ME Masina Asincrona2016 BW

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti
Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice
V. Maşina Asincronă
Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

V. 1. Noţiuni Introductive
1885 Motorul Ferraris
1886 Motorul Tesla
1889 Dolivo-Dobrovolski

V. 1. Noţiuni Introductive
Domeniul de utilizare:
Ca motor se foloseşte in industrie pentru acţionarea pompelor, compresoarelor,

morilor, macaralelor, podurilor rulante.
Asociat cu un invertor se foloseşte in tracţiunea electrica: tramvai, troleu,
transport feroviar.
Ca generator se foloseşte in microhidrocentrale si in centralele eoliene.
Motoarele trifazate uzuale au puterile nominale cuprinse intre 0,125-1000 kW insa se

construiesc si motoare cu puteri de ordinul MW.
Majoritatea au tensiunea nominala sub 500 V, insa exista motoare asincrone trifazate
de înalta tensiune care se alimentează la 3kV, 6kV si 10 kV.
Avantajele maşinilor asincrone: costurile de fabricaţie reduse, simplitate constructiva,

siguranţa in exploatare, performante tehnice ridicate (cuplu de pornire mare si
randament ridicat), stabilitate in funcţionare, exploatare, manevrare si întreţinere
simple.

V. 2. Elemente constructive şi mărimi nominale
STATOR ROTOR
carcasă arborele
miez magnetic tole miez magnetic tole
înfăşurare de Cu înfăşurăre de Cu bobinată sau în colivie din Al sau Cu
scuturi port-lagăr inele de colectare l
i
bare
ventilator
Masina cu rotorul in scurtcircuit
inele

Maşina asincronă cu rotorul bobinat

Mărimile nominale:
Puterea nominală Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată la ax)

Tensiunea nominală de linie a statorului Un [V]
Curentul nominal de linie al statorului In [A]
Conexiunea înfăşurărilor indusului (Y sau Δ)
Factorul de putere nominal cos(ϕn)
Frecvenţa nominală fn [Hz]
Turaţia nominală nn [rot/min]
La maşina cu rotorul bobinat:

T.E.M. de linie a rotorului U20 [V]
Curentul nominal de linie a rotorului I2n [A]

Simbolizare:
U V W
K L M
maşina asincronă cu maşina asincronă cu maşina asincronă cu rotorul

rotorul în colivie rotorul bobinat bobinat cu rezistenţă
suplimentară în rotor
V. 3. Funcţionarea maşinii asincrone ca motor electric
Frecvenţa tensiunii de alimentare: Turaţia rotorului:

f1 n
Viteza câmpului magnetic al Viteza rotorului:

iu U
statorului în raport cu statorul: 2π
Ω= n < Ω1
ω1 2πf1 60
Ω1 = = K
2π
p p ik
3
im M
δ
V
il
iv
L
iw
W
2π
3

Deplasarea câmpului magnetic al statorului faţă de rotor
Viteza câmpului magnetic al Viteza câmpului magnetic al

statorului în raport cu statorul: statorului în raport cu rotorul:
2πf1 Ω1 − Ω = Ω 2
Ω1 =
p K
Cu s se va nota alunecarea rotorului faţă Ω 2 Ω1 − Ω

s= = Ω 2 = sΩ1
de câmpul magnetic învârtitor al statorului: Ω1 Ω1
Câmpului magnetic al statorului, variabil în raport cu rotorul, induce tensiuni

electromotoare în înfăşurările rotorului
Pulsaţia tensiunilor Frecvenţa tensiunilor

induse în rotor: induse în rotor:
ω 2 = pΩ 2 = sω1 p p
K f2 = Ω 2 = s Ω1 = sf1
ek 2π 2π
em M
el
L

Tensiunile induse în înfăşurarea închisă a rotorului, p

determină apariţia unor curenţi ai rotorului cu frecvenţa: f2 = (Ω1 − Ω )
2π
Curenţii rotorici produc un
câmp magnetic învârtitor:
K
ik
im M
il
L
ω 2 2πf 2
Viteza câmpului magnetic învârtitor rotoric faţă de rotor: = = Ω 2 = (Ω1 − Ω )
p p
Viteza câmpului magnetic Viteza câmpului magnetic

