Rezumat Teza Leliuc (Cosmulese) - PDF

CORELAŢII ŞI IMPLICAŢII PRIVIND
EVALUAREA ACTIVELOR INTANGIBILE -

PE EXEMPLUL ENTITĂŢILOR COTATE
REZUMAT
CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.univ.dr. Elena HLACIUC
DOCTORAND:
Cristina-Gabriela LELIUC (COSMULESE)
Suceava, 2018
1
UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” DIN SUCEAVA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
Școala Doctorală -Domeniul contabilitate
Vă facem cunoscut că în data de 14 august 2018, ora 12.00, în sala E233, etaj 2, Corpul E,
doamna LELIUC Cristina Gabriela (COSMULESE) va susține, în sedință publică, teza de
doctorat cu tema „Corelații și implicații privind evaluarea activelor intangibile pe exemplul
entităților cotate”, în vederea obținerii titlului de doctor în domeniul Contabilitate.
Comisia de analiză și sinteză are următoarea componență:
Președinte
Profesor univ. dr. Carmen NĂSTASE
Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava
Conducător științific
Prof. univ. dr. Elena HLACIUC
Referenți
Prof. univ. dr. ȘTEFEA Petru Marin
Universitatea „de Vest” din Timișoara
Prof. univ. dr. Dorel MATEȘ

Universitatea „de Vest” din Timișoara
Prof. univ. dr. Veronica GROSU

Secretar Școala doctorală USV,

Carmen SKOKAN
În acest scop, vă punem la dispoziție rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să participați

la susținerea publică a tezei.
Vă mulțumim!
Suceava, 2018
2
CORELAȚII ȘI IMPLICAȚII
PRIVIND EVALUAREA ACTIVELOR
INTANGIBILE - PE EXEMPLUL
ENTITĂȚILOR COTATE
3
CUPRINS
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ................................................................ 6

CUVINTE CHEIE ................................................................................................... 9
INTRODUCERE, MOTIVAȚIE, SCOP ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII . 10
PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR .......................................... 16
CONCLUZII FINALE ALE CERCETĂRII DOCTORALE ȘI LINII
ULTERIOARE DE DEZVOLTARE ................................................... 24
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ............................................................................ 28
4
Această lucrare/articol a beneficiat de suport financiar prin proiectul „Doctorat European de Calitate -
EURODOC”, Contract nr. POSDRU/187/1.5/S/155450, proiect cofinanţat din Fondul Social European
prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
5
CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT
Lista abrevierilor, figurilor, tabelelor și graficelor
CUVINTE CHEIE
INTRODUCERE
Motivația, scopul și importanța cercetării
Obiectivele cercetării
Metodologia cercetării
CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RECUNOAȘTEREA

ȘI EVALUAREA ACTIVELOR INTANGIBILE ÎNTRE IAS/IFRS, U.S.GAAP ȘI
REGLEMENTĂRILE CONTABILE NAȚIONALE
1.1. Stadiul actual al cercetării privind recunoașterea și evaluarea activelor
intangibile la nivelul entităților economice
1.1.1. Conceptul de active intangibile în viziunea reglementărilor contabile
internaționale și în literatura de specialitate
1.1.2. Dinamica abordărilor contabile privind activele intangibile în optica
reglementărilor IFRS
1.1.3. Aspecte definitorii privind modificările intervenite în tratamentul contabil a
activelor intangibile în normele U.S. GAAP
1.2. Criterii de recunoaştere, evaluare şi structurare a activelor intangibile
1.2.1. Recunoașterea și evaluarea contabilă a activelor intangibile conform IFRS
1.2.2. Recunoașterea și evaluarea contabilă a activelor intangibile conform U.S.
GAAP
1.2.3. Criterii de recunoaștere, evaluare și structurare a activelor intangibile în
legislația națională
1.3. Abordări comparative a politicilor contabile aferente activelor intangibile prin
prisma referențialelor internaționale IFRS, U.S. GAAP și reglementărilor contabile naționale
1.4. Necesitatea finalizării procesului de convergență între IFRS și U.S. GAAP și
impactul asupra politicilor contabile aferente activelor intangibile
1.5. Fundamentele opțiunii de utilizare a IAS/IFRS sau U.S. GAAP de către entitățile
economice cotate prin prisma evaluării activelor intangibile
1.6. Concluzii preliminare
CAPITOLUL 2. DIFICULTĂȚI PRIVIND EVALUAREA ȘI RAPORTAREA

ACTIVELOR INTANGIBILE. PROPUNEREA UNOR METODE ALTERNATIVE DE
EVALUARE A ACESTORA
2.1. Considerații privind tipologia activelor intangibile - recunoașterea și evaluarea
acestora în situațiile financiare anuale
2.1.1. Fondul comercial
2.1.1.1. Concepte, clasificări, definiţii şi teorii economice privind fondului
comercial
2.1.1.2. Metode de evaluare a fondului comercial. O revizuire critică a literaturii
de specialitate
2.1.1.3. Principalele problematici intervenite în evaluarea și recunoașterea
fondului comercial – o abordare contabilă
2.1.2. Marca comercială
6
2.1.2.1. Aspecte generale de definire și clasificare a conceptului de marcă
comercială
2.1.2.2. Reflectarea mărcii comerciale în contabilitate
2.1.2.3. Metode de evaluare specifice mărcii comerciale
2.1.3. Brvetul de invenţie
2.1.3.1. Definirea și clasificarea brevetelor de invenție
2.1.3.2. Dificultăți contabile intervenite în evaluarea brevetelor
2.1.3.3. Metode de evaluare specifice brevetelor de invenție
2.1.4. Brandul
2.1.4.1. Definirea brandului ca activ intangibil
2.1.4.2. Dificultăți contabile privind recunoașterea și evaluarea brandului
2.1.4.3. Metode de evaluarea a brandurilor
2.2. Analiza riscurilor de evaluare a activelor intangibile
2.3. Analiza riscului de fluctuație a valorii activelor intangibile datorate regularității
evaluării
2.4. Propuneri de soluții privind raportarea activelor intangibile, ca rezultat al
incertitudinilor existente
CAPITOLUL 3. DIVULGAREA ACTIVELOR INTANGIBILE ÎN SITUAȚIILE

FINANCIARE ANUALE – ELEMENT ESENȚIAL ÎN CREȘTEREA CALITĂȚII
COMUNICĂRII ECONOMICO-FINANCIARE ȘI A VALORII ENTITĂȚII
3.1. Relevanța situațiilor financiare anuale în raport cu gradul de divulgare a
activelor intangibile
3.2. Comunicarea economico-financiară instrument esențial pentru divulgarea
informațiilor aferente activelor intangibile
3.3. Rolul și importanța comunicării economico-financiare
3.4. Calitatea comunicării economico- financiare versus cantitatea de informaţii
divulgate a entității
3.5. Analiza principalilor indicatori (clasici și bursieri) de cuantificare contabilă a
dimensiunii patrimoniale şi relaţionarea acestora cu activele intangibile
3.5.1. Indicatori clasici de cuantificare contabilă a dimensiunii patrimoniale
3.5.2. Indicatori bursieri de evaluare a performanței specifici piețelor de capital
3.6. Satisfacerea necesităților informaționale ale stakeholderilor prin creșterea
calității comunicării economico-financiare
3.7. Reflectarea în politicile contabile a necesităţii divulgării activelor intangibile
CAPITOLUL 4. ACTIVELE INTANGIBILE ȘI VALOAREA DE PIAȚĂ/

PERFORMANȚA ENTITĂȚII – DEPENDENȚE ȘI INTERDEPENDENȚE
4.1. Fundamentul cercetării empirice în context național cu privire la evaluarea
4.1.1. Cercetări similare și pertinența rezultatelor obținute
4.1.2. Implicațiile pragmatice/ efective pentru entitățile economice care dețin astfel de
elemente intangibile
4.2. Fundamentul cercetării empirice în context internațional cu privire la evaluarea
4.3. Actorii instituționali preocupați/interesați de definirea și evaluarea activelor
intangibile cu implicații asupra valorii de piață
7
4.4. Principalele teorii economice cu privire la sistemul de indicatori utilizați în
aprecierea creșterii valorii de piață a entităților economice
CAPITOLUL 5. STUDIU EMPIRIC PRIVIND IMPACTUL EVALUĂRII

ACTIVELOR INTANGIBILE ASUPRA VALORII DE PIAȚĂ A ENTITĂȚILOR
COTATE LA NYSE ȘI NASDAQ
5.1. Importanța, scopul și obiectivele cercetării
5.2. Actualitatea, relevanța și limitele cercetării
5.3. Motivația cercetării
5.4. Metodologia şi strategia cercetării
5.5. Populația țintă
5.6. Analiza datelor
5.6.1. Analiza indicatorilor utilizați în determinarea impactului activelor intangibile
asupra valorii de piață a entităților care le dețin
5.6.2. Analiza cantitativă a datelor financiare supuse modelării
5.6.3. Evidențierea variabilelor atribuite diferenței dintre valoarea de piață și
valoarea contabilă a unei entități cotate
5.6.4. Prezentarea modelului econometric
5.7. Rezultate şi concluzii preliminare
CONCLUZII FINALE
Limitele cercetării
Contribuții proprii și direcții viitoare de cercetare
BIBLIOGRAFIE
ANEXE
8
CUVINTE CHEIE
Active intangibile, goodwill, capital intelectual, brevete de invenție, marcă comercială, brand,
secrete comerciale, drepturi de autor, fondul comercial generat intern, tratament contabil,
beneficii economice viitoare, criterii de recunoaștere, evaluarea inițială, ulterioară, reevaluarea,
inseparabilitate, raportări financiare anuale, poziție financiară, indicatori economico-financiari,
comunicare voluntară, comunicare obligatorie, organisme internaționale de normalizare
contabilă, organisme profesionale, Standarde Internaționale de Raportare Financiară (IFRS),
Principii Contabile General Acceptate (US GAAP), reglementări naționale, abordări și metode
de evaluare, entități cotate, indici bursieri, valoarea de piață, valoarea justă, piață activă, cotații
bursiere, transparență, valoare contabilă, valoare reală, valoare globală, cost istoric,
performanță, rentabilitate, avantaj competitiv, activitate inovativă, investitori, variabile
dependente, variabile independente, metoda celor mai mici pătrate în două faze (TSLS), model
econometric, impact, incidență.
9
INTRODUCERE, MOTIVAȚIE, SCOP ȘI OBIECTIVELE CERCETĂRII
În actualul context al dezvoltării economice, al accelerării revoluţiei digitale şi al
internaţionalizării entităților, activele intangibile deţin un rol tot mai important în determinarea
valorii globale a celor mai multor entități economice, deoarece încorporează acele elemente
capabile să creeze un plus de valoare netă, fiind rezultate de regulă, în urma unui proces de
inovare sau de cercetare. Totuşi, în ciuda aportului tot mai semnificativ în creșterea valorii
entității, estimarea şi recunoaşterea activelor intangibile reprezintă o problemă încă nerezolvată
pe deplin, complexă și controversată, generată de regulă, de dificultățile întâmpinate în
obținerea unor estimări fiabile ale valorii acestor active.
În ultimele aproximativ trei decenii crearea sau achiziționarea de active intangibile a
căpătat o importanță din ce în ce mai semnificativă pentru prosperitatea economică a entităților,
unele dintre acestea reuşitând să creeze în decursul timpului active intangibile de valoare foarte
mare, cu efecte directe asupra dezvoltării activităţii de exploatare şi a creșterii substanțiale a
performanţei. De exemplu, companiile care practică o politică de brand la nivel internațional
(Nike, IBM, Coca-Cola etc) dețin active intangibile de valori consistente, însă în acelaşi timp,
se confruntă cu dificultăți majore în evaluarea la valoarea justă, valoare care în mod obiectiv ar
trebui recunoscută în raportările financiare. Practic, aceste dificultăți decurg şi din
imposibilitatea găsirii unei soluții optime în divulgarea valorii acestor active, situaţie creată de
lipsa unor prevederi legale care să permită recunoaşterea activelor intangibile generate intern.
Datorită faptului că în practică au existat foarte multe controverse legate de volatilitatea
activelor intangibile, referențialele contabile au suferit și suferă în continuare modificări
semnificative, atât în cea ce privește recunoașterea activelor intangibile, dar și în ceea ce
privește evaluarea acestora.
Tinem să precizăm că, în accepțiunea standardelor de raportare financiară (IASB și
FASB), termenul echivalent utilizat pentru active intangibile este cel de imobilizări necorporale
(traducerea în limba română), iar în standardele de evaluare (IVS) pentru activele intangibile se
folosește termenul de active necorporale. În opinia noastră, considerăm că deşi există o
multitudine de termeni ce pot fi folosiţi alternativ pentru a desemna ceea ce se înţelege prin
active intangibile, cum ar fi: active necorporale, imobilizări necorporale, proprietate
intelectuală, capital intelectual, bunuri intelectuale, capital de cunoaştere, active bazate pe
cunoaştere, bunuri imateriale etc, în contabilitate ar trebui să ne rezumăm strict la acei termeni
care pot fi identificaţi în mod separat ca o resursă economică, generatoare de beneficii
economice, şi care să poată fi controlată de entitatea deţinătoare.
Începând cu anii `73, activele intangibile reprezintă o categorie distinctă în cadrul
elementelor patrimoniale ale entităților economice, iar existența lor a determinat un interes tot
mai crescut pentru mediul academic și practicieni, din prisma aportului acestora la valoarea
globală a entităţii deţinătoare, fapt confirmat în cazul entităților cotate la bursă prin indicatorul
de capitalizare bursieră care poate atinge o proporție şi de 80% din valoarea de piaţă a firmei.
Astfel, de-a lungul timpului, în încercarea de a găsi cele mai potrivite metode și
instrumente de definire și cuantificare a activelor intangibile, au fost elaborate diferite metode
de evaluare/cuantificare a acestora.
Atenția acordată activelor intangibile a apărut odată cu identificarea diferențelor
semnificative dintre valoarea de piață a unei entități şi valoarea contabilă netă; practic, cei
implicați în aceste evaluări erau preocupați în primul rând de aflarea cauzei datorită căreia
entitățile care deţineau aceleași resurse financiare, fizice şi umane, obțineau rezultate diferite.
Acesta a fost şi motivul care i-a determinat pe numeroși autori să presupună că există un factor
care explică/determină variațiile înregistrate de productivitate şi de valoare de piață a entității.
Aceste diferențe au devenit tot mai vizibile pe măsură ce s-a avansat tot mai mult spre actuala
eră informațională, situație care a condus în timp, la privirea cu scepticism a acestui aspect
10
controversat, legat de cuantificarea activelor intangibile, numite în literatura de specialitate și
active invizibile/imateriale, ca urmare a faptului că regulile și normele prezente existente la
nivel național și internațional ce definesc acest tip de active, prezintă o serie de lacune și carențe
ce se impun a fi rezolvate.
În acelaşi timp, concurența acerbă existentă la nivel global consolidează nevoia pregnantă
de evaluare cât mai credibilă și de recunoaștere a valorii activelor intangibile pe care entitățile
cotate și nu numai, le dețin, mai ales în sfera operaţiunilor de vânzare sau achiziţionare de
întreprinderi; aşadar, putem afirma cu certitudine că prin intermediul exploatării permanente și
dinamice, activele intangibile contribuie semnificativ la obținerea și menținerea avantajului
competitiv pe termen lung.
Concludem că, prin sistematizarea și analiza informațiilor existente în literatura de
specialitate cu privire la această tematică, pot fi aflate argumente și raţionamente științifice
importante, care să combată considerentele clasice inoculate de gândirea economică tradițională
și transmise până în prezent; există frecvente dezbateri în mediul academic şi profesional, cu
privire la latura subiectivă a managementului performanței entităților economice. În acest sens,
lucrarea de față îşi propune să răspundă unor probleme reale şi să rezolve o serie de
impedimente cu privire la recunoașterea și evaluarea activelor intangibile.
Motivația, scopul și importanța cercetării
Motivația care a stat la baza acestui demers științific a fost influențată de importanța
acordată contribuției activelor intangibile în creșterea valorii globale a entităților economice,
bazate pe acumularea de cunoștințe și investiții intensive în tehnologii avansate, dar și de faptul
că ne-am dorit să aflăm răspunsuri la o serie de întrebări, între care amintim:
 Cum putem determina impactul deținerii activelor intangibile asupra valorii de
piață a entităților?
 Există instrumente sau modele care să poată evalua/măsura cât mai exact
valoarea activelor intangibile generate intern?
 Crearea unui model de evaluare/măsurare cât mai exactă a valorii activelor
intangibile generate intern ar putea determina legiuitorul să permită entităților
raportarea acestei valori prin intermediul bilanțul contabil, contribuind astfel la
eliminarea discriminării dintre entitățile care produc acest tip de active şi cele
care le achiziționează?
Găsirea răspunsurilor la aceste întrebări reprezintă practic și motivația alegerii prezentei
temei.
Scopul lucrării Corelaţii şi implicaţii privind evaluarea activelor intangibile pe
exemplul entităţilor cotate, constă în identificarea, explorarea, analiza și îmbunătățirea unor
metode și instrumente, sau propunerea unui model de cuantificare a impactului activelor
intangibile generate intern asupra valorii de piață a unei entități economice, cum de altfel şi
titlul o sugerează. În vederea atingerii acestui scop, ne-am propus sistematizarea și analiza celor
mai relevante publicații existente în literatura de specialitate, dar și a legislației sau standardelor
contabile în vigoare, pentru a argumenta și dovedi într-o manieră științifică necesitatea depășirii
raționamentelor practicate în gândirea economică tradițională, și de a schimba viziunea
managementului cu privire la măsurarea performanței entităților pe care le conduc.
În prezent, considerăm că, încă este dificil de acceptat o astfel de aserțiune, mai ales la
nivel național unde se remarcă o carență vizibilă în reglementările contabile existente, cu privire
la prezentarea informațiilor financiare aferente activelor intangibile generate intern; acest aspect
este specific și cadrului de reglementare contabilă a societăților cotate care oprează pe o piață
reglementată. Unul din argumentele care justifică decizia legiuitorului cu privire la acest aspect,
o reprezintă caracteristicile calitative ale informațiilor finaciare referitoare la activele de natură
11
intangibilă, și anume: gradul ridicat de subiectivism și de incertitudine, dificultăți majore
întâmpinate în separabilitate acestor active de alte active de bază, exclusivitate parțială, etc. În
aceste condiții, se consideră că activele intangibile generate intern reprezintă mai mult un
concept de natură pur filosofică, iar caracterul lor pragmatic în competiția dintre entitățile
economice fiind vădit privat de sensul său real.
În ceea ce privește actualitatea şi importanța temei, considerăm că aspectele invocate
din perspectiva evaluării și recunoașterii activelor intangibile, mai cu seamă a activelor
intangibile generate intern, este de mare actualitate, actualitatea rezultând tocmai din
implicațiile activelor intangibile în valoarea de piață a entităților deținătoare, dar și din aportul
acestora în creșterea prosperității economice a diferitelor grupuri sau entități economice. Cu
alte cuvinte, atât entitățile economice, cât și grupurile de întreprinderi sunt din ce în ce mai
interesate de beneficiile economice pe termen lung, generate de expoatarea acestor resurse
intangibile. Mai mult decât atât, putem afirma că avantajul competitiv deținut de o firmă în
raport cu ceilalți concurenți de pe piață, este determinat în mare măsură de natura și
caracteriticile intrinseci ale acestor active, care pot fi de diferite forme, dar mai ales de forma
cunoștințelor și abilităților personalului.
Ținând cont de generozitatea temei, unul din obiectivele noastre a fost de a contribui în
mod pozitiv și constructiv la îmbunătățirea metodelor și a instrumentelor de analiză utilizate în
cercetarea științifică din domeniului financiar-contabil, dar și de a oferi soluții concrete și altor
părți interesate, cum ar fi: investitori, acționari, antreprenori, organismele statului, etc.
Restricțiile impuse actualului sistem de raportare financiară au inspirat numeroase studii
și cercetări, preocupate în a găsi noi modalități de măsurare și recunoaștere a activelor
intangibile. Tot în acest context, au fost dezvoltate numeroase cercetări, a căror obiectiv a fost
focalizat pe sublinierea importanței transparenței informaționale, impunându-se o raportare
suplimentară de informații, exercițiu dificil de realizat, deoarece aceste informații sunt de naturi
foarte diferite, iar divulgarea lor se bazează pe o acțiune voluntară.
Considerăm că tematica abordată prezintă un interes real nu numai pentru factorii
decidenți, ci pentru toate categoriile de utilizatori de informații financiar-contabile. Un
asemenea subiect este dificil de abordat, dat fiind faptul că în literatura de specialitate din
România, acest termen este relativ recent din punct de vedere teoretic, iar în practică,
profesioniști îl ignoră adesea.
Obiectivele cercetării
Este important să subliniem că încă de la inițierea acestei lucrări de cercetare am acceptat

