STUDIU DE CAZ: Identificarea unor dificultăți specific procesului de

învățare și, respective, a soluțiilor adecvate pentru surmontarea

acestora

1. Prezentarea cazului:

M.S. este născut la 20 aprilie 2010. Este un copil introvertit în relațiile cu colegii, incapabil de a
finaliza o acțiune intelectuală, refuză să realizeze sarcinile școlare. Din cauza condiţiilor precare
de mediu precum şi a lipsei de atenţie şi comunicare, a faptului că nu a frecventat cursurile
învățământului preșcolar, subiectul prezintă o întârziere faţă de normalitate, necesitând un
program educativ special, intens pentru a recupera (pe cât este posibil) cunoştinţele, priceperile şi
deprinderile pierdute şi a se putea integra în programul şi cerinţele şcolii. La nivelul organelor de
simţ nu sunt probleme. Motricitatea fină, este slab dezvoltată, orientarea spaţială se realizează cu
dificultate. Are un intelect limitat. Limbajul este slab dezvoltat, având un vocabular sărac,
prezintă defecte de vorbire (omisiuni, înlocuiri de sunete, repetări). Reprezentările sunt sărace. În
gândire prezintă dificultăţi de analiză şi sinteză. Memoria – memorează cu mare greutate doar
poezii scurte . Atenţia era instabilă. Are formate deprinderile elementare de muncă şi autoservire,
dar nu prezintă dexteritate manuală în realizarea unor lucrări la abilităţi practice.

CUNOAŞTEREA VARIABILELOR SOCIO-FAMILIALE: Părinții trăiesc în concubinaj.

Relaţii uneori violente, tatăl consumator de alcool, mama neglijentă cu copiii;
Indiferenţa părinţilor faţă de şcoală.
Situaţia familiei: -Condiții de trai minime; Tatăl- 47 ani (fără serviciu), mama –38 ani
(casnică). Subiectul e cel mai mare copil al familiei. Mai are un frate cu doi ani mai mai mic. Cu
toţii locuiesc într-o casă cu două camere ( un dormitor şi o bucătărie). Primesc ajutor social. Nu
au alte venituri.
 Atmosfera familială: - Tensionată , cauzată de consumul de alcool şi a gradului de
incultură a membrilor familiei.
 Relaţia părinţi-copil: - Ameninţări verbale frecvente, injurii, pedepse.
2. Definirea problemei:

- Rămânere în urmă la învăţătură;

-Lipsă de interes faţă de discipline tocmai pentru că nu le înţelege, e „depăşit” de situaţie.

 -Manifestă reticenţă faţă de propunerile colegilor tocmai pentru că a făcut prea puţin
parte dintr-un colectiv, periodic chiar, nu cunoaşte normele/regulile relaţiilor de grup, nu
a fost pus în situația de a respecta reguli de bună purtare până să devină elev.

-Refuză să îndeplinească cerinţele şcolare în afara prezenţei învăţătoarei, incapacitatea de

a finaliza o activitate intelectuală singur.

-Lipseşte frecvent sau întârzie dimineaţa.

-Nu vine îmbrăcat adecvat şi nu respectă normele de igienă.

3. Istoricul problemei:

4. Etiologia problemei:

5. Plan de intervenție:
5.1. Obiective specifice:

-determinarea cauzelor acestei situaţii

-eliminarea acestor cauze
-elaborarea unui proiect educaţional de intervenţie care să remedieze prin acţiune de
consolidare situaţia, să ridice gradul de pregătire a copilului şi să se prevină abandonul
şcolar, să-i redea încrederea în sine, să-l conducă spre o atitudine pozitivă.

5.2. Strategii de intervenție:

5.3. Aplicarea programului de intervenție:

5.4. Rezultate:
6. Evaluare
7. Concluzii: Părinții nu au fost prea interesați și nu s-au lăsat implicați în remedierea
deficiențelor subiectului. Cu toate acestea, au fost înregistrate progrese în activitatea
didactică. Încurajator este că şi-a schimbat comportamentul şi faţa de colegi şi faţa de
învăţătoare . Am reuşit să-i câştig încrederea şi să-l fac să colaboreze cu mine pentru ca să
 poată recupera întârzierile. În felul acesta am ajutat copilul să vină la şcoală cu optimism,
chiar dacă nu are rezultate foarte bune, faptul că s-a adaptat la programul şcolar (nu mai
lipseşte, nu mai întârzie –vine printre primii, nu mai deranjează ora – chiar dacă a terminat
sarcina primită. Pe viitor sper să-l pot ajuta să se adapteze din ce în ce mai bine la activitatea
școlară și să înțeleagă importanța frecventării școlii cu regularitate.

III.PROGRAMUL DE INTERVENŢIE AL CADRULUI DIDACTIC :
 Parametrii după care este analizată situaţia:
-Elemente ale unui comportament delincvent (atitudine opozantă faţă de colegi, expresii
verbale neadecvate , înşelătorie).
-Inadaptarea la norme şcolare, refuz de integrare în grup, randament şcolar minim,
absenteism.
Am intervenit prin:
-Dezvoltarea relaţiilor de colegialitate -colegii încep să-l încurajeze şi să-l ajute la efectuarea
unor sarcini;
-Sprijin susţinut din partea învăţătoarei, acordarea unei ateţii deosebite :îi evidenţiez în public
doar calităţile, îl laud în zilele când s-a comportat frumos şi a fost mai activ;
-Antrenarea în activităţi gospodărești în clasă, primeşte cu plăcere sarcinile, a devenit dornic
să mă ajute, săritor, a devenit membru activ al grupului.
-În jocurile didactice desfăşurate în clasă i se dau rolurile care-i plac.
-Este încurajat chiar şi pentru performanţe minime.
Intervenţii realizate
Analizând produsele activității subiectului am obţinut informaţii despre capacităţile
psihice, despre coerenţa proceselor mintale, calitatea cunoştinţelor, despre nivelul dotării psihice.
La început subiectul nu ştia să ţină bine creionul în mână, iar desenele erau confuze. Muşchii
mici ai mâinii nu erau suficient dezvoltaţi pentru că nu au fost solicitaţi îndeajuns. L-am implicat
în realizarea unor lucrări practice, contribuind la dezvoltarea imaginaţiei creatoare. Am făcut
exerciţii specifice pentru corectarea defectelor de vorbire, participând și la activități specifice la
cabinetul de logopedie. Am folosit exerciţii de orientare spatio – temporală, pentru însuşirea
culorilor, pentru percepţia vizuală a formei şi redarea grafică.
 Am constatat că subiectul are nevoie de afectivitate şi de atenţie pentru câştigarea
încrederii în sine şi în forţele proprii ,are nevoie să fie „văzută şi auzită”- acesta fiind primul pas
care a făcut să-şi schimbe rapid şi radical comportamentul în clasă.
Implementarea strategiilor
-În activitatea şcolară zilnică
-În activităţile extraşcolare