ME Introducere PDF

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
CONVERTOARE ELECTROMECANICE
Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU
Inginerie Electrica 2016 1

I. NOŢIUNI INTRODUCTIVE
II. TRANSFORMATORUL ELECTRIC
III. MAŞINA DE CURENT CONTINUU
IV. MAŞINA SINCRONĂ
V. MAŞINA ASINCRONĂ

1. Bălă C., Maşini electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
2. Moraru A., Masini electrice - Teorie, Incercari si Exploatare, Editura Agir,

2010;
3. Galan N., Maşini Electrice, Editura Academiei Romane, Bucureşti 2011;
4. Boldea I., Transformatoare si Maşini electrice, Editura Politehnica,

Timisoara, 2009.
5. Pyrhonen, J., Jokinen T., Hrabovcova V., DESIGN OF ROTATING

ELECTRICAL MACHINES, John Wiley & Sons, Ltd, 2008.
6. Boldea I., Synchronous Generators (The Electric Generators Handbook),

CRC Taylor&Francisc Group, 2006.
7. Boldea I., Nasar S., The Induction Machine Handbook (Electric Power
Engineering Series), CRC Taylor&Francisc Group, 2001.
Toate fenomenele din natură se desfăşoară conform primului principiu al
termotehnicii (legea transformării şi conservării energiei):
“Energia nu apare şi nici nu dispare, ea se transformă dintr-o formă în alta, în

cantităţi echivalente”
sau formulat matematic:
“Variaţia energiei interne ΔWi a unui sistem fizic, la trecerea de la starea W1 la

starea W2 este egală cu suma dintre variaţia lucrului mecanic ΔL şi variaţia
cantităţii de căldură ΔQ schimbată de sistem cu exteriorul”:
ΔWi = W2 − W1 = ΔL + ΔQ
Convertoarele electromecanice transforma energia electromagnetica in
energie mecanica sau lucru mecanic si invers.
Variaţia energiei electromagnetice:
∫
ΔWem = Δwem dv =
V
∫ (Δw
V
e + Δwm )dv = ΔWe + ΔWm
DE
Densitatea de energie înmagazinată în câmp electric: we =
2
BH
Densitatea de energie înmagazinată în câmp magnetic: wm =
2
Raportul dintre densitatea de energie a câmpului magnetic şi
cea a câmpului electric in vid:
1 1 1 2
BH B B = μ0H
wm 2 2 μ0 1 B2
= = =
we 1
DE
1
ε0 E 2 ε μ
0 0 E 2
D = ε0E
2 2

În condiţii tehnice normale, in vid (aer) se poate obţine:
o inducţie magnetică: B = 1T ;
o intensitate maximă a câmpului electric: E = 30 kV/cm ;
Raportul dintre densitatea de energie a câmpului magnetic şi cea a

câmpului electric in vid:
wm 1 B2 1 9 ⋅ 109 ⋅ 10−4 4
= 2
= = −7
= 10
we ε 0μ 0 E 3 2 10 ⋅ 9 ⋅ 108
1 −7 ⎛ 30 ⋅ 10 ⎞
9
4π ⋅ 10 ⎜⎜ ⎟
−2 ⎟
4π ⋅ 9 ⋅ 10 ⎝ 10 ⎠

Raportul dintre densitatea de energie a câmpului magnetic şi cea a câmpului

electric in vid:
wm
= 10 4.
we
Valoarea densităţii de volum a energiei din aer localizate în câmp magnetic este
de 104 ori mare decât valoarea densităţii de energie localizate in câmp electric.
Un sistem de conversie electromecanică a energiei care funcţionează prin

intermediul câmpului electric are un volum cu patru ordine de mărime mai mare
decât un sistem similar care funcţionează pe baza câmpului magnetic.
De aceea sunt mai convenabile sistemele de conversie electromagnetică a

energiei în care conversia se face prin intermediul câmpului magnetic.

Prin maşină electrica (convertor electromecanic) se înţelege orice dispozitiv

capabil sa transforme puterea electrica in putere mecanica si invers sau care
transforma parametrii energiei electrice (tensiune, curent electric, frecventa,
număr de faze) prin intermediul unor dispozitive a căror funcţionare se bazează
pe fenomenul inducţiei electromagnetice.

I.1. Definiţii. Clasificări
După tipul mişcării:

- rotative; - liniare.

După tipul energiei electrice:

• de curent continuu;
• de curent alternativ:
- monofazate;
- trifazate;
- polifazate.
• universale: curent continuu & curent alternativ .