faptul că fiecare informație, fiecare articol științific, studiu, și chiar fiecare pagină lecturată,
alături de ideile și întrebările ivite pe parcursul demersului nostru științific, au fost abordate în
primul rând, cu scopul de a clarifica și întări obiectivele propuse în strategia noastră de
cercetare. Deși a fost destul de dificil să ne poziționăm într-o anumită nișă de cercetare, având
în vedere spectrul larg al tematicii abordat din diferite perspective, cum ar fi managemetul,
marketingul, business etc, complexitatea și numeroasele problematici din sfera raportării
activelor intangibile, ne-au sprijinit într-un fel să ne conturăm clar itineraiul nostru încă de la
început.
Obiectivul principal al cercetării noastre este focusat pe invocarea argumentelor
științifice pertinente și identificarea de noi modalități care să fie în măsură să confirme
importanța valorii activelor intangibile generate intern în raport cu valoarea de piață a entităților
care le dețin și în baza cărora să fie posibilă stabilirea corelaţiilor şi implicaţiilor privind
evaluarea activelor intangibile la nivelul entităţilor cotate.
În vederea atingerii obiectivului principal au fost utilizate două metode. Prima metodă
este de natură conceptuală, fiind pusă în practică prin studierea literaturii de specialitate și
12
sistematizarea informațiilor considerate utile, dar și prin punerea în antiteză a conceptelor
contabile existente în referențialul internațional, cu cel european și american. A doua metodă
este de natură empirică, cu ajutorul căreia s-a dezvoltat un model econometric, pe baza
informațiilor extrase din raportările financiare ale entităților cotate, cu rolul de a reflecta
impactul activelor intangibile asupra valorii de piață a entităților care le dețin. Baza de date este
formată dintr-un număr de 180 companii și a fost construită în perioada studiilor doctorale;
rezultatele obținute în urma prelucrării econometrice a informațiilor financiare ale acestor
companii, au rolul de a sprijini părțile interesate, în evaluarea rapidă a valorii globale a unei
firme (în speță vorbim de managerii entităților), dar în același timp poate constitui pentru
profesioniștii contabili, o metodă concretă de evaluare a activelor intangibile generate intern, și
care poate determina un comportament prudențial, prevenind astfel riscul denaturării informaței
contabile, sau mai degrabă zis o informație mai exhaustivă.
Din obiectivul principal se desprind următoarele obiective secundare, și anume:
Obiectivul Analiza metodelor şi criteriilor de definire, recunoaștere și evaluare a activelor

