld. EUR 70,02 68,08 65,98 64,66 63,41 61,62 59,91

Maxim Mld. EUR 523,04 500,76 482,02 465,01 454,32 442,26 426,18

Minim Mld. EUR 0,63 0,60 0,56 0,52 0,50 0,49 0,46

Romania Mld. EUR 13,53 12,96 12,82 12,40 11,65 11,99 11,76

Pe baza analizei datelor din tabel observăm că nivelul contribuţiilor sociale a înregistrat o
creştere relativ constantă pe perioada celor 7 ani analizaţi. Comparativ cu Uniunea Europeană,
România nu este ţara cu cel mai mic nivel al contribuţiilor, dar înregistrează un nivel scăzut al
acestora, situându-se cu mult sub nivelul mediu. În 2010 România înregistrează încasări din
contribuţii sociale cu aproximativ 46 Mld. EUR mai puţin faţă de media Uniuni Europene. Pe
parcursul celor 7 ani nivelul mediu al contribuţiilor sociale creşte treptat, ajungând ca în anul
2016 România să înregistreze încasări din contribuţii sociale cu 57 Mld. EUR mai puţin faţă de
Uniunea Europeană. Observăm că deşi nivelul minim şi maxim al Uniuni Europene a înregistrat
un trend ascendent din 2010 până în 2016, România, nu a urmat acest trend, menţinându-se la
valori relativ constante.

+Sunt atașate Documente axces.

6
http://ec.europa.eu/economy_finance/ameco/user/serie/SelectSerie.cfm 21.11.2019 Ora 12:00

10
 Concluzie

În urma analizei efectuate se pune în lumină că impozitele directe apasă greu pe contribuabil.
Impozitele directe sunt văzute aidoma unui cost administrativ suplimentar pentru companii. Deși
contribuabilii se feresc de acestea, ele sunt indispensabile unui stat. Impozitele directe, cât și cele

11
indirecte sunt principalul venit la bugetul statului și cu ajutorul lor sunt acoperite majoritatea
cheltuielor publice.

Bibliografie
1. https://biblioteca.regielive.ro
2. Vărăcel, I., Anghelache „Finanțe publice”
3. Mutașcu, M.,l „Finanțe Publice”
4. https://legalconsult.ro/articole/impozitul-pe-profit/
5. OUG nr. 50/2015 Codul Fiscal

12