După criteriul puterii:

• micromasini P < 100 W;
• mici P< 5 kW;
• de putere medie P ⊂100….200 kW;
• mari P ⊂ 10…50MW; (Vidraru 4 X 55 MW)
• de puteri foarte mari < 1200 MW; (Cernavoda 2 x 700 MW )
După nivelul tensiunii de funcţionare:

• de joasa tensiune U < 500 V;
• de medie tensiune U< 35 kV;
• de inalta tensiune U> 35 kV;

După turația nominala de rotaţie:

• lente n < 250 rot/min;
• viteza mijlocie n < 1000 rot/min;
• rapide n ∈ [1000, 6000] rot/min;
• ultrarapide n > 6000 rot/min;
După gradul de protecţie asupra pătrunderii corpurilor străine

si a umezelii:
• deschise;
• protejate;
• închise;

I.2. Principiul de funcţionare al maşinilor electrice si
transformatoarelor
Legea inducţiei electromagnetice:
dΦ SΓ d
e = ∫ E ⋅ dr = − =− ∫ B ⋅ ds
Γ
dt dt SΓ
∂B
e = −∫ ⋅ ds + ∫ v × B ⋅ dr
SΓ
∂t Γ
T.E.M. statica sau de pulsaţie:

∂B
es = − ∫ ⋅ ds
SΓ
∂t
T.E.M. dinamica sau de mişcare:
ed = ∫ (v × B )⋅ dr
Γ
transformatoarelor Teorema Kirchhoff II
e = es + ed = u + Ri /⋅ i
ei = es i + ed i = ui + Ri 2
Puterea electromagnetica asociata conturului Γ : ei
Puterea primita prin inducţie statica sau de transformare:

∂Β
esi = −i ∫
S
∂t
⋅ ds
Γ
Puterea corespunzătoare conversiei puterii mecanice a forţelor exterioare Fext = − Fem
(egale si de sens contrar forţei Laplace ) exercitate asupra conturului Γ:
∫ ∫
ed ⋅ i = i ⋅ v × B ⋅ d r = − Inginerie
v ⋅ i ⋅ dElectrica
r × B 2016 ∫ ∫
= − v ⋅dFem = v ⋅dFext . 14
Γ Γ Γ Γ
e = es + ed = u + Ri /⋅ i
Puterea electrica de la bornele circuitului:

pe = ui
Fluxul de căldura dezvoltat prin efect Joule in rezistenta electrica a conductorului:
p J = Ri 2

e = es + ed = u + Ri /⋅ i
Puterea electromagnetica asociata conturului Γ, precum si componentele

sale pot fi negative sau pozitive, după cum sensul curentului i coincide sau
nu cu sensul tensiuni electromotoare e sau al componentelor sale es si ed.
Transformarea sau conversia energiei electromagnetice poate avea loc

in ambele sensuri = principiul reversibilităţii maşinilor electrice.

e = es + ed = u + Ri /⋅ i
Daca conturul Γ este generator (ei > 0) iar circuitul exterior receptor (ui > 0)
puterea electrica utila:
pe = pu = pem − p J = ei − Ri 2 .
Daca conturul Γ este receptor (ei < 0) iar circuitul exterior generator (ui < 0)
puterea electromagnetica utila:
pem = pu = pe − p J = ui − Ri 2 .
I.3. Elemente constructive de baza ale maşinilor electrice
Din punct de vedere al fenomenelor electromagnetice asociate conversiei
electromecanice a energiei o maşina electrica are doua componente:
inductorul si indusul.
Din punct de vedere cinematic o maşina electrica are doua componente:

stator si rotor.
Din punct de vedere funcţional o maşina electrica este alcătuita din

următoarele sisteme:
- Sistemul magnetic;
- Sistemul electric;
- Sistemul mecanic;
- Sistemul de răcire;
- Sistemul de măsurare, reglare si protecţie;
Sistemul magnetic – miez feromagnetic continuu realizat din cadre in cazul
transformatoarelor si din doua componente de forma mai complexa (armături)
separate de un întrefier in cazul maşinilor rotative. Miezurile se realizează din
tole de otel electrotehnic de 0,35 ... 0,5 sau 1 mm grosime.

Sistemul electric – una sau mai multe înfăşurări izolate intre ele, unele fata
de altele si fata de celelalte sisteme ale maşinii. Înfăşurările sunt poziţionate
astfel încât sa îmbrăţişeze miezul magnetic al transformatoarelor, respectiv
introduse in crestaturi, dispuse la periferia dinspre întrefier a armăturilor.

Sistemul mecanic – cuprinde toate componentele maşinii care trebuie sa

asigure rigiditatea acesteia, posibilităţile de transport si de ridicare. La maşinile
rotative sistemul mecanic este alcătuit dintr-un arbore (ax) pe care este dispus
rotorul, lagăre, scuturi (port-lagăre) si carcasa.