secundar nr. 1 intangibile în practica contabilă națională şi internațională, dar și identificarea
problematicilor ce intervin atunci când valoarea de piață a unei entități economice
depășește valoarea sa contabilă.
Obiectivul Identificarea dificultăților privind evaluarea și raportarea activelor intangibile și
secundar nr. 2 propunerea unor metode alternative de evaluare a acestora
Obiectivul Analiza rolului divulgării activelor intangibile din situațiile financiare anuale în
secundar nr. 3 creșterea calității comunicării economico-financiare și a valorii entității
Obiectivul Stabilirea relațiilor de dependență sau interdependență dintre activele intangibile și
secundar nr. 4 valoarea de piață/ performanța entității
Obiectivul Realizarea unui studiu empiric privind evaluarea impactului activelor intangibile
secundar nr. 5 asupra valorii de piață a entităților cotate la NYSE ȘI NASDAQ
Aceste obiective au fost atinse prin intermediul celor cinci capitole ale tezei de doctorat
intitulate Corelaţiilor şi implicaţiilor privind evaluarea activelor intangibile la nivelul
entităţilor cotate, derulate într-o succesiune logică, care reușesc să dea consistență și valoare
rezultatelor obținute, să asigure formularea unor concluzii bine fundamentate din punct de
vedere științific și pliate pe problematica cercetată, dar și perspectiva deschiderii unor noi
direcții viitoare de cercetare.
Metodologia cercetării
Direcția de cercetare asumată impune existența a două laturi de abordare aflate într-o
strânsă interdependență. Astfel, primul aspect face referire la cadrul normativ existent la nivel
internațional, mai exact standardele IFRS și US GAAP care tratează tematica raportării la
valoarea justă a activelor intangibile în situațiile financiare anuale, cu accent pe diferențele de
abordare existente între politicile sau tratamentul contabil al acestor active.
A doua direcție de cercetare, de natură empirică, vizează analiza modalităților în care
activele intangibile generează un plus de valoare și un avantaj competitiv, sau conferă poziții
de top tranzacțiilor de pe bursele de valori. În ceea ce priveşte natura cercetării, aceasta este
concomitent de tip critic şi analitic, semnalând situații în care Standardelor Internaţionale de
Raportare Financiară IAS/IFRS dau dovadă de lipsă de obiectivitate şi de o logică care
contravine abordării practicate în cazul altor active, practic printr-o ignorare aproape completă
a tratamentului activelor intangibile generate intern, aspect semnalat de comunitatea ştiinţifică
încă de la elaborarea şi aplicarea lor.
În sensul celor invocate anterior, opțiunea noastră metodologică nu impune niciun fel de
restricţii, ci stă la baza concretizării propriei strategii de cercetare.
13
În aceste condiții, opțiunea metodologică asumată, cât și direcția de cercetare pe care ne-
am dorit să o explorăm, impune utilizarea așa numitei triangulări metodologice. Cu alte cuvinte,
considerăm necesar mixajul raționalului cu empiricul, a calitativului cu cantitativului, a
obiectivismului cu subiectivismul, a pașilor programați cu cei neprogramați, dat fiind specificul
problemei pentru care căutăm și producem cunoaștere.
Demersul ştiinţific de față îmbină o serie de elemente metodologice cu caracter general,
menite să faciliteze înțelegerea modalității de lucru întreprinsă. În sensul celor expuse, acest
studiu s-a realizat, sub raport metodologic, pe două etape:
Prima etapă, cea de documentare, pentru realizarea abordării teoretice, a presupus
studierea unui număr însemnat de surse bibliografice relevante, care ne-a permis o analiză
conceptuală și de conținut a terminologiei utilizate în problematica activelor intangibile, iar în
al doilea rând au fost analizate punctele de vedere ale cercetătorilor care au încercat diverse
modalități de evaluare şi cuantificare a activelor intangibile prin tehnici, instrumente sau
modele adecvate. În acest sens, parte dintre lucrările și studiile de specialitate invocate și
utilizate spre informare de către noi, dispun de o bază factuală minimă, iar cea mai mare parte
a lucrării se bazează pe constrângerile ştiinţifice existente cu privire la definirea şi evaluarea
activelor intangibile. Marea majoritate a cercetărilor au promovat proceduri sau planuri de
cercetare care prezintă limite, deoarece nu sunt realizabile în termeni pragmatici, cu alte cuvinte
nu-şi justifică aplicabilitatea la nivelul unei entități economice, ori pentru că ar putea fi prea
costisitoare, ori pentru că avalanșa de informații nu-şi justifică utilitatea față de stakeholderii
entității.
Cea de-a doua etapă de analiză este reprezentată de cercetarea aplicativă propriu-zisă, care
se succede documentării bibliografice, fiind fundamentată prin recursul la un studiu empiric,
mai cu seamă prin prelucrarea unor date din realitatea organizațională a unui eșantion omogen
cu ajutorul statisticii. În faza de culegere a informațiilor necesare cercetării, am apelat la tehnici
de culegere mediată a datelor, utilizând informații din situaţiile financiare anuale şi rapoartele
administratorilor, publicate pe site-urile oficiale ale fiecărei entități din eșantionul analizat, dar
și din surse secundare, prin intermediul unor portaluri specializate pe burse, site-ul de redare
ecranizată Gurufocus.com. Alte date utilizate au fost obținute prin calcule și prelucrări proprii,
în urma aplicării unor metode statistico-matematice.
Testarea relevanţei informaţiei conţinute de indicatorii de performanţă financiari selectaţi
în capitolul 5 şi determinaţi pe baza datelor din situaţiile financiare a fost realizată pe cazul unui
eșantion format inițial din 500 de entități (S&P 500), cotate la două dintre cele mai mari burse
americane din lume: NYSE și NASDAQ. În urma criteriilor de selecţie și anume cel al
posibilităţii calculării celor 15 indicatori pentru perioada luată în considerare şi anume 2007-
2016, doar 180 de entități s-au încadrat.
Metodele de cercetare utilizate pentru a surprinde în esenţă fenomenele studiate sunt
diverse, între care amintim: metoda observației neparticipative, prin prezentarea noțiunilor
teoretice din capitolele 1, 2 și 3, metoda tipologică utilizată în construirea unor clasificări ale
conceptelor și caracteristicilor acestora. De asemenea, vom face uz de metoda comparațiilor în
special în ceea ce privește tratamentul contabil al activelor intangibile prin prisma celor două
referențiale contabile americane și europene. O altă metodă utilizată este cea longitudinală și
transversală, având o perioadă de timp cuprinsă între 1 și 10 ani, în ceea ce privește cercetarea
empirică. Au fost utilizate și metode statistice de măsurare a principalilor indicatori care fac
referire la activele intangibile cu intenţia de a realiza o abordare cantitativă a acestora.
Modelarea sistemelor și analiza datelor contabile a fost realizată preponderent prin metoda celor
mai mici pătrate (2SLS), a unui număr de 15 de indicatori calculați pe baza situațiilor financiare,
prelucrați cu ajutorul programului de statistică GRETL, versiunea 2017d, utilizând programul
de calcul tabelar Excel, oferit de aplicația Microsoft Office, versiunea 2013.
14
Astfel, în privința studiului empiric, am urmărit ca entitățile din eşantion să respecte
criteriile minime de informare cu privire la includerea/divulgarea în situațiile financiare anuale
a unor elemente semnificative legate de activele intangibile urmărind să existe o diferenţă
considerabilă între valoarea de piaţă şi valoarea activului net contabil, adică un raport
supraunitar între cele două valori.
Tot în acest sens, s-au analizat articolele științifice publicate pe această temă și le-am
selectat pe cele mai reprezentative pentru cercetarea noastră. Apoi am folosit metoda de
comparație, prin care am identificat asemănările și diferențele dintre studiile publicate, astfel
încât să putem determina care sunt cele mai relevante pentru tematica studiată.
Studiul de caz porneşte de la premisa că datele şi informaţiile puse la dispoziţie de
managementul companiilor şi analizate de noi ȋn sursele consultate sunt corecte şi complete şi
că reprezentanţii companiilor au furnizat toate datele şi informaţii esenţiale şi relevante în ceea
ce priveşte activitatea entităţilor.
Sursele de date pentru studiul de față sunt destul de vaste pentru a putea realiza o analiză
a lor, iar impreună cu exemplele care au fost date în capitolul 1 şi 2 pot furniza informaţii
economico-financiare suficient de semnificative şi utile, îndeosebi pentru potenţiali investitori
sau pentru managementul firmei. Totuşi în utilizarea acestor surse informaționale (a raportărilor
financiare anuale şi interimare) trebuie folosită o anumită doză de prudenţă (aspect amplu
dezbătut şi analizat în capitolele 1 şi 2), având în vedere tratamentele contabile opţionale impuse
de normele IFRS, a căror aplicare poate genera efecte diverse asupra valorii totale a activului,
a capitalului propriu sau a rezultatului obţinut.
Motivul pentru care ne-am decis să includem în studiu perioada 2007-2016, a fost acela
că am constatat că din datele prezentate în situaţiile financiare existente (din 1999 -2012) se
poate observa că nu întotdeauna putem avea încredere totală în exactitatea acestor documente,
fapt observat în perioada 2003-2006 (anul 2005 constituind anul introducerii obligatorii a
standardelor IAS/IFRS), încrederea în veridicitatea lor influenţând utilizatorii de informaţii
economico-financiare (din perspectiva absenţei anumitor informaţii din conturile anuale sau
interimare).
În concluzie, în raport cu cercetarea doctorală generală, ţinem să menţionăm că esența
acestui studiu de cercetare poate fi restrânsă la fundamentarea şi proiectarea unui demers
teoretico-empiric cu scopul de a arăta în ce măsură activele intangibile, în special activele
intangibile generate intern, pot contribui la crearea unui avantaj competitiv prin generarea unor
beneficii economice și a unei poziții competitive durabile pe piață. Ne dorim așadar, să
demonstrăm că putem contribui sugestiv la îmbunătățirea domeniului de cercetare ales, atât la
nivel conceptual, cât și empiric, prin optimizarea structurii situațiilor financiare, mai exact
îmbunătățirea calității raportării financiar-contabile, pornind de la o metoda simplă de calcul a
activelor intangibile generate intern, pe baza căruia să poată fi prescris un tratament contabil
credibil, care să permită includerea valorii sale în raportările financiare.
15
PREZENTAREA SINTETICĂ A CAPITOLELOR
Lucrarea ”Corelaţii şi implicaţii privind evaluarea activelor intangibile - pe exemplul
entităţilor cotate” este structurată din punct de vedere teoretic și aplicativ în 2 părți importante.
Astfel, prima parte formată din 4 capitole este orientată pe explorarea și analiza cadrului
conceptual și teoretic al literaturii de specialitate, cu precădere asupra modalităților de definire,
clasificare și evaluare a activelor intangibile. Cea de-a doua parte a tezei, dedicată cercetării
empirice, are drept scop proiectarea unui model econometric cu ajutorul căruia să poată fi
rezolvată problematica evaluării activelor intangibile generate intern și neraportate în situațiile
financiare anuale.
Primul capitol intitulat ”Delimitări conceptuale privind recunoașterea și evaluarea
activelor intangibile între IAS/IFRS, U.S.GAAP și reglementările naționale”, are drept
obiectiv studierea aprofundată a literaturii economico-financiare națtionale și internaționale
pentru a putea identifica principalele impedimente care au condus în timp la imposibilitatea
unei evaluări obiective a activelor intangibile, dar și pentru a surprinde esența și evoluția istorică
a conceptului de activ intangibil și a tipologiei aferente recunoscute de practicieni și de mediul
academic. În acest contex, copitolul 1 debutează cu așezarea conținutului doctrinar al
conceptului, parcurge momentele esențiale ale evoluției sale și descoperă implicațiile conexe
regăsite atât în sfera contabilității, cât și a managementului sau a marketingului. În încercarea
de a cuprinde toate aceste aspecte importante cu privire la activele intangibile vom acorda o
atenție deosebită revizuirii literaturii de specialitate cu privire la definirea noțiunii de activ
intangibil, oferind totodată o imagine de ansamblu asupra schemelor potențiale de clasificare a
acestuia. Studiul numeroaselor referințe din literatura străină ne-a determinat să ajungem la
concluzia că asistăm la unele dintre cele mai rapide și variate transformări ale societății umane
în care activele intangibile au evoluat, de la o valoare simbolică simplă la elemente generatoare
de importante beneficii economice cu avantaje competitive pentru a asigura succesul
companiilor pe piața concurențială. În acest mediu dinamic, explozia tehnologiei informației
și comunicațiilor a transformat profund activitatea de producție. Costurile și sursele de creare a
valorii s-au mutat de la fabricație la proiectare și organizare, ceea ce conferă o importanță
centrală tratării și gestionării activelor intangibile.
Dacă ne punem întrebarea: De ce nu s-a ajuns la o unică definiție a activelor intangibile
care să fie unanim acceptată şi utilizată în mediul academic şi antreprenorial?, răspunsul ar
suna cam așa: prima definiție vehiculată în literatura de specialitate aparține acelor autori care
dau dovadă de un accentuat simț pragmatic şi să nu omitem aici a-i include și pe cei care
studiază, cercetează sau lucrează în domeniul financiar-contabil, în timp ce cea de-a doua
definiție, prin însăși conținutul său, este îndreptată spre sfera marketingului, a comunicării
economico-financiare cu mediul intern şi extern, caracterul subiectiv prevalând însă mai mult
în cea de-a doua. Întrucât definițiile cu privire la active intangibile diferă foarte mult în ceea ce
privește conținutul, lucrarea își propune să aducă în lumina acele definiții care au fost formulate
ținând seama de cele mai importante și mai explicite caracteristici ale activelor analizate:
semnificația economică a activelor intangibile, beneficiile economice viitoare generate,
valoarea adăugată creată și potențialul de creștere a valorii de piață al entității.
Diversitatea abordărilor în definirea acestui concept, deschiderea și raportarea pe piețele
internaționale ne-au determinat să ne îndreptăm atenția spre două dintre sistemele contabile
internaționale – IFRS și US GAAP, considerate a fi cele mai importante și mai relevante la
nivel internațional și reglementările contabile naționale. Prin urmare, am ales în faza de definire,
recunoaștere, clasificare și evaluare a activelor intangibile, reglementările contabile americane
- US GAAP, internaționale - IAS / IFRS și legislația națională reprezentată de OMFP
1802/2014.
16
Tot în cadrul acestui capitol, printre alte chestiuni esențiale, vom încerca să recurgem la
o analiză comparativă a tratamentelor contabile aplicate activelor intangibile prin prisma
reglementărilor internaționale și naționale, evidențind astfel similaritățile și diferenţele.
Deși în ultimele aproximativ trei decenii crearea sau achiziționarea de active intangibile a
căpătat o importanță din ce în ce mai semnificativă pentru prosperitatea economică a entităților
care le dețin sau în unele cazuri declinul acestora în contextul în care tot mai mulți practicieni
și organizații sunt preocupați de îmbunătățirea metodelor de evaluare a activelor intangibile,
nici până în momentul actual, autoritățile legislative nu au dezvoltat încă un sistem adecvat de
raportare a acestora, care să ofere investitorilor și tuturor părților interesate, informațiile
necesare pentru luarea deciziilor de investire și de creditare. Această aserțiune constituie poate,
motivul pentru care am intenționat în Capitolul 2, intitulat ”Dificultăți privind evaluarea și
raportarea activelor intangibile. Propunerea unor metode alternative de evaluare a
acestora”, să identificăm, pornind de la evidențierea tipologiei activelor intangibile și insistând
cu precădere asupra acelor tipuri de intangibile dificil de cuantificat precum: brandul, mărcile
comerciale, brevetul de invenție și fondul comercial, care sunt dificultățile întâmpinate în
recunoașterea și măsurarea activelor intangibile, dar și a problematicilor intervenite în definirea
și clasificarea acestora.
Atribuirea unei valori activelor intangibile devine adeseori dificil de realizat. În ceea ce
privește acele active care nu generează beneficii de la bun început, lucrurile pot deveni mai
complicate, deoarece există situații în care inovațiile tehnologice asociate cu acest tip de activ
nu pot fi estimate din punct de vedere a intrărilor viitoare de fluxuri de numerar, sau de
dimensiunea avantajului competitiv, deoarece nu poate fi preconizat și anticipat impactul pe
care acesta îl va avea asupra pieței. Acesta este și motivul pentru care, adeseori, companiile
care dețin active intangibile ce par a nu genera venituri/ beneficii, neglijează valoarea lor, ceea
ce din punctul nostru de vedere nu reprezintă o situație reală. De exemplu, brandurile, mărcile
comerciale, portofoliul de clienți, drepturile de autor, secretele comerciale și procesele brevetate
sunt exemplele cele mai concludente dintre activele intangibile care ar putea reprezenta o sursă
de venit neexploatată la adevăratul lor potențial, iar evaluarea pentru acordarea de licențe, sau
vânzarea de proprietate intelectuală poate fi o adevărată oportunitate.
Pentru o înțelegere mai clară a procesului prin care tranzitează un activ intangibil în figura
nr. 1. este ilustrată esența acestui proces din punct de vedere al recunoașterii în situațiile
financiare anuale ale entității.
Recurgând la o revizuire critică a literaturii de specialitate, un alt aspect avut în vedere
în structura acestui capitol face referire implicită la numeroasele metode şi tehnici de evaluare
şi măsurare a elementelor intangibile, în special a fondului comercial, metodele recunoscute
atât de mediul academic, adesea sunt considerate relative şi inexacte din punct de vedere al
stabilirii unei valori obiective și fiabile a resurselor intangibile evaluate. Această aserțiune cu
privire la actualele metode de cuantificare și a potențialului lor de a surprinde valoarea
întregului ansamblu de active intangibile pe care le deține o entitate, ne conduce cu gândul la
nevoia de perfecționare, de îmbunătățire, sau de extindere a structurii situațiilor financiare cu
noi informații și cu valori semnificative pentru entitatea raportoare.
Astfel, putem constata că un anumit nivel de subiectivitate caracterizează într-o măsură
mai mare sau mai mică, toate metodele existente, acesta fiind practic motivul pentru care
cunoașterea și dezbaterea limitelor/impedimentelor acestei game variate de metode și
instrumente utilizate în încercarea de a cuantifica activele intangibile, vor constitui punctul de
plecare în proiectarea modelului nostru econometric elaborat în partea aplicativă a lucrării, care
să permită măsurarea cât mai exactă a activelor intangibile generate intern și neraportate, însă
deținute de entitate.
17
Teză de doctorat – Cristina-Gabriela COSMULESE
Figura nr. 1. Tratamentul contabil al activelor intangibile potrivit IFRS
Elaborare autor
18
Pentru a completa demersul nostru științific, acest capitol vine să întărească ideea
conform căreia dihotomia aplicată criteriilor de recunoaștere prescrise în normele contabile
(indiferent că facem referire la cele naționale sau internaționale) asupra acelor categorii de
active intangibile dificil de cuantificat, a condus, concomitent, nu doar la raportarea unor
informații utile și totodată reale de către entitățile raportoare, ci a dat și naștere la numeroase
aspecte controversate.
În ceea ce privește propunerile de soluții asupra modului de raportare a activelor
intangibile, considerăm că marea majoritate a acestor propuneri urmăresc recunoașterea
activelor intangibile suplimentare, sau mai bine zis generate intern, în bilanț, precum și
reducerea neconcordanțelor existente între tratamentul contabil aplicabil pentru diferite tipuri
de active intangibile. În acest sens, putem constata că unii autori recomandă extinderea
capitalizării activelor intangibile generate intern prin ajustarea criteriilor lor de recunoaștere, în
timp ce alții solicită o schimbare fundamentală a modelului tradițional contabil, către o evaluare
ulterioară/reevaluare deplină a întregului ansamblu de active la valoarea justă, care ar fi mai în
măsură să reflecte aceste valori.
În capitolul 3 al tezei noastre, intitulat ”Divulgarea activelor intangibile în situațiile
financiare anuale – element esențial în creșterea calității comunicării economico-
financiare și a valorii entității” ne propunem să identificăm dificultățile și limitele pe care le
întimpină procesul de comunicare economico-financiară, atunci când se confruntă cu lipsa unor
informații considerate utile pentru anumiți stakeholders. În cazul nostru, aceste informații
privesc natura și valoarea activelor intangibile care sunt generate în interiorul unei entități
economice și deși au o importanță esențială în determinarea valorii globale a entității, ele nu
sunt incluse în categoria acestora, fiind practic excluse din tratamentul preferențial acordat
celorlalte active care compun structura activelor intangibile/imobilizate necorporale din bilanțul
contabil. Din aceste motive, multe companii au început să includă, pe lângă raportarea
obligatorie, tradițională care cuprinde informații referitoare la rezultatele economico-financiare
și informații suplimentare care să-i permită diferențierea de ceilalți concurenți de pe piață.
Un alt obiectiv atins în prezentul capitol este acela al prezentării în detaliu al procesul de
comunicare economico-financiară la nivel de entitate, accentuând importanţa informării
financiare, a transparenţei informaţionale şi mai ales al divulgării complete și corecte în
situațiile financiare a activelor intangibile în vederea creării de valoare pentru entitate. Suntem
de părere că, comunicarea nu doar transmite valoarea entității, ci contribuie în mod efectiv la
crearea sa, îmbunătăţind patrimoniul intangibil al acesteia.
În actualul context economic internaţional, în care informația contabilă este extrem de
importantă în luarea deciziilor, tematica dezbătută în acest capitol subliniază importanţa
asumată de comunicarea economico-financiară a companiilor în relația cu stakeholderii firmei,
deoarece de acest proces depinde într-o proporție semnificativă succesul sau insuccesul entității
în viitor.
Elementul de noutate care caracterizează această parte a lucrării noastre constă în
identificarea în cadrul procesului de comunicare a corelațiilor de validare a datelor și de
sistematizare a acestor corelații sub formă de tabel de erori, cu privire la divulgarea activelor
intangibile și măsurile pe care managerii entităților le pot utiliza prin intermediul manualului
de politici contabile în vederea creării unui cadru standardizat, propriu entității, cu scopul de a
minimiza erorile intervenite în divulgarea acestor activede natură intangibilă și de raportare a
acestora, prin intermediului situațiilor financiare anuale.
Capitolul 4 intitulat ”Activele intangibile și valoarea de piață /performanța entității –
dependențe și interdependențe”, este focalizat pe analiza raportului dintre valoarea activelor
intangibile și valoarea de piață a unei entități economice, dar și pe evidențierea importanței și
implicațiile activelor intangibile în valorificarea performanței financiare. În acest sens este
necesară o analiză cât mai detaliată celor mai relevante studii în domeniul nostru de interes și a
rezultatelor obținute pentru a reuși în final să construim o fundație solidă de cercetare pentru a
fundamenta alegerea variabilelor pentru studiul de caz.
Contrar așteptărilor noastre, există la nivel conceptual anumite omisiuni sau suprapuneri
de termeni și concepte, care au inoculat literatura românească fiind frecvent utilizate, dar pentru
care nu s-au stabilit delimitări clare, definiții/traduceri concrete și ridică încă numeroase
dificultăți, conturând o evoluție sinuasă în planul cunoașterii și individualizării domeniului
activelor intangibile. În acest sens, un aspect demn de semnalat este că adeseori în studiile
elaborate pe această temă, se poate observa un schimb de termeni, şi anume a capitalului
intelectual cu activele intangibile, a activelor intangibile cu activele necorporale sau cu
imobilizări necorporale. O explicație ar fi aceea că deși în literatura de specialitate se întâlnesc
distinct atât termenul de capital intelectual cât şi cel de active intangibile, ambele fac referire la
ansamblul cunoştinţelor, abilităţilor și competenţelor acumulate de o entitate a căror exploatare
generează beneficii, iar eventuala diferenţă este semnalată de fapt de amploarea perspectivei pe
care o oferă entității.
Capitolul 5 intitulat ”Studiu empiric privind impactul evaluării activelor intangibile
asupra valorii entităților cotate” compune partea aplicativă a tezei care este realizată la
nivelul a 180 de entități cotate pe bursele americane NASDAQ și NYSE în perioada 2007-2016.
Obiectivul acestui capitol este centrat pe evaluarea impactului AIGI1 asupra valorii reale
a entităților economice cotate, în principal la cele două burse americane: NASDAQ și NYSE.
În acest sens, vom debuta prin a descrie necesitatea și scopul studiului, motivația cercetării și
vom defini obiectivele specifice. În continuare, vom prezenta structura eșantionului, variabilele
(dependente și independente) și vom formula ipotezele de lucru care vor fi testate pentru
validare. Ne propunem să evidențiem modalitatea prin care activele intangibile generate intern
acționează asupra valorii de piață a entităților.
Pentru cercetarea empirică, în faza de culegere a informațiilor necesare cercetării, am
apelat la tehnici de culegere mediată a datelor, utilizând informații din situaţiile financiare
anuale şi rapoartele administratorilor publicate pe site-urile oficiale ale fiecărei entități din
eșantionul analizat (indexate S&P 500), dar și din surse secundare, prin intermediul unor
portaluri specializate pe burse, site-ul de redare ecranizată Gurufocus.com. Alte date utilizate
au fost obținute prin calcule și prelucrări proprii, în urma aplicării unor metode statistico-
matematice, utilizând software-ul MS Excel.
În urma colectării datelor relevante necesare cercetării empirice, s-a trecut la următoarea
fază, aceea de analiza datelor. Pentru a obține rezultate pertinente și pentru a aprofunda
subiectul propus, au fost create o serie de indexuri și scoruri corespunzătoare pentru fiecare
variabilă luată în calcul, care ulterior au ajutat la completarea ecuației de regresie multiplă/
modelului econometric. Dacă pentru prelucrarea datelor a fost utilizat programul de calcul
tabelar Excel, oferit de aplicația Microsoft Office, versiunea 2013, pentru analiza datelor
aferente cercetării econometrice a fost folosit programul software statistic GRETL, versiunea
2017d.
Eșantionul stabilit surprinde în structură toate sectoarele importante de activitate ale
economiei. Din punct de vedere statistic au fost analizate motivațiile și dimensiunea deținerilor
de active intangibile, obținându-se o structură radială în funcție de media pe sector și media
pe eșantion, atât în ceea ce privește deținerile de capitaluri (capitalizarea, tranzacțiile sau
lichiditatea la tranzacționare), cât și din punct de vedere al acumulării de active intangibile.
În ce privește caracteristicile companiilor analizate, putem să afirmăm în primul rând,
faptul că sunt entități mari, în cazul cărora se pretează respectarea recomandărilor în materie de
divulgare a informațiilor cu privire la activele intangibile, pe categorii: cheltuieli de cercetare
dezvoltare, fond comercial, alte active intangibile precum brevetele, licențele, drepturile de
1
AIGI – active intangibile generate intern
20
autor etc. Un criteriu care a stat la baza întocmirii bazei de date a fost condiția de tranzacționare
a companiilor la bursa de valori pe cel puțin 10 ani. În urma procedeului de selecție au fost
incluse în eșantion 180 de entități tranzacționate, mai concret, un număr de 116 entități cotate
pe NYSE, 21 entități cotate pe NASDAQ și un număr de 43 tranzacționate pe US OTC.
Astfel, diagrama reprezentativității eșantionului din punct de vedere al activelor
intangibile deținute este prezentată mai jos:
Grafic nr. 1. Structura eșantionului pe sectoare de activitate
Sursa: Proiecție autor
Se poate constata că sectorul energetic deține o pondere impunătoare, această ramură fiind
considerată drept cea mai prosperă din economie și cea care deține numărul cel mai mare de
entități. Astfel, putem afirma că rezultatele cercetării vor avea o relevanță crescută în raport cu
acest domeniu întrucât impactul pe care îl are asupra valorii de piață a entităților este unul
evident.
Un alt obiectiv al prezentului capitol este acela al elaborării și expunerii modelului
conceptual al impactului valorii activelor intangibile generate intern asupra valorii de piață a
unei entități economice care se bazează pe un număr de 4 ipoteze metodologice. Pentru a testa
ipotezele studiului și pentru atingerea obiectivelor stabilite, ne-am bazat pe o abordare de tip
inductiv, adică pe fundamentul studiilor anterioare din literatura de specialitate, dar și pe
raționamentul contabil și de management. În ce privește obținerea rezultatelor propuse ne-am
bazat şi pe abordarea de tip descriptiv și analitică prin intermediul căreia pe dorim să
creăm/dezvoltăm un instrument de testare a ipotezelor și validare a rezultatelor care să poată a
fi acceptate în final de mediul academic, practicieni şi legiuitor.
Scopul modelului este acela de a testa dacă impactul activelor intangibile asupra valorii
de piață a entităților care le dețin crește atunci când managerii entităților furnizează informații
contabile clare și ușor de înțeles cu privire la valoarea activelor intangibile pe care le
gestionează în activitățile lor. Acest aspect conduce cu siguranță la o reacție pozitivă și
21
semnificativă a investitorilor fața de inițiativa acestora de oferi o paletă mai completă de

