Sunteți pe pagina 1din 21

DUPA UN MATERIAL TRIMIS DE

DL.KONSTANTIN
DIN GERMANIA
PALATUL BECALI ---Barlogul unui parvenit
Prin 1900, terenul cuprins intre Piata Victoriei de azi si Soseaua
Aviatorilor era plin de salcii salbatice. Prin lotizare a devenit Parcul
Filipescu, un cartier de lux destinat mosierilor vremii.
Printre ei, familia avocatului Iancu Manu, casatorit cu Zeta
Cantacuzino, fiica fratelui lui Cantacuzino Nababul, care avea o
zestre impresionanta. Din zestrea nevestei, se pare, Manu a
construit, in 1920, imediat dupa casatorie, casa.
Este copiata dupa Muzeul Rodin din Paris si e una dintre cele cinci-
sase case foarte frumoase care au mai ramas din Bucurestiul - Micul
Paris de altadata, pe langa Casa Oamenilor de Stiinta - COS (casa
Lahovari), Palatul Cantacuzino (muzeul Enescu), Ambasada Poloniei.
Daca pentru familia Manu a fost un camin, pentru industriasul
Max Auschnit, care a cumparat-o in 1932, a fost, se pare,
doar o casa de petreceri cu femei frumoase. Pana atunci
locuise impreuna cu fratele sau in casa de pe bdul Lascar
Catargiu (Ana Ipatescu), nr. 15, acolo unde au fost redactiile
Vietii Romanesti si Luceafarului, ulterior inlocuite de
ambasada Libiei.
Auschnit era un barbat urat, insa recunoscut pentru interesul
lui pentru femeile foarte frumoase. La petrecerile lui veneau
membrii guvernului, femeile frumoase ale vremii, membrii
corpului diplomatic.

In 1937, evreul Auschnit (49 de ani) a renuntat la religia sa


pentru frumoasa fiica a lui Augustin Pordea, notar si primar
liberal al Clujului. Livia Pordea s-a casatorit cu Auschnit la
Timisoara, in catedrala catolica, si i-a daruit doi fii, pe
Steven si Robert.
La vreme aceea, Auschnit era unul dintre cei mai mari
industriasi ai Romaniei, administratorul Uzinelor de Fier si al
Domeniilor Resitei, cea mai mare societate pe actiuni care
a existat in Romania.
Avea un capital de un miliard de lei si cei mai multi angajati - peste
16.000. Auschnit era, scrie presa vremii, sfatuitorul pe probleme
financiare al Elenei Lupescu, amanta lui Carol al II-lea.
Dupa nationalizarea din 1948, palatul a fost resedinta primului
ministru Petru GROZA, casa de oaspeti si, mai tarziu sediul
ambasadei Argentinei.
Dupa ce a achizitionat cladirea , de la mostenitorii industriasului
Max Auschnit (proprietarul Resitei si al uzinei Republica), pentru 7
milioane de euro, Becali a renovat-o cu ajutorul studentilor de la
Facultatea de Arte Plastice indrumati de arhitectul Camil Roguski
(81).

Cele peste 20 de camere au fost impodobite dupa moda anilor


´30, cu pereti poleiti in aur de 24 de carate, draperii cu ciucuri,
covoare persane, candelabre, tablouri cu teme biblice si icoane
de dimensiuni impresionante. „Palatul Becali", asa cum ii place
proprietarului sa-l numeasca, indeplineste diverse roluri, de la
biroul personal al latifundiarulul, la sediul central al PNG sau sala
destinata conferintelor de presa despre Steaua.
7.000.000 de euro l-a costat pe Gigi Becali achizitionarea cladirii.
1,5 milioane de euro a investit in renovarea Palatului.
1920 anul in care a fost construita cladirea, copie fidela a muzeului Rodin din Paris,
5.200 mp  suprafata totala a domeniului din Aleea Alexandru, numarul 1.
(conform propriei declaratii,daca nu era la numarul 1, G B nu ar fi cumparat-o)
3.000 mp  suprafata  gradinii.
2.000 mp  suprafata locuibila a Palatului.