Sistemul de răcire – este alcătuit dintr-un sistem de canale prin care circula
agentul de răcire (apa, aer, ulei, hidrogen) forţat prin presiunea creata de
ventilatoare sau prin convecţie libera.
Schimbator de caldura cu tuburi de aer
Flux de aer exterior
Inner
fan
Flux aer Obturator

interior aer
https://www.youtube.com/watch?time_continue=1&v=_7YZrOzPAtg
I.4. Materiale folosite in construcţia maşinilor electrice si
a transformatoarelor
Materiale constructive – folosite pentru preluarea si transmiterea eforturilor

mecanice, respectiv la consolidarea întregii construcţii: fonta, otel, aluminiu, alte
aliaje neferoase, plastic.
Materiale active – folosite pentru crearea condiţiilor de desfăşurare a a

proceselor electromagnetice: materiale magnetice si materiale conductoare.
Materiale izolante – pentru izolarea parţilor electroconductoare ale maşinilor

si transformatoarelor intre ele si fata de celelalte componente.

transformatoarelor
Materiale magnetice: otel electrotehnic, otelul forjat sau laminat, oteluri
speciale (aliate cu Ni).
a. materiale magnetice moi; Liniarizarea caracteristicii de magnetizare:

b. materiale magnetice dure. a) în punctul de funcţionare; b) caracteristica ideală.

transformatoarelor
a. circuit magnetic masiv; b. circuit magnetic lamelar.
PH = ∫p H dV , PF = ∫ pF dV ,
V V PFe = PF + PH
p H = α H B 2fe f , F = α
pInginerie F B 2 2016
Electrica
fe f 2 25
transformatoarelor
Pierderi specifice la Pierderi specifice la
Utilizare Tip Grosime
1 T si 50 Hz 1.5 T si 50 Hz
[mm] [W/kg] [W/kg]
Transformatoare de
Laminate la cald 0,35 ... 0,50 1,2...1,5 2,8 ... 3,4
puteri mici
Transformatoare de Laminate la rece
0,30 ... 0,35 1,1 ... 1,2
puteri mijlocii si mari (texturate)
Laminate la cald slab
Maşini electrice de
aliate cu Si (0,4...0,8 0,50 3...3,6
puteri mici
%)
Laminate la cald,
Maşini electrice de
mediu aliate cu Si 0,50 2...2,4
puteri medii si mari
(1,8...2,3%)
transformatoarelor
Materiale electroconductoare:
- conductoare filiforme din cupru, aluminiu izolate cu bumbac, hârtie, fibra de
sticla sau email.
- conductoare masive din aliaje ale aluminiului sau cuprului (alama, bronz
fosforos) pentru coliviile maşinilor asincrone;
- sub forma de perii din grafit natural, grafit artificial (electrografit) sau pulberi
metalo-grafitice sinterizate.

transformatoarelor
Materiale electroizolante – determina in cea mai mare măsura siguranţa in

funcţionare a maşinii electrice respective. Materialele izolante trebuie sa aibă o
rigiditate dielectrica ridicata, conductivitate termica mare, stabilitate chimica,
rezistenta la umiditate si rezistenta mecanica.
Materialele electroizolante se împart in 7 clase de stabilitate termica:

- 90°C; - 105°C; - 120°C; - 130°C; - 155°C; - 180°C; - > 180°C.

I.5. Regimuri de funcţionare. Mărimi nominale
Regimul de funcţionare pentru care este destinata (proiectata) maşina

electrica sau transformatorul se numeşte regim nominal de funcţionare,
care este caracterizat prin mărimile înscrise de producător pe plăcuta
indicatoare (eticheta) maşinii. Acestea se numesc mărimi nominale.
Mărimile nominale pot fi: puteri, tensiuni, curenţi electrici, viteza de rotaţie.
Puterea nominala este definita astfel:

- reprezintă puterea electrica la borne in regimul nominal al generatorului;
- reprezintă puterea mecanica la arbore in regimul nominal al motorului;
- reprezintă puterea aparenta la bornele primare in regimul nominal al
transformatorului.

I.6. Încălzirea si răcirea maşinilor si transformatoarelor
Transformarea sau conversia electromecanica a energiei este însoţita de

apariţia unor pierderi. Acestea sunt prin efect Joule in conductoare si prin
curenţi turbionari (curenţi Foucault) si histerezis in miezurile magnetice.
Nivelul pierderilor este relativ mic in comparaţie cu puterea nominala si

acestea determina randamentul maşinii electrice cat si dimensiunile
constructive ale acesteia.
Suprafaţa exterioara a maşinii trebuie sa asigure evacuarea căldurii

degajata de către pierderi astfel încât temperatura maxima din interior sa nu
depăşească temperatura admisă, corespunzătoare clasei de izolaţie a
materialelor izolatoare folosite.