informații financiare. Astfel, pentru a evalua/verifica fiabilitatea modelului, am aplicat teste
statistice precum; dispersia, dispersia ajustată, testul student, heteroskedasticitatea, coeficienții
Pearson și criteriile Akaike, Criteriul Schwarz și Hannan-Quinn, care au demonstrat fiabilitatea
acestuia prin valorile valide obținute.
Pentru testarea rezultatelor analizei empirice şi a validității modelului de evaluare a
impactului activelor intangibile neraportate asupra valorii de piață a entităților, a fost elaborat
un model algoritmic. ( a se vedea figura nr. 2)
Figura nr. 2. Algoritmul modelului de evaluare a impactului valorii activelor intangibile intangibile
asupra valorii de piață a entităților care le dețin
Etapele cercetării Metodele cercetării Rezultatele cercetării
Selectare eșantion entități Cercetarea a inclus un eșantion

Criterii de selecție a eșantionului
cotate de 180 de entități cotate la
(de includere și excludere)
bursele NASDAQ și NYSE, în
perioada 2007-2016
Identificarea tuturor
componentelor activelor În funcție de semnificația lor în bilanțul Subelementele selectate: fondul
intangibile entității comercial și alte active
intangibile
Valoarea activelor
Costul istoric Valoarea activelor intangibile
intangibile raportate
din informațiile financiare
anuale
Formula de calcul: Valoarea de
Valoarea activelor piață a capitalurilor proprii la data
Valoarea activelor intangibile
intangibile neraportate/ bilanțului, minus valoarea
generate intern aflate prin
generate intern contabilă a capitalurilor proprii
formula de calcul
plus valoarea contabilă a activelor
intangibile înregistrate în bilanț
Determinarea variabilelor Determinarea variabilelor care
regresionale și Analiza structurii modelului de afectează valoarea de piață a
insrumentate impact entității
Crearea modelului de Analiza datelor de tip panel Crearea modelului de impact al

impact activelor intangibile asupra
valorii de piață a entităților
Modelul statistic păstrat în final, după analiza tuturor combinațiilor posibile ale
variabilelor predictive, conține ca variabilă dependentă: AIGI şi trei variabile regresionale:
capitalizarea bursieră, total active ajustate, total datorii ajustate, urmate de 2 variabile
instrumentate: numărul de de acţiuni şi elementele de goodwill capitalizate în bilanț.
Modelarea econometrică - modelul testat s-a bazat pe regresia datelor din eşantion pentru
a putea estima impactul activelor necorporale generate intern asupra valorii de piaţă a
companiilor.
Rezultatele obţinute s-au concretizat în elaborarea unui model econometric de evaluarea
a valorii AIGI, nerecunoscute în raportarea financiară a unei companii.
Importanța acestui studiu constă în faptul că poate ajuta orice tip de entitate economică
să-și evalueze cât mai exact diferența dintre valoarea sa contabilă şi valoarea de piață, oferind
în același timp un sprijin semnificativ altor studii care au vizat această tematică.
Pe lângă faptul că rezultatele obținute ne pot ajuta să evaluăm cât mai exact impactul
valorii AIGI în maximizarea valorii de piață a acestor companii pe piața financiară
internațională, acestea ne arătă şi că investițiile în active necorporale influențează semnificativ
22
creșterea avantajului competitiv pe termen lung. Mai mult decât atât, rezultatele pot influenţa
dezbaterile şi analizele critice existente cu privire la evaluarea activelor intangibile generate
intern și neraportate şi pot fi de interes pentru cercetătorii şi profesioniştii interesaţi de analiza
evoluţiei AIGI, dar şi de a propune noi modele de evaluare, sau de îmbunătăţire a celor
existente, dezvoltate cu precădere în ultimii 15 ani.
Utilitatea și importanța modelului

Modelul determinat este util stakeholderilor, managerilor și altor utilizatori ai informației
financiare care pot prin utilizarea sa să obțină informații relevante asupra valorii reale ale
entității, oferindu-le o imagine previzionate a evoluției posibile și permițând totodată
identificarea vulnerabilităților neaparente care pot afecta activitatea economică din perspectiva
strategică. Modelul permite abordarea unei direcții standardizate pentru organismele de
reglementare care să evalueze atât la nivel micro, cât și la nivel macro sănătatea economică a
entităților. Deficiența modelului contă în faptul că utilizează informații privind lichiditatea
acțiunilor tranzacționate. Acestă deficiență în fapt amplifică rolul evaluatorilor de entități care
ar putea colabora cu organismele de reglementare pentru extinderea ariei de piață a modelului,
permițând astfel standarlizarea și crearea unui cadrul reglementativ care să permită raportarea
în bilanț a AIGI.
23
CONCLUZII FINALE ALE CERCETĂRII DOCTORALE ȘI LINII

ULTERIOARE DE DEZVOLTARE
În urma analizei conceptelor teoretice cu privire la activele intangibile, suntem de părere
că nu s-a ajuns la o unică definiție a activelor intangibile care să fie unanim acceptată şi utilizată
în mediul academic şi antreprenorial, părerile fiind împărțite pe doua direcții: prima definiție
aparține acelor autori cu accentuat simț pragmatic şi să nu omitem aici a-i include pe cei care
studiază, cercetează sau lucrează în domeniul contabil, în timp ce cea de-a doua definiție, prin
însăși conținutul său, este îndreptată spre sfera marketingului, a comunicării economico-
financiare cu mediul intern şi extern, caracterul subiectiv prevalează însă mai mult în cea de-a
doua.
Întrucât noțiunea de active intangibile este neclară în ceea ce privește conținutul, lucrarea
își propune să formuleze o definiție în lumina caracteristicile cele mai importante, explicit ale
activelor analizate: importanța economică a activelor necorporale, beneficiile economice
viitoare ale activului, valoarea adăugată creată și potențialul de creștere a valorii de piață al
companiei.
Contabilitatea româneacă a fost și ea influențată de procesul de convergență
internațională, în decursul timpului suferind transformări considerabile, însă din punct de
vedere al tratamentului contabil aplicat activelor intangibile, considerăm că trei fenomene
armonizarea, conformitatea și convergență s-au realizat într-un ritm foarte lent și deși recent a
fost elaborat o nouă reglementare, încă există foarte multe carențe în ceea ce privește criteriile
de recunoaștere și evaluare a activelor intangibile și pentru ca acestea să fie estompate credem
că ar trebui realizate următoarele:
 reformularea și completarea definiției goodwill-ului, subliniind necesitatea eliminării
înregistrării acestuia în bilanț sub forma de activ intangibil în cazul în care a fost generat
de plata unei valori superioare valorii contabile a unei entități, sau ramuri de activitate,
iar pentru a evita distorsionarea inormației contabile - întregistrarea direct în contul de
profit și pierdere și nu în bilanț (ex: eliminarea unui concurent de pe piață sau pentru a
nu risca pierderea unor sinergii);
 clarificarea aspectelor legate de amortizarea activelor intangibile prin corelarea
reglementărilor naționale cu cerințele IAS 38- Imobilizări necorporale și delimitarea
clară a activelor intangibile cu durată de viață determinată și nedeterminată;
 introducerea unor cerințe speciale pentru dezvoltarea software-ului de uz intern sau a
publicității cu răspuns direct;
 ar mai trebui subliniat faptul că există o incoerenţa între criteriile de contabilizare a
activelor intangibile generate intern într-o entitate şi cele achiziţionate de la terţi. Este
cunoscut faptul că utilizarea criteriilor diferite de recunoaştere şi de înscriere în bilanţ a
resuselor intangibile, în funcţie de modul în care acestea intră în patrimoniu, reprezintă
o discriminare între entităţile economice care investesc în bunuri intangibile şi cele care
le achiziţionează de la terţi.
Dispoziţiile prevăzute în IAS 38 sunt coerente cu framework-ul IASB, însă aplicarea
concretă a acestora ridică două mari probleme pe care IASB ar trebui să le rezolve într-un
proiect viitor de revizuire a standardului, şi anume:
 recunoaşterea în bilanţ a activelor intangibile generate intern - în actualul standard IAS
38 există un complet dezacord între modalităţile de contabilizare a activelor
achiziţionate de la terţi şi între cele generate intern, determinate de sinergia producţiei,
sau a activităţilor în curs. Interzicerea capitalizării celor mai multe active intangibile
generate intern, determină riscul ca utilizatorii de informaţii economico-financiare să-şi
formeze o imagine distorsionată cu privire la consitenţa patrimonială efectivă a entităţii
şi asupra activităţii managementului;
24
 evaluarea la fair value a activelor intangibile, aşa cum solicită actualul IAS 38, coerentă
cu abordarea contabilă anglo-saxonă, admite posibilitatea de reevaluare la fair value a
activelor intangibile. Aşa cum a subliniat însăşi IASB, această posibilitate se realizează
în mod concret, foarte rar. Este necesar aşadar a ne întreba asupra obiectivităţii şi
validităţii efective a fair value ca şi criteriu de contabilizare a intangibilelor şi asupra
rolului lor impus de obiectivul bilanţului, stabilit în noul framework comun
IASB/FASB.
Pentru a rezolva toate aceste neajunsuri la nivel mondial, considerăm că o soluţie ideală,
însă dificil de realizat ar putea fi formarea unui nou organism profesional la nivel mondial, care
să elaboreze un nou set de standarde pe baza IAS/ IFRS- urilor şi a U.S. GAAP- urilor și care
să se poată aplica pe orice continent, sau măcar la nivelul pieţelor de capital din întreaga lume.
Credem că în acest fel, s-ar asigura o mai mare comparabilitate și transparență a situațiilor
financiare anuale a companiilor listate, caracteristici foarte importante în special pentru
investitori.
În ceea ce privește modelul de regresie elaborat, acesta este menit să arate impactul unui
activ intangibil asupra valorii de piață a unei entități atunci când acesta deține informațiile
contabile publicate corect și în timp util despre valoarea justă a activelor intangibile.
Originalitatea modelului se reflectă prin calcularea valorii activelor intangibile generate intern,
care este de fapt produsul integrat al informațiilor nefinanciare, în ideea în care cercetătorii au
evaluat până acum impactul valorii activelor intangibile ca rezultant al informațiilor financiare
asupra valorii de piață a entităților. Au fost formulate și verificate 4 ipoteze științifice pentru a
extinde posibilitățile de adaptare a modelului conceptual. Pentru a determina fiabilitatea sa, a
fost compilată o metodologie de evaluare a activelor intangibile formată din mai mulți pași.
Această metodologie explică modul în care poate fi aplicată corect principiul clasificării,
evaluării și impactului unui activ intangibil asupra modelului valorii de piață al unei entități.
Rezultatele studiului, bazate pe metodologia dezvoltată pentru evaluarea activelor
intangibile generate intern, au confirmat caracterul adecvat al modelului conceptual al
impactului activelor intangibile create asupra valorii de piață a entităților. O metodologie de
evaluare a activelor intangibile, care permite entitășilor să calculeze valoarea justă a unui activ
intangibil, care va crește valoarea de piață a acțiunii, rămâne un aspect important.
Deși rezultatele studiului ne ajută să găsim dovezi care să ateste că reglementările
contabile ar putea beneficia de alte metode inovative de evaluare a activelor intangibile, este de
asemenea important să menționăm că, modelul nostru nu captează riscurile crescute de
gestionare a câștigurilor manageriale, riscuri ce ar avea un efect negativ asupra fiabilității
informației contabilile. În plus, deoarece precizia prognozată crește cu proporția activelor
necorporale care sunt capitalizate, indicând o mai mică incertitudine în ceea ce privește
măsurarea, suntem de părere că entitățile tind să-și valorifice activele necorporale atunci când
există o mai mică incertitudine cu privire la beneficiile economice viitoare ale activelor. Prin
urmare, cauzalitatea ar putea funcționa în ambele sensuri, deoarece capitalizarea în sine ar putea
să nu reducă incertitudinea măsurării, ci mai degrabă să acționeze ca un semnal al unei
incertitudini mai scăzute deja existente.
Contribuții proprii
Pe tot parcursul cercetării noastre considerăm că au fost aduse contribuții proprii

literaturii de specialitate atât prin reflectarea stadiului cunoașterii în definirea și problematica
conceptuală, cât și prin incercarea de a dezvolta noi idei sau funcții. De asemenea un aspect
important în sfera propriilor contribuții a constat în identificarea acelor relații și interdependențe
între anumite domenii abordate și diferitele instrumente utilizate.
Contribuţiile proprii aferente fiecărui capitol în parte pot fi sintetizate astfel:
25
• evidențierea cu ajutorul literaturii de specialitate, acelor definiții care au fost formulate

