Tema 7.

Capacitatea de producție a
întreprinderii

Larisa Bugaian
Prof. univ.,Dr hab.
Capacitatea de producție
1. Definirea capacităţii de producţie. Factorii ce determină
mărimea capacităţii de producere şi a nivelului ei de folosire
2. Metodele de calcul a capacităţii de producţie a
întreprinderilor industriei vinicole şi întreprinderilor
prelucrătoare de fructe şi legume
3. Aprecierea economică a nivelului de folosire a capacităţii de
producere a întreprinderii
4. Identificarea rezervelor capacităţii de producere: rezervele
totale, extensive şi intensive
5. Căile de sporire a nivelului de folosire a capacităţii de
producere.
Capacitatea de producție
 Capacitatea de producţie (CP) a întreprinderii
reprezintă volumul maxim posibil de producţie finită sau
de prelucrare a materiei prime într-o perioadă
determinată în timp, în anumite condiţii tehnice şi
organizatorice.
 Unitatea de măsură a CP este unitate fizică
Capacitatea de producție

Importanța capacității de producție:

Servește pentru determinarea volumului de investiţii, care
se justifică prin sporirea necesară a capacităţii de producţie
a întreprinderii.
Justificarea planului de producţie
Determinarea mărimii şi valorii rezervelor interne de
producţie
În unele cazuri, rezultatele activităţii secţiilor, sectoarelor
şi întreprinderii în întregime pot fi evaluate după indicatorul
nivelului de exploatare al capacităţii de producţie.
Factorii ce determină CP
 Componenţa utilajului principal
 Normele tehnice ale productivităţii utilajului principal
 Fondul de timp de funcţionare a utilajului
 Sezonalietatea
 Sortimentul de producţie
 Calitatea şi componenţa materiei prime iniţiale
 Tehnologia producerii producţiei
 Alți factori
Indicatori de CP
CP în vinificarea primară
1. După recipiente, t:

V - capacitatea instantanee de volum a recipientelor;

0,9 – coeficientul de umplere a recipientelor;
V1 - necesitatea de recipiente pentru volumul de vin obţinut dintr-o tonă de
struguri.
La calculul Volumului nu se vor include:
 Butoaieloe cu volum de până la 30 dal (ambalaj comercial);
 recipiente ocupate cu alcool;
 Instalaţii şi baterii pentru prelucrare specială;
 Recipiente pentru tratarea termică a boştinei şi vinurilor brute;
 recipientelor destinate pentru maturizarea vinurilor;
 Butoaie situate pe teren deschis din cauza lipsei încăperilor pentru
menţinerea lor.
CP în vinificarea primară
2. CP după utilajul de prelucrare a strugurilor, t:

ΣP – productivitatea sumară a tuturor fluxurilor de prelucrare

a strugurilor, t/oră;
T- fondul timpului de lucru al fluxurilor de sezon, ore;
Cu - coeficientul de utilizare a productivităţii fluxurilor, ce ia
în consideraţie neuniformitatea asigurării cu materie primară
pentru prelucrare.
Vinificarea secundară
1. CP după volumul instantaneu al recipientelor destinate pentru păstrare,
dal:

 V - volumul instantaneu al recipientelor instalate în încăperi închise, de care se

ţine cont la calculul capacităţii de producţie, cu excepţia recipientelor pentru cupaj
şi prelucrarea termică a vinului;
 Vc - suma totală a volumelor recipientelor destinate pentru cupaj şi prelucrarea
termică a vinului;
 0,7 – coeficientul de umplere a recipientelor;
 Vd - volumul instantaneu al recipientelor instalate pe teren deschis;
 C1 – coeficientul de rotaţie a recipientelor instalate în încăperi închise;
 C2 – coeficientul de rotaţie a recipientelor instalate pe terenuri deschise.
Vinificarea secundară
2. CP după productivitatea liniilor de îmbuteliere a vinului în sticle,
dal:

ΣP – productivitatea sumară a tuturor liniilor de îmbuteliere,

dal/oră;
T- fondul anual de timp al liniilor de îmbuteliere, ore;
Cu - coeficientul de utilizare a productivităţii liniilor.
CP pe schimb la fabricile de conserve
1. Dacă productivitatea utilajului e stabilită după materia primă, atunci:
Nu * Pp * T
CPs  ,
Nc
2. Dacă productivitatea utilajului e stabilită după cantitatea de producţie finită, borcanul
convenţional pentru care masa netă e de 400 g, atunci:
Nu * Pp * T
CPs  ,
0,4
3. Dacă norma productivităţii utilajului e exprimată în borcane fizice, atunci:
CPs  Nu * Pp * T * Ct
Nu – numărul unităţilor de utilaj principal de acelaşi tip sau numărul fluxurilor;
Pp – productivitatea utilajului principal, tone/oră de materie primă; tone/oră de producţie
finită, unităţi de borcane fizice/oră;
T – fondul timpului de lucru al utilajului pe schimb, ore. Din durata schimbului, stabilită
de regimul de lucru al întreprinderii, se exclude timpul necesar pentru prelucrarea sanitară,
curăţirea dintre cicluri şi reglarea utilajului;
Nc - norma de consum a materiei prime pentru o mie borcane convenţionale;
Ct - coeficientul de transformare a borcanelor fizice în convenţionale.
Capacitatea anuală
Capacitatea de producţie anuală se măsoară în aceleaşi unităţi de măsură folosite pentru
măsurarea capacităţii pe schimb şi se determină după formula:
CPan  CPs * Tan ,
unde:
CPan exprimă capacitatea de producţie anuală a întreprinderii, mbc sau tone de masă
netă;
CPs – capacitatea de producţie pe schimb după tipurile de producţie;
Tan – fondul anual al timpului de lucru (durata sezonului) al utilajului principal după
tipurile de producţie, schimburi. La calcularea capacităţii anuale, pentru fiecare tip de producţie,
se foloseşte numărul maxim de schimburi completate cu sarcină de lucru din ultimii 3-5 ani.
Nivelului de folosire a CP
PM
Randamentul fondurilor fixe: R 
FFma
VPef
coeficientul de folosire a capacităţii de producere: Cut 
CPma
Coeficientul integral de folosire a utilajului: C int eg  Cex * C int

Tef
Coeficientul extensiv: Cex 
Tpl
Pef
Coeficientul intensiv: C int 
Ppl
Rezervele CP: rezervele totale,
extensive şi intensive
1. Se calculează mărimea medie anuală a capacităţii de producere.
2. Se determină mărimea rezervei totale: Rt  CPma  VPef şi Rt  Re x  R int
3. Se analizei factorii extensivi şi intensivi ai capacităţii de producere şi
se determină mărimea rezervelor după fiecare factor.
3.1. Rezervă de capacitate extensivă: Re x  (Tpl  Tef ) * Pef

3.2. Rezerva intensivă: R int  ( Ppl  Pef ) * Tpl

VPef
Productivitatea efectivă: Pef 
Tef
CPpl
Productivitatea planificată: Ppl 
Tpl
Rezervele extensive
Factorii ce influențează rezervele extensive a CP:
 coeficientul mic (mai mic decât cel planificat) al schimbului de lucru al
utilajului;
 staţionări supra-plan ale utilajului pentru reparaţii capitale;
 staţionări al utilajului din cauza accidentelor şi lichidării defectelor
neînsemnate;
 neajunsuri în organizarea aprovizionării întreprinderii (secţiei) cu materie
primă, materiale de bază şi auxiliare, ambalaj;
 întreruperi în asigurarea cu energie termică şi electrică;
 neajunsuri în organizarea muncii (neprezentări la locul de muncă a
muncitorilor din cauza bolilor şi cauze nemotivate).
Rezervele intensive
Factorii ce influențează rezervele intensive ale CP:
eficienţa joasă a folosirii productivităţii utilajului;
prezenţa locurilor “înguste” în liniile în flux, pe sectoare şi în secţii;
necorespunderea dintre capacităţile de producție ale secţiilor
învecinate;
neconcordanţa dintre categoria lucrărilor şi calificarea muncitorilor;
pregătirea profesională insuficientă a lucrătorilor ce deservesc utilajul;

fabricarea producției rebutate;

supraconsum de materie primă;
utilaj reglat prost;
abateri de la procesul tehnologic stabilit;
Etc.
Căile de sporire a utilizării CP
schimbul utilajului învechit prin altul nou, mai productiv;
modernizarea utilajului;
folosirea tehnologiilor progresive;
 creșterea nivelului profesional al lucrătorilor;
sporirea nivelului de specializare a producţiei;
creşterea coeficientului de schimb de funcţionare a utilajului;
îmbunătăţirea organizării producerii şi a muncii;
creșterea calităţii materiei prime şi a materialelor;
etc.