UNIVERSITATEA VALAHIA TÎRGOVIȘTE

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ ȘI ȘTIINȚELE EDUCAȚIEI

SPECIALIZAREA: SDCIE, ANUL I, SEMESTRUL II

METODA CIORCHINELUI – APLICAȚIE

COORDONATOR:

CONF. DR. CLAUDIA VLAICU

MASTERAND:

PETRE RALUCA ALEXANDRA

TÎTGOVIȘTE

2020
 CONSTRUCTIVISMUL – GÂNDIREA CRITICA – METODA
CIORCHINELUI

Constructivismul este definit de principiile educației centrate pe elev și pune accentul pe

procesele de interpretare a stimulilor care au loc în mintea elevului. Elevul nu mai este văzut ca un
recipient care absoarbe informațiile în mod pasiv, cunoștințele nu sunt transmise prin simpla citire
sau ascultare, ci prin semnificația personală pe care o acordă elevul stimulilor educaționali. Elevii
își dezvoltă noi cunoștințe în mod activ prin interacțiunile cu mediul. Învățarea este văzută ca un
proces activ și social de construire de sensuri și sisteme pe baza stimulilor senzoriali și este
influențată în mare măsură de limba de comunicare.
Gândirea critică constă din procesul mental de analiză sau evaluare a informației, dar
mai ales din afirmații sau propoziții pretinse de unii oameni a fi adevărate. Ea duce la un proces de
reflecție asupra înțelesului acestor afirmații, examinând dovezile și raționamentul oferit și
judecând faptele.
Dezvoltarea gândirii critice constituie un obiectiv important, de tip formativ şi se realizează
prin folosirea cu precădere a unor strategii interactive care îi scot pe elevi din ipostaza de obiect al
formării şi îi transformă în subiecţi activi, coparticipanţi la propria formare. „A gândi critic”
înseamnă a emite judecăţi proprii, a susţine propriile idei, a accepta părerile altora, a recunoaşte cu
simţul răspunderii propriile greşeli, a le corecta, a primi ajutorul altora şi a-l oferi celor care au
nevoie de el.

METODA CIORCHINELUI
Metoda ciorchinelui reprezintă modelul sau ansamblul organizat al procedeelor sau
modurilor de realizare practică a operaţiilor care stau la baza acţiunilor parcurse în comun de
profesori şi elevi şi care conduc în mod planificat şi eficace la realizarea scopurilor propuse.
Este o tehnică de predare-învăţare menită să încurajeze elevii să gândească liber şi să
stimuleze conexiunile de idei. Este o modalitate de a realiza asociaţii de idei sau de a oferi noi
sensuri ideilor însuşite anterior. Este o tehnică de căutare a drumului spre propriile cunoştinţe,
evidenţiind propria înţelegere a unui conţinut.
Etapele metodei:
- pe mijlocul foii se scrie un cuvânt sau o propoziţie (nucleu)
- elevii sunt invitaţi să scrie cuvinte sau sintagme care le vin în minte în legătură cu
tema propusă
- cuvintele sau ideile vor fi legate prin linii de noţiunea centrală
- elevii lucrează în grupe
- fiecare grupă prezintă „ciorchina” proprie
- se analizează fiecare „ciorchină” şi se efectuează una comună pe tablă dirijată de
profesor
După rezolvarea sarcinii de lucru, elevii vor folosi noţiunile şi legăturile create
pentru a dezvolta idei despre conceptul propus.
 Avantajele metodei:
- se încurajează participarea întregii clase;
- poate fi folosită cu succes la evaluarea unei unităţi de conţinut, dar şi pe parcursul
predării, făcându-se apel la cunoştinţele dobândite de elevi;
- stimulează conexiunile dintre idei;
- pune în evidenţă modul propriu de a înţelege o temă anume;
- realizează asociaţii noi de idei sau relevă noi sensuri ale ideilor;
- caută căi de acces spre propriile cunoştinţe;

METODA CIORCHINNELUI – APLICAȚIE

Grupa: Mare
Tema anuală: Când/ cum şi de ce se întâmplă?
Tema proiectului: „Jurnalul Zânei Toamna”
Subtema: „Cufărul toamnei”
Domeniul: Ştiinţă
Mijloc de realizare: Observare
Conţinut conceptual: „Coşul Toamnei”
Metode folosite: Ciorchinele, munca în grup, explicaţia;
Materiale didactice: Coala de carton, ovale din hârtie colorată pentru fiecare categorie, săgeţi,
imagini siluete a unor fructe şi legume, imagini siluete folosite pentru caracteristici.

SECVENŢĂ DE ACTIVITATE
(în care se utilizează metoda ciorchinele)

Copiii sunt împărţiţi în trei grupe.

Prima grupă va avea ca sarcină să selecteze dintre imaginile cu siluete de fructe pe cele de
toamnă, după care aceste imagini le aşează cu ajutorul săgeţilor pe ovale albe în jurul ovalului
galben care are inscripţionat „Fructe de toamnă”. A doua grupă va selecta imaginile cu legume de
toamnă dintre imaginile cu legume şi le va aşeza în jurul ovalului maro pe care este scris „Legume
de Toamnă” respectând acelaşi algoritm ca şi prima grupă. Pentru grupa a treia sarcina este de a
selecta dintre imaginile puse la dispoziţie pe cele care corespund sarcinii pentru „Caracteristici ale
fructelor şi legumelor de toamnă” inscripţionat pe ovalul roşu.
Pe rând fiecare grupă va prezenta celorlalte grupe rezolvarea sarcinii iar apoi va aşeza cu
ajutorul săgeţilor pe coala de carton la ovalul portocaliu pe care este scris tema „Coşul Toamnei”
realizând construirea ciorchinelui.
Anexa 1 Metoda Ciorchinele