ținând seama de cele mai importante și mai explicite caracteristici ale activelor
analizate: semnificația economică a activelor intangibile, abilitatea de a genera beneficii
economice viitoare, gradul de identificabilitate și control, valoarea adăugată creată și
potențialul de creștere a valorii de piață al entității;
• identificarea similarităților și diferențelor privind tratamentul contabil al activelor
intangibile între IFRS, US GAAP și normelor contabile naționale;
• identificarea parametrilor care nu pot fi ignoraţi în evaluarea activelor intangibile,
existente în patrimoniul unei entităţi economice, pentru a ne putea baza pe o evaluare
corectă a entităţii, atât a valorii sale economice cât şi a valorii sale de piaţă;
• evidențierea avantajelor și limitelor în utilizarea metodelor tradiționale, moderne și
complexe de cuantificare a activelor intangibile.
• elaborarea unui model econometric de regresie bazat pe metoda 2SLS, care să permită
evaluarea impactului activelor intangibile generate intern și neraportate a entităților
cotate;
Limite și direcții viitoare de cercetare
Dat fiind faptul că, în oricare activitate aferentă cercetării, întâlnim și situații limită cu
care fiecare cercetător se confruntă și în cazul cercetării întreprinse de noi ne-am lovit din
păcate de anumite limitări inerente, care pot fi totuși privite ca implicații în studiile viitoare de
cercetare.
Din analiza literaturii de specialitate, putem afirma că mediul academic și practicienii se
confruntă cu dificultăți foarte mari privind conceptul și importanța activelor intangibile
generate intern şi a căror valoare nu este permisă a fi recunoscută în bilanțul contabil, decât în
momentul vânzării entităţii in ansamblu, sau a unei ramuri de activitate a acesteia. Incapacitatea
de a determina impactul omisiuni acestei valori, face ca valoarea de piață a companiilor să nu
aibă un efect pozitiv asupra profiturilor, cu toate că piața le recunoaște ca o resursă importantă,
generatoare de venit și care deține un rol prioritar în atragerea de investitori şi parteneri de
afaceri.
Astfel, limitările și dificultățile acestui studiu sunt asociate în principal cu dificultății de
identificare și măsurare a activelor necorporale, și anume:
 O analiză a conceptului și a definiției (reglementate) activelor intangibile ne
demonstrează că acestea se referă doar la asemănările și distincțiile esențiale existente
în tipologia acestora, ele fiind separate sau nu de conceptul de capital intelectual și de
interpretarea altor termeni sinonimi.
 Complexitatea metodelor utilizate în măsurarea valorii informațiilor nefinanciare sau a
activelor intangibile generate intern au determinat companiile, investitorii, analiști
financiari, etc să opteze în practica curentă pentru metoda capitalizării bursiere,
disociindu-se astfel de alte metode de evaluare.
 În lucrarea de față este examinat impactul valorii activelor intangibile generate intern
asupra valorii de piață a unei entități, fiind disociat de analiza conceptului de valoare
contabilă a entității. Conceptul de valoare de piață a entității este echivalent cu termenul
de capitalizare bursieră.
 Valoarea de piață a unei entități economice este calculată indiferent de rentabilitatea
acțiunilor, de lichiditatea sau solvabilitatea acesteia, de operațiunile extraordinare care
pot interveni (divizării sau fuziunii), precum și de motivele care au stat la baza creșterii
sau scăderii cursurilor burse.
26
 Atunci când valoarea aferentă activelor intangibile generate intern modelează impactul
asupra valorii de piață a unei entități, aceasta este disociată de factori externi, fiind
atribuită în totalitate factorilor interni.
 În vederea efectuării analizei, deoarece majoritatea necorporalelor nu sunt recunoscute
în bilanțurile entităților, a fost utilizat un proxy pentru activele intangibile generate
intern și neraportate ale companiilor.Deși există câteva tipuri diferite de proxy-uri
utilizate în cercetările anterioare, fiecare are limitările sale. Proxy-ul ales în acest studiu
se bazează pe diferența dintre valoarea de piață a capitalurilor proprii la data bilanțului
și valoarea contabilă a capitalurilor proprii plus valoarea contabilă a activelor intangibile
înregistrate în bilanț. Dezavantajul utilizării acestui proxy este faptul că nu reflectă exact
valoarea activelor intangibile ale entităților care fac obiectul unor speculații sau au o
mulțime de active corporale cu o valoare a pieței deasupra valorilor contabile.
În ceea ce privește direcțiile de cercetare viitoare, acestea vor urmări:

Tematica activelor intangibile generate intern este un subiect complex atât din punct de
vedere al definirii acestui concept, dar mai ales al evaluării acestui element. Faptul că nu există
o definiţie completă care să fie unanim acceptată de către teoriticieni şi practicieni, îngreunează
identificarea unor instrumente de monitorizare şi contabilizare care să stea la baza evaluării,
cuantificării, gestionării şi comunicării acestui element de natură intangibilă, prin urmare
găsirea unor noi metode și instrumente de analiză care să ajute la reflectarea cât mai concretă
şi exactă a poziției pe care activele intangibile, va fi dificil de realizat.
Aşadar, o viitoare direcţie de cercetare şi poate cea mai importantă o reprezintă
construirea unui model care șă permită extinderea structurii bilanțului contabil și să includă
valoarea activelor intangibile generate intern. În acest context, pe baza golului acoperit în
bilanţul contabil, odată cu introducerea valorii aferente activelor intangibile generate intern și
neraportate poate fi îmbunătăţită structura unui model existent, cum este de altfel și de Balance
Scorecard (BS), sau propus un nou model de evaluare.
Întrucât datele culese pentru studiul empiric au fost cu greu obținute, eșantionul care a
stat la baza analizei statistice a fost destul de redus, format din 180 de companii. În consecință,
ar putea fi interesant de studiat dacă rezultatele acestui studiu se confirmă pentru un eșantion
de companii mai numeros și mai diversificat prin prisma domeniului de activitate.
O altă direcție de cercetare este aceea a evidențierii corelațiilor dintre activele intangibile
gererate intern si neraportate și performanța financiară în mai multe etape ale dezvoltării
companiilor, marcate de normativele existente în vigoare la acea perioadă.
Această cercetare ne motivează ca pe viitor să lansăm noi direcții de analiză a activelor
intangibile generate intern și neraportate și valoarea de piață/ performanța entităților definită de alți
indicatori economico-financiari.
Încheiem această succintă prezentare a tezei de doctorat cu speranța că am reușit să captăm
atenția și interesul cititorului și că suntem cu toții în asentimentul că, realizările mari încep ca și
marile călătorii, cu pași mici și timizi însă plini de speranță.
27
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ
A. Cărţi
1. Aaker, D., Managementul capitalului unui brand, Editura Brandbuilders, Bucureşti,
2005, p. 50.
2. Anghelache, G., Piața de capital. Caracteristici. Evoluții. Tranzacții, Editura
Economică, București, 2004.
3. Bănacu, C. S., Active intangibile, proprietate intelectuală, Editura Tribuna Economică,
București, 2006.
4. Bănacu, C. S., Evaluarea activelor intangibile, Editura Tribuna Economică, București,
2012.
5. Bertinetti, G., Communicazione finanziaria aziendale e teoria della finanza, Editura
Egea, Milano, 1996, p. 112.
6. Besta, F., La ragioneria, Volume I: Ragioneria Generale, Seconda ed., Vallardi, Milano,
1909.
7. Bianchi Martini S., Interpretazione del concetto avviamneto. Analizi dei principali
orientamenti della dottrina italiana, Giuffre, Milano, 1996;
8. Blair, M. M., Wallman S. M. H., Report of the brookings task force on intangibles, The
Brookings Institution, Washington, DC., 2001, pp. 9- 10.
9. Bodoaşcă T., Dreptul proprietăţii intelectuale, Ediţia a 2-a, Editura C.H. Beck,
Bucureşti, 2007, p. 361;
10. Bogdan A., Brandingul de frontul de Est, Editura Brandient, 2010.
11. Bogdan, V., Armonizarea contabilă internaţională, Editura Economică, Bucureşti, 2004,
p.231.
12. Boisisio O., Il valore di avviameneto, Milano, Pirola, 1964.
13. Bonbright, J. C., Valuation of Property, McGraw Hill, New York, 1937, p. 78.
14. Bragg, S., Wiley GAAP 2012: Interpretation and application of Generally Accepted
Accounting Principles. New Jersey: John Wiley & Sons, Inc., 2011.
15. Brătian, V., Valoarea firmei- Tehnici și modele de evaluare financiară, Editura
Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2013, p. 83.
16. Cohen, J. A., Intangible Assets: Valuation and economic benefit, John Wiley & Sons,
Inc., 2005. p. 58.
17. Corvi, E., La communicazione aziendali: obiettivi, tehniche, strumenti, Milano 2007,
Egea, p. 149.
18. Corvi, E., Fiocca, R., Comunicazione e valore nelle relazione d‘impresa, Milano Egea,
1996, p.81.
19. Damodaran, A., Investment Valuation: Tools and Techniques for Determining the Value
of Any Asset, (ed. 2nd). New York: John Wiley and Son, 2002, p. 755.
20. Deegan, C., Financial Accounting Theory. Roseville, NS: McGraw-Hill, 2003; Dreven,
M., Stanton, P., McGowan, S., Contemporary Issues in Accounting. John Wiley & Sons,
Inc, 2007.
21. Dragotă, V. (coordonator), Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, ediția a
doua,Editura Economică, București, 2009, p. 191.
22. Dreven, M., Stanton, P., McGowan, S., Contemporary Issues in Accounting. John Wiley
& Sons, Inc, 2007;
23. Duţescu, A,, Ghid pentru înţelegerea şi aplicarea IAS, Editura CECCAR, Bucureşti,
2001, p.161,
24. Edvinsson, L., Malone, M., S., Intellectual Capital: Realizing Your Company's True
Value by Finding Its Hidden Brainpower, New York, 1997, p. 22.
28
25. Gîrbină, M., Ț Bunea, Ș., Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS
(revizuite), IFRS, Volume 1, Editura CECCAR București 2009.
26. Grosu, V., Perspective şi limite în procesul de armonizare financiar-contabilă, Editura
Tipo Moldova, 2010.
27. Hendriksen, E., Breda, M. F., Accounting Theory, Fifth Edition, Irwin, Inc.,
Boston,1992, pp. 856-860
28. Huduzeu, G., Piețe și burse internaționale de valori, Editura Pro Universitaria,
București, 2006, p. 41
29. IFRS, Partea A, Editura CECCAR, București, 2015.
30. Kohler, E. L., A Dictionary for Accountants, Englewood Cliff, N.J.: Prentice Hall, 1957.
31. Kotler P., Managementul Marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1997, p. 558.
32. Kotler, P., Marketing Management: The Millennium Edition. Person Prentice Hall,
Upper Saddle River, 2000.
33. Kotler, Ph., Marketing de la A la Z, Editura Codecs, Bucureşti, 2004
34. Leo, K. J., Hoggett, J., Company Accounting in Australia, John Wiley & Sons,
Brisbance, 1984, p. 348.
35. Lindemann J., Brands and branding, Editura The Economist Books, 2004, p. 37.
36. Lungu, C. I., Caraiani, Chi., Cimpoeru, V., Sahlian, D., Repoziționarea raportării
financiare, Studii și cercetări, Editura ASE, București, 2012, p. 137;
37. Lungu, C., Teorie și practici contabile privind întocmirea și prezentarea situațiilor
financiare, , Editura CECCAR, București, 2007, p. 71 .
38. Macovei I., Romiţan C., R., Dreptul proprietăţii intelectuale. Ediţia a doua, Editura C.H.
Beck, Bucureşti, 2006, p. 211, p. 296.
39. Mateş D., David D. et al., Contabilitate financiară: conformă cu Directiva a IV-a a
Comunităţilor Economice Europene, Editura Gutenberg Univers, Arad, 2010, pp.15-17.
40. Mateș et al., Normalizarea informației contabile în România, Editura Cartier, Chișinău,
2008, p. 12.
41. Millot, V., Trademarks as an Indicator of Product and Marketing Innovations, OECD
Science, technology and Industry Working Papers, 2009.
42. Olins W., Despre brand, Editura Comunicarea.ro, Bucureşti, 2006; Naomi K., No Logo.
Tirania mărcilor, Editura Comunicarea.ro, Bucureşti, 2006.
43. Paton, W. A., Accounting Theory: With Special Reference to the Corporate Enterprise,
Ronald Press Company, New York, 1922.
44. Paton, W. A., Advanced Accounting, Macmillan & Co, New York, 1941.
45. Reinoldi A., La valutazione dei beni immateriali. Metodi e soluzioni, Milano, Egea,
1992.
46. Smith G., Parr R., Valuation of Intelectual Property and Intangible Assets, Library of
Congres, 1994, p. 94.
47. Smith, G. V., Trademark Valuation, John Wiley & Sons, 1997, p. 8.
48. Stan S., V., Anghel I., Evaluarea activelor intangibile, IROVAL, 1998, p. 134.
49. Stancu, I., Finanțe. ediția a patra. Piețe financiare și gestiunea portofoliului. Investiții
directe și finanțarea lor. Analiza și gestiunea financiară a întreprinderii, Editura
Economică, București, 2007, p 787.
50. Steward, T. A., Intellectual capital: The new wealth of organizations, Dell Publishing
Group, 1997.
51. Stewart, T. A., Your company's most valuable asset: Intellectual capital, Fortune,
October 3, 1994, pp. 23-24
52. Sundararajan, V., Accounting for Goodwill, 1995, p. 2
53. Sveiby, K. E., The new organisational wealth. Managing and measuring knowledge-
based assets, Berrett-Koehler, San Francisco, CA. Upton, 2001, pp. 2-5.
29
54. Sveiby, K., E., The Invisible Balance Sheet; Key Indicators for Accounting, Control and
Valuation of Know-how Companies . Stockholm: The Konrad Group, 1989
55. Tabără, N., Introducere în contabilitate, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011, pp.543-544
56. Upton, W. S., Jr., Special report: Business and financial reporting: Challenges from the
new economy. Financial Accounting Series 219-A, Financial Accounting Standard
Board, FASB, Norwalk, April 2001
57. Vâlceanu, G., Robu, V., Georgescu, N., Analiză economic-financiară, ediția a doua
revizuită și adăugită, Editura Economică, București, 2005, p.300.
58. Wyatt, A.R., International accounting standards and organisations: quo vadis?, în
F.D.S. Choi (coord) Handbook of international accounting, New York, 1991, p. 87;
59. Yang, J. M., Goodwill and Other Intangibles, Ronald Press, 1927;
60. Zaiț et al. Construcţia strategică a cercetării. Opţiuni metodologice: între logic şi
euristic, Editura Sedcom Libris, Iaşi 2015.
61. Zanda G., La grande impresa. Caratteristiche sttruturali e di compartamneto, Giuffre,
Milano, 1974, p. 222.
B. Articole ştinţifice
62. Aaker, D., Jacobson, .R., The Financial Information Content of Perceived Quality.
Journal of Marketing Research 31 (May), 1994, pp. 191-201.
63. Abbas, T., Abdul-Hussein, A.S., Intangible assets, consisting internally and
requirements of financial reporting, Journal, Iraq, the tenth volume, 2013.
64. Abdallah Omar B. F. în teza de doctorat Exploring The Aggregate, Mandatory And
Voluntary Financial Disclosure Behaviour Under A New Regulatory Environment: The
Case Of Jordan , p. 23.
65. Abernethy, M., Wyatt, A., Economic Consequences of the Accounting Treatment of
Intangible Assets, Chapter Four, Report to the European Commission, DG Enterprise,
2003, pp. 85-125.
66. Abhijeet, CH., Richa, G., Intellectual Capital Accounting. Advances In Management.
Volume 3 Issue (9), 2010, pp. 13-16.
67. Aboody, D., & Lev, B., The value relevance of intangibles: The case of Software
capitalization, Journal of Accounting Research, 1998, 36, pp. 161-
191. http://dx.doi.org/10.2307/2491312.
68. Anderson J., Measuring the Financial Value of Brand Equity, Journal of Business
Administration Online Volume 10, No. 1, Spring 2011, pp. 1-11.
69. Andrews D., Serres A., Intangible assets, resource allocation and growth: a framework
for analysis, ECO/WKP, Volume 66, 2012, p. 9.
70. Andriessen, D., IC Valuation and Measurement- Why and How? PMA IC Research
Symposium. Retrieved November 10, 2005;
71. Andrulytė, I., Jurkšas, L., Pasinaudojimo viešai neatskleista informacija mastas Nasdaq
OMX Vilnius biržoje. Pinigų studijos, Vol. 17-19, No. 1, 2015, pp. 5–23
72. Archer, R. W., The Sydney Betterment Levy, 1969-1973: An Experiment in Functional
Funding for Metropolitan Development. Urban Stud Volume 13, Issue 3, 1976, pp. 339-
342.
73. Arkblad, L., Milberg, C., Accounting for intangible assets – Revelance lost?, Bachelor
Thesis, Goteborg University, Spring 2006.
74. Arthur Andersen & Co , The Valuation of Intangible Assets, Editor Economist
Intelligence Unit, 1992, p. 55.
75. Baboukardos, D., Rimmel, G., Value relevance of accounting information under an
integrated reporting approach: A research note, Journal of Accounting & Public Policy,
Volume 35, Issue (4), 2016, pp. 437-452.
30
76. Baboukardos, D., Rimmel, G., Goodwill under IFRS: Relevance and disclosures in an
unfavorable environment, Accounting Forum, Volume 38, Issue (1), 2014, pp. 1-17.
77. Barth, M., Beaver, W. and Landsman, W., The relevance of value relevance research for
financial accounting standard setting: another view. Journal of Accounting and
Economics, Volume 31, 2001, pp. 77-104.
78. Basu, S., Waymire, G., Has the importance of intangibles really grown? And if so, why?
Accounting and Business Research, Volume 38, Issue (3), 2008, pp. 171-190.
79. Bălășoiu, R., Considerations on Regulatory Accounting Research and Accounting
Normalization, Past, Present and Future, Revista Audit financiar, Anul X, nr.89-5-2012,
p. 50.
80. Bănacu, C., S., et al., The effectiveness of using intangible assets in order to decrease the
costs of R & D for innovative SMEs for a research institute (INFOSIT), 2009.
81. Boesso, G., Kumar, K., Drivers of corporate voluntary disclosure: A framework and
empirical evidence from Italy and the United States, Accounting, Auditing &
Accountability Journal, Volume 20, Issue: 2, 2007, pp.269-296,
https://doi.org/10.1108/09513570710741028.
82. Boloş, M. D., Boloș, B. V., Concepte şi riscuri privind portofoliul de mărci, Studia
Universitatis Petru Maior, Series Oeconomica, Fasciculus 1, anul V, 2011, ISSN 1843-
1127, pp. 23-36.
83. Bontis, N., Dragonetti, N. C., Jacobsen, K., Roos, G., The KnowledgeToolbox: A Review
of the Tools Available to Measure and Manage Intangible Resources. European
Management Journal, Volume17, Issue (4), 1999, pp. 391–402.
84. Bontis, N., Intellectual capital: an exploratory study that develops measures and models,
Management Decision, Volume 36, Issue 2, 1998, pp. 63-76.
85. Bontis, N., There’s a price on yourhead: managingintellectual capital strategically.
Business QuarterlySummer, 1996, pp.41–47.
86. Bostan I., Grosu V., Studiu comparativ privind cadrul legislativ de raportare financiarã
din SUA și UE, Orizonturi ale cunoașterii, Volumul 2, nr. 2/2010, p. 36.
87. Bostan, I., Grosu, V., Limits on legislative harmonization financial accounting, The 33rd
Annual Congress of the American Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA).
Politechnic International Press, Montreal, Quebec, 2009.
88. Bostan, I., Grosu, V., Iancu, E., The role and importance of economic and financial
information in corporate governance, Annales Universitatis Apulensis Series
Oeconomica, Volume 11, Issue (1), 2009, pp. 163– 169.
89. Bottaro De Lima Castro, W., C. Benetti, C., The impact of intangible assets in the market
value of companies that compose the index of Brazilian stock Exchange. Proceedings of
8th Annual London Business Research Conference Imperial College, London, UK, 8 - 9
July, 2013.
90. Bourne, J. H., Goodwill, The Accountant, Volume September, Issue 10, 1888, pp. 604-
605.
91. Brannstrom, D., Catasu´s, B., Grojer, J. E. Giuliani, M., Construction of intellectual
capital, the case of purchase analysis, Journal of Human Resource Costing &
Accounting, Volume 13 Issue 1, 2009, pp. 61-76.
92. Bužinskienė, R., Determination of the value of intangible assets in the. Companies of
Lithuania, Economics and culture, Volume 14, Issue (2), 2017, pp. 55–68.
93. Bužinskienė, R., Rudytė, D., Nematerialiųjų išteklių vertinimo metodai organizacijos
išteklių apskaitoje. Ekonomika ir vadyba: aktualijos ir perspektyva, Volume 2, Issue (26),
2012, pp. 104-111, ISSN 1648-9098.
94. Calfee Halter, Griswold LLP, Will SEC finally nix IFRS in the United States?, May 18,
2015.
31
95. Cañibano, L., García-Ayuso, M., Sánchez, P., Accounting for Intangibles: A literature
review, Journal of Accounting Literature, Volume19, 2000, pp. 102-131.
96. Carvalho, C. Rodrigues, A. M., Ferreira, C., The Recognition of the Intangible Assets in
Business Combinations: The Portuguese Case. Proceedings of The 13th European
Conference on Knowledge Management, 2012, Volume 1, pp. 169-178.
97. Chen, W., Niebel, T., Saam, M., Are intangibles more productive in ICT-intensive
industries? Evidence from EU countries, Telecommunications Policy, Volume 40, Issue
5, 2016, p. 471-484.
98. Clausen, S., Hirth S., Measuring the value of intangibles, Journal of Corporate Finance,
Volume 40, Issue (110), 2016, pp. 110-127.
99. Cooke, T., Disclosure in the Corporate Annual Reports of Swedish Companies,
Accounting and Business Research, Volume 19, no 74, 1989, pp. 113–124;
100. Crema, M., Nosella, A., Intangible assets management and evaluation: evidence from
SMEs, Engineering Management journal, Volume 26, Issue (1), 2014.
101. Cruz Basso L. F, Seligmann-Feitosa E., Bido D., Kimura H., The existence and
disclosure of intangibles versus corporate financial performance in France, Conference
on Intellectual Capital: ECIC 2013, pp. 63-73.
102. Cruz Basso, L. F., Kimura, H., Salib,a J.A., Braune E,.S., The impact of intangibles on
value creation: Comparative analysis of the Gu and Lev methodology for the United
States software and hardware sector, Investigaciones Europeas de Dirección y Economía
de la Empresa Volume 21, 2015, pp. 73–83.
103. De Cicco, R.F., I requisti della comunicazione economico-finanziaria per contribuire
all’affermazione di una autentica democrazia economico, Rivista italiana di ragioneria e
di economia aziendale, Volume 110 (7-8), 2010, pp. 415-426.
104. Dedman, E., Mouselli, S., Shen, Y., Stark, A., Accounting, intangibleassets, stock
market activity, and measurement and disclosure policy – viewsfromthe U.K, ABACUS,
Volume 45, Issue 3, 2009, pp 312-357.
105. Diefenbach, T., Intangible resources: a categorial system of knowledge and other
intangible assets, Journal of Intellectual Capital, Volume 7, Issue 3, 2006, pp. 406-420.
106. Dobre, A., Intangible Assets as a source of competitiveness in the post-crisiseconomy –
the role of brand, Institul Naţional de statistică, Bucureşti, 2013.
107. Dragotă, V., Ce cuantifică PER pe piața românească de capital?,Tribuna economică,
nr. 15/2005, pp. 22-24.
108. Dumay J., The third stage of IC: towards a new IC future and beyond, Journal of
Intellectual Capital, Volume 14 Issue: 1, 2013, pp.5-9;
109. Dumay, J., A critical reflection on the future of intellectual capital: from reporting to
disclosure. Journal of Intellectual Capital, Volume 17, Issue 1, 2016, p. 178.
110. Dumitraşcu, R., A., Dumitraşcu, V., The Intangible Wealth and the Sustainability of
Romania’s Development in the World Context, Revista Română de Statistică Trim.
I/2012, Supliment. 84.
111. Fădur, C., Rusu, A., Financial reporting of intangible assets. Comparative study
Romania-France concerning the application of IAS/IFRS, 7th International Conference
Accounting and Management Information Systems, Bucharest, Romania, (AMIS 2012).
112. Fădur, C.I, et al., Studiu empiric privind raportarea financiară a activelor intangibile
de către firmele româneşti, Economie teoretică şi aplicată, Universitatea A.I. Cuza,
Volume XVIII, Issue 8(561), Iaşi, 2011, pp.3-14.
113. Feleagă N., Feleagă, L., Guvernanța întreprinderii, pârghie indispensabilă a politicii de
maximizare a bogăției acționarilor și complementele ei contemporane, Revista de
economie teoretică și aplicată, , nr. 8/2006, pp. 53-60. Feleagă, L., Feleagă, N.,
32
Convergențe contabile internaționale prin prisma aderării la Uniunea Europeană, din

Revista Economie teroretică și aplicată, nr.3, 2006, p. 40.
114. Francis, J., Schipper, K., Have Financial Statements Lost TheirRelevance?, Journal of
Accounting Research, Volume 37, No. 2 (Autumn, 1999), pp. 319-352.
115. Frey, H., Oehler, A., Intangible assets in Germany: Analysis of the German stock market
index DAX and a survey among the German Certified Public Accountants, Journal of
Applied Accounting Research, Volume 15 Issue: 2, 2014, pp.235-248.
116. Gamayuni, R. R., The Effect of Intangible Asset, Financial Performance and Financial
Policies on the Firm Value. International Journal of Scientific & Technology Research
Vol. 4, 2015, pp. 202-212.
117. Gheorghe, A., A, Tratamentul contabil al activelor necorporale în economia bazată pe
cunoștințe, Ecostudent – Revistă de cercetare științifică a studenților economiști, Nr.
7/2016, p. 73.
118. Gîju, G. C., Radu, V., Grigore A. M., Vlădaia M. L., From Visible to Hidden Intangible
Assets, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 62, 24 October 2012, pp. 682-
688.
119. Greco, M, Cricelli, L, Grimaldi, M., A strategic management framework of tangible and
intangible assets. European Management Journal. Volume 31, Issue(1), 2013, pp. 55–66.
120. Greco, M., Cricelli, L., & Grimaldi, M., A strategic management framework of
tangibleandintangibleassets. European Management Journal, Volume 31, Issue (1), 2013,
pp.55-66.
121. Grosu, C., Almasan, A., Activele imateriale, resurse importante pentru gestiunea
performanta a intreprinderii, Revista AGER Economie teoretică şi aplicată, nr. 8,
București, 2006, p. 83.
122. Grosu, V., Socoliuc M., Discrimănări contabile privind tratarea fondului comercial,
articol publicat în cadrul conferinței internaționale, Paradigma contabilităţii şi auditului:
realităţi naţionale, tendinţe regionale şi international, Chișinău, aprilie 2016, pp. 71-72.
123. Grüber, S., Intangible Values in Financial Accounting and Reporting An Analysis from
the Perspective of Financial Analysts, Dissertation of the University of St. Gallen,
Springer Gabler, Wiesbaden 2014, p.83.
124. Hlaciuc E., Grosu V. et al., Comparative study regarding the main differences between
U.S.GAAP and IFRS, The USV Annals of Economics and Public Administration, Volume
14, Issue 2 (20)/ 2014, p. 144.
125. Hlaciuc E., Măciucă G., Sandu A., The role of prudence in financial reporting, IFRS
versus Directive 34, Procedia Economics and Finance,Volume 32, 2015, pp. 738–744
126. Hlaciuc, E. et al., Some Issues About The Transition From U.S. Generally Accepted
Accounting Principles (GAAP) To International Financial Reporting Standards (IFRS),
Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, Volume 11, Issue (1), 2009, pp.275-
289;
127.Holt Gh. - Theoretical aspects regarding the valuation of intangible assets, Annals of the
„Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 1, volume
II/2015, p. 48
128. Hsu, D. H., & Ziedonis, R. H., Patents as quality signals for entrepreneurial ventures.
Paper presented at the DRUID Summer Conference, Copenhagen, June 2007, pp. 18-20;
129. Hunter, L., Webster, E., Wyatt A., Accounting for Expenditure on Intangible, ABACUS,
Volume 48, No. 1, 2012, pp. 104-145.
130. Ipate, D. M., Parvu, I., The impact of intangible assets on companies in emerging
markets, Economics, Management, and Financial Markets, Volume 11, Issue (1), 2016,
pp. 94 – 99.
33
131. Irimieş C., Irimieș L., Evaluarea brandului, măsură de bază în magamentul modern al
brandurilor, Revista Transilvană de Ştiinţe ale Comunicării, Volume 3, Issue (14), 2011,
pp. 34-44;
132. J. M. Rivera, The internationalisation of accounting standards. Past problems and
current prospects, în International Journal of Accounting, Education and Research, 1989,
p.33
133. Jaara, O. O., Elkotayni, K. A. R., The Impact of Intangible Assets Internally Developed
on the Market Values of companies. A Field Study in the Pharmaceutical Companies in
Jordan. Accounting and Finance Research, Volume 5, Issue (2), 2016, pp. 154–163.
134. Jahmani, Y., Dowling, W. A.,Torres, P.D, Does management deliberately select the
timing of goodwill impairment recognition to smooth the company's earnings?, publicată
în Journal of Business & Economics Research, 2010.
135. Jarva, H., Do firms manage fair value estimates? An examination of SFAS 142 goodwill
impairments, Journal of Business Finance & Accounting, 2009, Volume 36, Issue 9/10,
pp. 1059-86.
136. Jennings, R., J. Robinson, R. B. Thompson, and L. Duvall,The relation between
accounting goodwill numbers and equity values. Journal of Business Finance and
Accounting, 1996, Volume 23, pp. 513–533.
137. Jerman, M., Kavčič, S., Kavčič, B., The Significance of Intangibles: A Comparative
Analysis Between Croatia, Slovenia, Czech Republic, Germany and the USA, Economic
Research-Ekonomska Istraživanja, Volume 23, Issue 2, 2010, pp. 60-69, DOI:
10.1080/1331677X.2010.11517412.
138. Jianu, I., Brătianu, C., Dinamica semantică a conceptului de capital intelectual, Revista
de Management & Marketing, 2006, p. 16.
139. Johanson, M, Martensson, M., Skoog, M., Measuring to understand Intangible
performance drivers. The European Accounting Review, Volume 10, Issue (3), 2001,
disponibil la adresa: http://dx.doi.org/10.1080/09638180126791.
140. Jordao, R. V. D., de Almeida V.R., Performance ̃ measurement, intellectual capital and
financial sustainability, Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue: 3, 2017,
pp.643-666.
141. Katz, D., The split over convergence: FASB and IASB back away from the goal of single
accounting language. CFO Magazine, October 2014.
142. Kimouche, R., Rouabhi, A., The Impact of Intangibles on the Value Relevance of
Accounting, Information: Evidence from French Companies. Intangible Capital: Vol. 12,
No. (2), 2016, pp. 437-456.
143. Kottasova I., The value of a brand: Apple and Google top $100 billion, Cable News
Network, 2014;
144. .
145. Lan, Y., Wang, L., Zhang, X., Determinants and Features of Voluntary Disclosure in
the Chinese, China Journal of Accounting Research, Volume 6, Issue 4, 2013, pp. 265-
285.
146. Leake, P. D., Goodwill: Its Nature and How to Value it, The Accountant, Volume 50,
Issue 2041, January 1914, pp. 81-90.
147. Leake, P.D., Commercial Goodwill. Its History, Value and Treatment in Accounts, Sir
Isaac Pitman and Sons, Ltd, 1921.
148. Lee, T.A., Goodwill, further attempts to capture the will-o’-the-wisp, Accounting and
Business Research, Volume 24 Issue 93, Winter 1971, pp. 79-91.
149. Lev B., Intangibles: Management, Measurement and Reporting, Washington D.C.
Management. Journal of Intellectual Capital, Volume 1, Issue 2, 2001.
34
150. Lev B., Intangibles: Management, Measurement, and Reporting, Cwinto-Consulting,