I.6. Încălzirea si răcirea maşinilor si transformatoarelor
În practică se utilizează o relaţie empirică pentru aprecierea duratei de

viaţă a unei maşini electrice, în cazul funcţionării pe o perioadă îndelungată
cu supratemperatura Δθ faţă de temperatura impusă de clasa de izolaţie:
−0,077⋅Δθ
cv = C v e
unde Cv reprezintă durata de viaţă la funcţionarea în limitele impuse de
clasa de izolaţie.
În cazul utilizării timp îndelungat a unei maşini electrice la o sarcină care

determină o supratemperatură de Δθ = 9° faţă de temperatura admisă de
clasa de izolaţie, durata de viaţă a acesteia se reduce la jumătate din durata
normală de viaţă.

I.7. Convenţii de asociere a sensurilor de referinţa
Generatoare Motoare Transformatoare

i1 i2
u1 u2
Viteze unghiulare Succesiunea directa a unui sistem polifazat

3
1

2

ME Introducere PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ME Introducere PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU

Inginerie Electrica 2016 1

Inginerie Electrica 2016 2

2. Moraru A., Masini electrice - Teorie, Incercari si Exploatare, Editura Agir,

3. Galan N., Maşini Electrice, Editura Academiei Romane, Bucureşti 2011;

4. Boldea I., Transformatoare si Maşini electrice, Editura Politehnica,

5. Pyrhonen, J., Jokinen T., Hrabovcova V., DESIGN OF ROTATING

6. Boldea I., Synchronous Generators (The Electric Generators Handbook),

“Energia nu apare şi nici nu dispare, ea se transformă dintr-o formă în alta, în

sau formulat matematic:

“Variaţia energiei interne ΔWi a unui sistem fizic, la trecerea de la starea W1 la

Variaţia energiei electromagnetice:

Inginerie Electrica 2016 5

În condiţii tehnice normale, in vid (aer) se poate obţine:

o intensitate maximă a câmpului electric: E = 30 kV/cm ;

Raportul dintre densitatea de energie a câmpului magnetic şi cea a

Inginerie Electrica 2016 6

Raportul dintre densitatea de energie a câmpului magnetic şi cea a câmpului

Un sistem de conversie electromecanică a energiei care funcţionează prin

De aceea sunt mai convenabile sistemele de conversie electromagnetică a

Inginerie Electrica 2016 7

Prin maşină electrica (convertor electromecanic) se înţelege orice dispozitiv

Inginerie Electrica 2016 8

După tipul mişcării:

Inginerie Electrica 2016 9

După tipul energiei electrice:

Inginerie Electrica 2016 10

După criteriul puterii:

După nivelul tensiunii de funcţionare:

Inginerie Electrica 2016 11

După turația nominala de rotaţie:

După gradul de protecţie asupra pătrunderii corpurilor străine

Inginerie Electrica 2016 12

T.E.M. statica sau de pulsaţie:

Puterea electromagnetica asociata conturului Γ : ei

Puterea primita prin inducţie statica sau de transformare:

Puterea electrica de la bornele circuitului:

Fluxul de căldura dezvoltat prin efect Joule in rezistenta electrica a conductorului:

Inginerie Electrica 2016 15

Puterea electromagnetica asociata conturului Γ, precum si componentele

Transformarea sau conversia energiei electromagnetice poate avea loc

Inginerie Electrica 2016 16

Din punct de vedere cinematic o maşina electrica are doua componente:

Din punct de vedere funcţional o maşina electrica este alcătuita din

Inginerie Electrica 2016 19

Inginerie Electrica 2016 20

Sistemul mecanic – cuprinde toate componentele maşinii care trebuie sa

Inginerie Electrica 2016 21

Flux aer Obturator

Materiale constructive – folosite pentru preluarea si transmiterea eforturilor

Materiale active – folosite pentru crearea condiţiilor de desfăşurare a a

Materiale izolante – pentru izolarea parţilor electroconductoare ale maşinilor

Inginerie Electrica 2016 23

a. materiale magnetice moi; Liniarizarea caracteristicii de magnetizare:

Inginerie Electrica 2016 24

a. circuit magnetic masiv; b. circuit magnetic lamelar.

Inginerie Electrica 2016 27

Materiale electroizolante – determina in cea mai mare măsura siguranţa in

Materialele electroizolante se împart in 7 clase de stabilitate termica:

Inginerie Electrica 2016 28

Regimul de funcţionare pentru care este destinata (proiectata) maşina