Moscow, 2003.
151. Lev, B., Daum, J. H., The dominance of intangible assets: consequences for enterprise
management and corporate reporting, Measuring Business Excellence, Volume 8, Issue
1, 2004, pp.6-17.
152. Lev, B., Daum, J., The dominance of intangible assets: consequences for enterprise
management and corporate reporting, New York University, 2004.
153. Lev, B., Intangibles: Management, Measurement and Reporting, Washington D.C.
Management. Journal of Intellectual Capital, Volume 1, Issue 2, 2001, p. 5.
154. Lev, B., Remarks on the measurement, valuation, and reporting of intangible assets.
FRBNY Economic Policy Review, 2003.
155. Lin, G.T.R., Tang, J.Y.H. J., Appraising Intangible Assets from the Viewpoint of Value
Drivers, Journal of Business Ethics, Volume 88, 2009, pp.679–689.
156. Ma, R., R. Hopkins, R.,Goodwill, An Example of Puzzle-Solving in Accounting,
ABACUS, Volume, 24, Issue (1), 1988, p. 76.
157. Mačerinskienė, I., Survilaitė, S., Įmonės pridėtinės vertė ir jos intelektinio kapitalo
sąsaja.Verslas: teorija ir praktika Nr. 12 (2), 2011, pp.183-192.
158. Manea, D., Flexibilitate versus manipulare contabilă, din revista Contabilitate,
expertiză şi auditul afacerilor, februarie, 2013, p. 35.
159. Marosco, V., L’informazione finanziaria delle societa. Bilanci-Prospetti ed informativi-
Relazioni infrannuali- Controlli, CONSOB, Certificazione, IPSOA Informatica, Milano,
1998, p. 18.
160. Marr, B., Impacting Future Value: How to Manage your Intellectual Capital,
Mississauga (Canada): The Society of Management Accountants of Canada, 2008, p. 31.
161. Mateş, D., Cosmulese C. G., Anisie L., Abordări și metode de evaluare a activelor
intangibile, articol publicat în cadrul Conferinței Internaționale Paradigma contabilităţii
şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale şi internationale, Chișinău, aprilie 2016,
p. 63.
162. Matiș, D., Mănoiu, M.S., Bonaci, C.G., Corporate Governance and the Financial
Reporting Process, Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, Volume 14, nr.
2, 2012, pp.415-426.
163. Matolcsy, Z., Wyatt, A., Capitalized intangibles and financial analysts, Accounting &
Finance, Volume 46, Issue (3), 2006, pp. 457–479.
164. Măciucă G., Conformitatea contabilității românești cu Directivele Europene,
convergența cu IFRS/IAS și impactul asupra rezultatului global, Teză de doctorat
susținută în cadrul Universității Ștefan cel Mare Suceava, 2015, p. 95.
165. Măciucă, G., Ursache, A., Moroșan G., Apetri, A.N., 2015-IFRS in the USA?, Journal
of Economics and Engineering, Volume 5, Issue1, 2014, pp. 38-41.
166. Miresi C., The importance of Trademarks and a review of empirical studies, European
Journal of Sustainable Development, ISSN: 2239-5938, Volume 4, Issue 3, 2013, pp. 125-
134.
167. More, F., Goodwill,nThe Accountant, Volume 17, Issue 4, 1891, pp. 282-287;
168. Moroșan, Gh., Grosu, V., Zubraș, I., M., Approaches concerning accounting of
intangible assets, The Annals of The "Ştefan cel Mare" University of Suceava, Volume
5, Issue 1(8), Suceava, 2016, p. 362.
169. Morricone, S., Valuing patents for accounting purposes, The Economic Valuation of
Patents: Methods and Applications, Edward Elgar Publishing, 2011.
170. Munteanu, V., Zuca, M., Zuca, Ş., Coordonatele ale sistemului contabil din Statele
Unite ale Americii(I), din revista Gestiune şi contabilitatea firmei, nr. 3 martie 2011, p.
ale cunoașterii, Volumul 2, nr. 2/2010, p. 38.
35
171. Murthy, V., Mouritsen, J., The performance of intellectual capital. Accounting,
Auditing&Accountability Journal, Volume 24, Issue (5), 2008, pp. 622-646.
172. Nakamura, L. I., Intangible assets and national income accounting, Review of Income
and Wealth Volume 56, Issue s1, 2010, pp. S135-S155.
173. Nakamura, L., A Trillion Dollars a Year in Intangible Investment and the New
Economy, in John R.M. Hand and Lev B., Intangible Assets, Oxford: Oxford University
Press, 2003, pp. 19-47.
174. Nakamura, L., Intangibles: What put the new in the new economy? Federal Reserve
Bank of Philadephia Business Review, July/August 1999, pp. 3-16.
175. Nakayama, W. K., Salotti, B. M., Fatores determinantes do nível de divulgação de
informações sobre combinações de negócios com a entrada em vigor do pronunciamento
técnico CPC 15, Revista de Contabilidade & Finanças, Volume 25, Issue 66, 2014, pp.
267-280.
176. Nielsen, C., M. Lund & P. Thomsen, Killing the balanced scorecard to improve internal
disclosure, Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue 1, 2017, pp. 45-62.
177. Nilsson M., Hawwari A., The valuation and recognition of internally generated brands
& trademarks, Teză susținută în cadrul Universității Lund, pe data de 23 mai 2017, p.26
178. Nonaka, I., Takeuchi, H., The knowledge-creating company. How Japanese companies
create the dynamics of innovation, Oxford University Press, Oxford, 1995.
179. Ohlson, J.A., Earnings, Book values and Dividends in Equity Valuation, Contemporary
Accounting Research, Volume 11, 1995, pp. 661-687.
180. Osinski, M., et al., Methods of evaluation of intangible assets and intellectual capital.
Journal of Intellectual Capital, Volume 18, Issue (3), 2017, pp. 470-485.
181. P.H.G. Meulensteen BSc, Valuing Equity Using Accounting Numbers: The Role of
Intangible Assets, Master Thesis Accountancy, Tilburg University, 2010.
182. Palepu, K., Healy, M., Peek, R., Business analysis and valuation.IFRS edition. Second
edition, China: R.R. Donellelley, 2008.
183. Pastor D., Glova J., Lipták F., Kováč V., Intangibles and methods for their valuation in
financial terms: Literature review, Intangible Capital, Volume 13, Issue 2, 2017, pp.
387-410.
184. Penman, S.H., Accounting for Intangible Assets: There is Also an Income Statement,
ABACUS,Volume 45, No. 3, 2009, doi:10.1111/j.1467-6281.2009.00293.x
185. Petkov, R. R.., The Current Financial Crisis and Its Potential Impact on Internally
Generated Intangible Assets. International Journal of Business and Management, Volume
6, Issue 3, 2011, p. 40.
186. Petrică, S., Un studiu longitudinal asupra generatorilor de valoare din sectorul IT și a
riscului inerent de audit, Anul X, nr. 88-4/2012, Editura CAFR, pp. 24-31.
187. Petrovan, M., K., Brandul, O abordare economică: de la strategie la performanță,
Revista fwdBV, secțiunea Economie, Brașov 16 februarie 2017.
188. Popa, A., Blindișel, R., Bogdan, V., Transparency and Disclosure between Theory and
Practice. A Case Study of Romania, Proceedings of Fikusz 09 Symposium for Young
Researchers, 2009, pp.173-183.
189. Prašnikar, J., The role of intangible assets in exiting the crisis. Ljubljana: Časnik
Finance, 2010.
190. Procob, C., Mironiuc M., Influența raportării capitalului intangibil asupra
performanței companiilor românești, anul XIV Audit financiar, XIV, Nr. 1(133), 2016,
pp. 40-51.
191. Ramanna, Karthik; Dreschel, Allen, The Quiet War on Corporate Accountability". The
New York Times, 26 April 2016.
36
192. Ramírez-Córcoles Y., Towards the convergence of accounting treatment for intangible
assets, Intangible Capital, Volume 6, Issue (2), 2010, pp. 185-210.
193. Rațiu R., V., Implicații, tratament contabil și studii avansate privind fondul comercial,
Teza de doctorat, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, 2013, p. 20.
194. Romano. M., Taliento, M., Il trattamento contabile del negative goodwill secondo i
nuovi orientamenti internazionali, Rivista dei Dottori Commercialisti, , Giuffrè, Milano,
gennaio-febbraio 2004.
195. Rupulytė, V., Paprastosios akcijos tikroji vertė ir jos nustaty-mo metodai, iš
konferencijos,Verslas XXI amžiuje / Business in XXI Century, 2013 vasario 7 d., Vilnius,
Lietuva. Vilnius: Technika, pp. 94–100;
196. Sacui, V., Prediscan, M., The intangible assets investments characteristics and the
accounting treatment, Annals of the University of Oradea. Economic Science Series,
Volume 20, Issue 1, 2011, pp. 295-300.
197. Sacui, V., Szatmary M., C., Intangible Assets in Business Combinations, Review of
International Comparative Management, Volume 16, Issue 3, July 2015, pp. 385-397.
198. Salameh, A., Bashir, H., Intangible assets and stock price of Jordanian companies: an
empirical analysis. European Journal of Business and Social Sciences. Volume 2, Issue
9 , December 2013, pp. 153 - 1 65.
199. Sasu V. D., Diferentieri și similitudini intre marca și brand, Analele Universităţii din
Oradea, Volume XIII, 2005, p. 333.
200. Săcărin, M., Aplicarea Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară (de
contabilitate) în România: trecut, prezent şi viitor, în lucrarea: Profesia contabilă şi
Globalizarea, Congresul al XVI-lea al profesiei contabile din România, Editura
CECCAR, Bucureşti, 2006, p. 885.
201. Schiemann, F., Richter, K., Günther T,., The relationship between recognised intangible
assets and voluntary intellectual capital disclosure, Journal of Applied Accounting
Research, Volume 16 Issue: 2, 2015, pp. 240-264.
202. Shamrock, S., IFRS and U.S.GAAP, An comprehensive Comparison, John Wiley&Sons,
New Jersey, 2012, p.21.
203. Sharma K., Various theories and hurdles involved in intangible assets reporting,
International Journal Of Business Management And Scientific Research, Volume 22,
October, 2016, pp. 42-46.
204. Sima, M., Cruceru, R., The value of intangible assets within a SME. Annals of the
Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Economy Series, Issue 4/2012.
205. Singhal, R., Parkash, M., Tobin’s q Ratio and Firm Performance, International Research
Journal of Applied Finance.Volume VII, Issue – 4 April, 2016,
206. Smalt, S., W., Marshall J., Accounting for Internally Generated Intangible Assets,
International Journal of Accounting and Taxation, Volume 4, Issue (1), June 2016, p. 4.
207. Socoliuc, M., Grosu V., Elucidarea limitelor întâmpinate în procesul de convergenţă a
referenţialelor internaţionale de raportare financiară, Conferinţa Ştiinţifică
Internaţională ,,Competitivitatea şi inovarea în economia cunoaşterii, Chișinău, 25-26
septembrie 2015, pp.15-19 .
208. Socoliuc, M., Grosu V., Reflecţii privind recunoaşterea şi evaluarea imobilizărilor
necorporale în viziunea reglementărilor actuale, articol publicat în cadrul Conferinței
Internaționale, Paradigma contabilităţii şi auditului: realităţi naţionale, tendinţe regionale
şi internationale, Chișinău, aprilie 2016.
209. Spero, L.L., The Extent and Causes of Voluntary Disclosure of Financial Information
in Three European Capital Markets: An Explotary Study, Teza de doctorat susținută în
1979 la Harvard University Graduate School of Business.
37
210. Stanga, K.G., Disclosure in Published Annual Reports, Financial Manegement, Volume
5, Issue 4, 1976, pp.42-52.
211. Stankevičienė, A., Liučvaitienė, A., Intelektinio kapitalo vertinimo aspektai. Verslas:
teorija ir praktika. Nr. 13(1), 2012, pp. 79–93.
212. Steward, R. E., Accounting for Goodwill: Research Bulletin R-112, New Zealand
Society of Accountants, Wellington, 1980.
213. Su, W. H., Wells, P., The association of identifiable intangible assets acquired and
recognised in business acquisitions with postacquisition firm performance, Accounting
and Finance, 2014.
214. Suresh, R., Annuar, M.N., Murali, S. and Huson, J., Financing intangibles in Malaysian
firms – is there a pecking order?, New Zealand Journal of Applied Business, Vol. 6 No.
1, 2007, pp. 63-86
215. SuShih, N., How Intangible Dynamics Influence Firm Value, Journal of Mathematical
Finance, Volume 3 No.2, May 24, 2013.
216. Svensson, A., Voluntary Disclosure of Information on Intangibles in Corporate, Annual
Reports Global Review of Accounting and Finance, Volume 4, Issue (1), 2014, pp. 133–
147.
217. Tabără, N., Pleșco O., Raportarea financiară – instrument economic în procesul de
luare a deciziilor, articol publicat in Conferinţa Ştiinţifică Internaţională: Contabilitate:
provocări actuale şi aspiraţii pentru viitor, Editura ASEM, Chişinău, 2012, p. 86.
218. Tabără, N., Vasiliu A., Analiza evoluției pieței bursiere prin intermediul metodei
comparative de evaluare a întreprinderilor, articol publicat in Conferinţa Ştiinţifică
Internaţională: Contabilitate: provocări actuale şi aspiraţii pentru viitor, Editura ASEM,
Chişinău, 2012, p. 216.
219.Tiago C.P., Intangible flow theory. American Journal of Economics and Sociology,
Volume 71, Issue (2), 2012, pp. 328-353.
220. Tobin, J. A., General Equilibrium Approach to Monetary Theory, Journal of Money,
Credit and Banking, 1/1969, pp. 15–29.
221. Tollington, T., Separating the brand asset from the goodwill asset, Journal of Product
and Brand Management, 1998, Volume7, Issue 4, pp. 291-304.
222. Tybout, A., M., Calkins, T., Kellogg on Branding The Marketing Faculty of The Kellogg
School of Management, Editura John Wiley&Sons, 2005, p. 4.
223. Üç M., Mancellari E., The Acquisition and Valuation of Goodwill: A Comparison of the
Regulations of Albania and the IFRS, Optimum Journal of Economics and Management
Sciences, Volume 3, Issue (2), 2016, pp. 1-11.
224. Uyar, A., Kilic, M., Bayyurt, N., Association between Firm Characteristics and
Corporate Voluntary Disclosure: Evidence from Turkish Listed Companies,
OmniaScience, Volume 9, Issue 4, 2013, pp.1080-1112;
225. Van der Walt D., Valuation of intellectual property and intangible assets, Short
Dissertation, Magister in Business Management, Johannesburg, October, 2007.
226. Vidrascu, P., A., Intangible assets, sustainable economic factors and new creators of
value, Internal Auditing and Risk Management, 2015, Volume 37, issue 1, pp. 65-76.
227. Vidrașcu, P. A., The complexity classification of intangible assets, Hyperion Economic
Journal, Year I, no.1(1), March 2013, pp. 42-50.
228. Villanueva, C. A., Towards a new model for evaluation of intangibles. Strategy
document T01. Corporate Excellence, 2011.
229. Walker, G.T., Why Purchased Goodwill Should Be Amortized on a Systematic Basis,
The Journal of Accountancy, February 1953, p. 213.
230. Walker, R. G., Discussion of Lev, Radhakrishnan and Zhang, Abacus, Volume 45, No
3, 2009, pp. 299-311.
38
231. Wang, V. S., Is amortisation good enough? evidence from the U.K. goodwill
accounting. Journal of International Management Studies, 6(1)/ 2011, pp.1-7..
232. Waxman, R. , Goodwill convergence. The CPA Journal, 2001, Volume 71 Issue 10, pp.
18-23.
233. Widiantoro, D. M., Measuring the Impact of Intangible Asset Investment toward.
Companies Financial Health and Agency Problem.Empirical Research from Indonesian
Companies during World Financial Crisis Period 2006-2011, Master thesis presented at
Agder University, Faculty of Economics and Social Sciences, Kristiansand 2012.
234. Wight, A. M., Building Intangible Resources: The Stickiness of Reputation. Corporate
Reputation Review Volume 12, Isusue(1), 2009, pp. 21-32.
235. Wise, R. M., Paying a Premium for Control, CA Magazine, Volume December, Issue,
1986, pp. 255-259.
236. Wolff, W., Accounting for Intangibles, Canadian Charter Accountant, Volume October,
1967, pp. 255-259.
237. Wulf, I., Bilanzierung immaterieller Vermögenswerte nach IFRS, Finanzund
erfolgswirtschaftliche Auswirkungen von IAS 38 und IFRS 3 am Beispiel der Dax 30
Unternehmen, in: IRZ Volume 4, Issue 3, 2009, p. 110;
238. Wyatt, A., Accounting Recognition of Intangible Assets: Theory and Evidenceon
Economic Determinants, The Accounting Review, Volume 80, Issue 3, 2005, pp. 999-
1000.
239. Wyatt, A., Accounting for intangibles: The Great Divide Between Obscurity in
Innocation Activities and the Balance Sheet, Singapore Economic Review, Volume 46,
Issue 1, 2001, pp. 83-117.
240. Wyatt, A., What financial and non-financial Information on Intangibles is value-
relevant? A review of the evidence. Accounting and Business Research, Volume 38, Issue
3, 2008, pp. 217-256.
241. Xhaferri S., The convergence of accounting treatment for intangible assets in Albania,
Mediterranean Journal of Social Sciences, Volume 4, Issue (1), pp. 503-509.
242. Xu-Dong Ji, Wei Lu, The value relevance and reliability of intangible assets: Evidence
from Australia before and after adopting IFRS, Asian Review of Accounting, Volume.
22, Issue 3, 2014, pp.182-216.
243. Zaman, Gh., Gherasim, Z., Evaluarea capitalului natural şi a bunurilor intangibile,
domenii majore ale educaţiei pentru dezvoltarea durabilă, Comunicare AGIR, Buletinul
AGIR, disponibil la adresa: www.agir.ro/, 2009, p. 944.
244. Zeghal, D., Maaloul, A., The accounting treatment of intangibles, a critical review of
the literature, Accounting Forum, Volume 35 Issue 4, 2011, pp. 262-274;
C. Legislaţie
245. Acordul TRIPS, secţiunea 2, art. 15, disponibil la adresa:
http://www.wto.org/english/docs_e/legal_e/27-trips.pdf.
246. Australian Accounting Research Foundation. Objective of General Purpose Financial
Reporting. Melbourne: Australian Accounting Research Foundation, 1990.
247. Convenţia de la Paris 1883 privind protecţia proprietăţii industriale, art. 6quinquies , lit. b,
art. 6ter URL:,
http://www.wipo.int/export/sites/www/treaties/en/ip/paris/pdf/trtdocs_wo020.pdf.
248. FASB, Concepts State No 6, Elements of Financial Statements, o înlocuire a FASB
Concepts Statement Issue 3 (care include o modificare a FASB Concepts Statement No.
2), paragr. 26.
39
249. Ghid practic de aplicare a reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale
individuale și situațiile financiare anuale consolidate aprobate prin OMFP nr. 1802/2014,
Editura CECCAR, București, 2015, p. 176.
250. International Valuation Standards Council (IVSC) 2018, disponibil la adresa:
https://www.ivsc.org/files/file/view/id/647;
251. Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, republicată în 2010.
252. OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile
financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate, publicat în M.O.
nr. 963/30.12.2014, pct .144(1), p. 25
253. OSIM, scurt ghid pentru înregistrarea unei mărci, disponibil la adresa:
http://www.osim.ro/marci/ghid_marci.htm.
254. Standardele de Evaluarea a Bunurilor, SEV- Active necorporale, București, ediția 2018.
D. Surse internet
255. Brand vs marcă, 2012, disponibil la adresa: http://prbeta.ro/blog/brand-vs-marca/.
256. Demeter A.,, IAS 38 intr-o pagina, tratamentul activelor intangibile, iulie 31, 2013,
disponibil la adresa: http://www.faracontabilitate.ro;
257. Elmore, J., E., The Valuation of Trademark-Related Intangible Property, Insights
Winter 2015, pp 66-79, disponibil la adresa: www.willamette.com
258. Grant Thornton LLP- Comparison between U.S. GAAP and International Financial
Reporting Standards, April 2016, p. 44, disponibil la adresa:
https://www.grantthornton.com/~/media/content-page-files/audit/pdfs/white-
papers/GTUS-comparison-document-2016.ashx; și FASB, ASC 350-30-35-6 .
259. Grant Thornton, Comparison between U.S. GAAP and IFRS Standards, 2017, p. 45;
260. Morariu A., IAS 38, Imobilizări necorporale, Note curs, disponibil la adresa:
http://restant2012.cafr.ro/ASE București, 2012, p.16.
261. Ocean Tomo , LLC, 2015, http://www.oceantomo.com/ocean-tomo-300/.
262. PricewaterhouseCoopers LLP, IFRS and US GAAP: Similarities and differences; iunie
2017, p. 6-9.
263. Studiu Brand Finance, Brand Valuation Services, 2010, disponibil la adresa:
www.brandvaluation.co.uk
264. Studiu JPMorgan/Interbrand, The contribution of brands to shareholder value, Business
Week, 2002, p. 23
265. www.finance.yahoo.com,
266. www.financials.morningstar.com
267. www.gurufocus.com,
268. www.ycharts.com,
E .Alte surse
269. Andersson, J., Johansson B., Value and proportions of intangible assets : A comparison
between the private- and the public sector, Master thesis, Jonkoping University, May
2016.
270. Avram, A., R., Cercetări privind evaluarea entităților economice, Teza susținută în anul
2014 la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
271. Balan, I., Abordarea contabilă a activelor necorporale, Teza susținută în anul 2014 la
Universitatea Alexandru I. Cuza, Iași.
272. Bloom, M. H., Double Accounting for Goodwill- A Problem Redefined, Teză susținută
în 2005, în cadrul Universității din Sydney. Business and Economics.
40
273. Boloș M. D., Protecţia şi apărarea dreptului asupra mărcilor şi indicaţiilor geografice
în relaţiile internaţionale, Teză de Doctorat, Universitatea Babeș Bolyai, Cluj Napoca,
2011, pp. 24-30.
274. Bryan L. E., Goodwill and Other Intangible Assets: An Exploratory Study into
the Effectiveness of the Accounting Standards Codification, Teza de doctorat susținută
în 2017 la Universitatea Washington and Lee, p.13
275. Carpertier C., How to value brands correctly? A case study on adidas, Teza susținută
in iunie 2014, la Universitatea HEC, Paris.
276. Caselli P., Avviamento e performance economico finanziaria nelle operazioni di
M&A. Aspetti contabili ed evidenze empiriche, Teza de doctorat susținută în 2010 la
Universitatea Degli Studi din Parma, p.146.
277. Chakrabarti, A., Intangible asset and intellectual property valuation, A
multidisciplinary perspective, Teza de doctorat susținută în 2016 la Universitatea din
Calcutta.
278. Cioară I., Teorii şi practici ale capitalului uman ca element tripartit al capitalului
intelectual în sfera contabilității, Teza susținută în anul 2013 la Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj-Napoca.
279. Colbu, I. C., Cercetare teoretico– aplicativă privind implementarea normelor contabile
internaționale la nivelul companiilor cotate din Romȃnia, Teză susținută în 2015, la
Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, p. 106.
280. Elina, H., Accounting treatment for intangible assets acquired in a business
combination under IFRS, Master’s Thesis: Lappeenranta University of Technology,
2015.
281. Grosu, V., Evaluarea capitalului intelectual, Studii şi cercetări privind impactul
cercetării şi inovării asupra progresului economic, volumul 4, Studii Post-Doctorale În
Economie- Disertații Post-Doctorale, Editura Academiei Române, ISBN 978-973-27-
2290-9 ISBN 978-973-27-2294-7, București, 2013, pp. 397-460.
282. Grosu, V., Impactul standardelor IAS/IFRS asupra evoluției raportărilor financiare.
Studiu de caz empiric la Grupul Telecom Italia, Teza de doctorat susținută la
Universitatea de Vest din Timișoara, 2009, pp. 107-119;
283. Grosu, V., Raportare și analiză financiară, Note de curs, USV Suceava, 2015;
284. József Fejes: The role of intangible assets in the banking value creation process, teza
susținută în 2018, la Universitatea Corvinus din Budapesta.
285. Ljungkvist A., Österlind A., Intangible Assets and Analyst Forecast Errors, Master
Thesis sustinuta in 2014 la Universitatea Gothenburg
286. Moldovan, R., V., Implicații, tratament contabil și studii avansate privind fondul
comercial, Teza susținută în anul 2013 la Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.
287. Paulon, I., La qualità dell'attività di Investor Relator :un'analisi delle società italiane
quotate in Borsa, Tesi di laurea, p. 49.
288. Scurtu L.E., Dimensiunea tacită a cunoștiințelor pentru accesul la poziții executive și
exercitarea lor în organizații de afaceri, teză susținută în 2017, la Universitatea Ștefan
cel Mare din Suceava, pp.17-22.
289. Socoliuc, M., Optimizarea comunicării economico-financiare a companiilor în
contextul internaţionalizării afacerilor, Cercetare Postdoctorală în cadrul proiectuli
SOCERT, 2015, p.7.
290. Vidrașcu, P. A., Active necorporale: costuri, evaluare, performanță, perspectivă în era
cunoașterii, Teza susținută în anul 2017, la Academia de Studii Economice din București,
2017.
291. Wasserman, B., Valuation of Intangible Assets: Should Brand Equity Be Accounted for
on the Balance Sheet?, Doctoral thesis, University of Connecticut, May 2015, p.17
41

Rezumat Teza Leliuc (Cosmulese) - PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza Leliuc (Cosmulese) - PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CORELAŢII ŞI IMPLICAŢII PRIVIND

EVALUAREA ACTIVELOR INTANGIBILE -

Comisia de analiză și sinteză are următoarea componență:

Prof. univ. dr. Dorel MATEȘ

Prof. univ. dr. Veronica GROSU

Secretar Școala doctorală USV,

În acest scop, vă punem la dispoziție rezumatul tezei de doctorat și vă invităm să participați

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT ................................................................ 6

Lista abrevierilor, figurilor, tabelelor și graficelor

CAPITOLUL 1. DELIMITĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RECUNOAȘTEREA

CAPITOLUL 2. DIFICULTĂȚI PRIVIND EVALUAREA ȘI RAPORTAREA

CAPITOLUL 3. DIVULGAREA ACTIVELOR INTANGIBILE ÎN SITUAȚIILE

CAPITOLUL 4. ACTIVELE INTANGIBILE ȘI VALOAREA DE PIAȚĂ/

CAPITOLUL 5. STUDIU EMPIRIC PRIVIND IMPACTUL EVALUĂRII

Motivația, scopul și importanța cercetării

Este important să subliniem că încă de la inițierea acestei lucrări de cercetare am acceptat

Obiectivul Analiza metodelor şi criteriilor de definire, recunoaștere și evaluare a activelor

Figura nr. 1. Tratamentul contabil al activelor intangibile potrivit IFRS

Grafic nr. 1. Structura eșantionului pe sectoare de activitate

Sursa: Proiecție autor

semnificativă a investitorilor fața de inițiativa acestora de oferi o paletă mai completă de

Etapele cercetării Metodele cercetării Rezultatele cercetării

Selectare eșantion entități Cercetarea a inclus un eșantion

Crearea modelului de Analiza datelor de tip panel Crearea modelului de impact al

Utilitatea și importanța modelului

CONCLUZII FINALE ALE CERCETĂRII DOCTORALE ȘI LINII

Pe tot parcursul cercetării noastre considerăm că au fost aduse contribuții proprii

• evidențierea cu ajutorul literaturii de specialitate, acelor definiții care au fost formulate

Limite și direcții viitoare de cercetare

În ceea ce privește direcțiile de cercetare viitoare, acestea vor urmări:

Convergențe contabile internaționale prin prisma aderării la Uniunea Europeană, din

150. Lev B., Intangibles: Management, Measurement, and Reporting, Cwinto-Consulting,

S-ar putea să vă placă și