învârtitor al rotorului faţă de rotor: învârtitor al rotorului faţă de stator:
(Ω1 − Ω ) (Ω1 − Ω ) + Ω = Ω1
iu U
K
ik
im M
δ
V
il
iv
L
iw
Câmpului rotorului se
învârte cu viteza de W
sincronism:
2πf1
Ω1 =
p 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 13
Cele două câmpuri magnetice se învârt cu aceeaşi viteză, cu viteza de sincronism:
iu U
K
ik
im M
δ
V
il
iv
L
iw

ω1 2πf1
Φ1 iU Ω1 = =
U1 p p
Ω1 f1 2π
U2 Ω= n < Ω1
60
Ω2+Ω=Ω1
Ω1−Ω=Ω2 Ω 2 Ω1 − Ω
iK s= =
K iM Ω1 Ω1
M
Ω2 p p
f2 = Ω 2 = s Ω1 = sf1
f2 2π 2π
L
Ω
V1 W2
V2 iL
ω 2 2πf 2
= = Ω 2 = (Ω1 − Ω )
iV
W1
iW p p
(Ω1 − Ω ) + Ω = Ω1
Cele două câmpuri magnetice vor interacţiona la nivelul întrefierului şi vor determina
apariţia unui cuplul electromagnetic care va solicita cele două armături în sensuri opuse.
Relaţii echivalente pentru alunecare:
Ω1 − Ω n1 − n Ω2 ω2 f2
s= s= s= s= s=
Ω1 n1 Ω1 ω1 f1
Turaţia rotorului:
n = (1 − s )n1
Frecvenţa mărimilor din rotor:
f 2 = sf1

V. 4. Teoria maşinii asincrone polifazate ideale in regimul permanent
V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor
Fundamentala câmpului învârtitor produs de înfăşurarea statorului in raport cu statorul :
m1 2 w1k w1 pα 1 = pα 2 + θ = pα 2 + Ω t + θ 0
b11 = μ0 I1 2 sin (ω1t − pα1 )
2 π pδ e
Fundamentala câmpului învârtitor
produs de înfăşurarea statorului in α1 axa spaţială stator
raport cu rotorul : axa spaţială rotor θ
carcasă
m1 2 w1k w1
b12 = μ0 I1 2 sin(ω 2t − pα 2 − θ0 ) α2
iu U
armătură fixă
2 π pδ e
Ω armătură mobilă
ω 2 = ω1 − pΩ K
2π
3p ax
ik
δ M
V im
iv il
L
iw
W
2π
3p
Fundamentala câmpului învârtitor produs de înfăşurarea rotorului in raport cu rotorul :
m2 2 w2 k w2 pα 2 = pα1 − θ = pα1 − Ωt − θ0
b22 = μ0 I 2 2 sin(ω 2t − pα 2 )
2 π pδ e
Fundamentala câmpului învârtitor
produs de înfăşurarea rotorului in raport α1 axa spaţială stator
cu statorul : axa spaţială rotor θ
carcasă
m2 2 w2 k w 2
I 2 2 sin (ω1t − pα1 + θ0 )
α2
b21 = μ0 iu U
armătură fixă
2 π pδ e
Ω armătură mobilă
ω1 = ω 2 + pΩ K
2π
ax
ik 3p
δ M
V im
iv il
L
iw
W
2π
3p
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunzător fundamentalei

câmpului produs de curenţii din stator:
Φ11m =
2
m1 ⎛ 2 ⎞ (w k )
2
⎜ ⎟ μ 0 1 w1 I1 2li τ
Φ11 = Φ11m sin(ω1t ) 2 ⎝π⎠ pδ e
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunzător fundamentalei

câmpului produs de curenţii din stator: 2
m1 ⎛ 2 ⎞ (w k )(w k )
Φ12 m = ⎜ ⎟ μ 0 1 w1 2 w 2 I1 2li τ
Φ12 = Φ12 m sin(ω 2t − θ0 ) 2 ⎝π⎠ pδ e
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunzător fundamentalei

câmpului produs de curenţii din rotor:
Φ 22 m =
2
m2 ⎛ 2 ⎞ (w k )
2
⎜ ⎟ μ 0 2 w2 I 2 2li τ
Φ 22 = Φ 22 m sin(ω 2t ) 2 ⎝π⎠ pδ e
Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunzător fundamentalei

câmpului produs de curenţii din rotor:
Φ 21m =
2
m2 ⎛ 2 ⎞ (w1k w1 )(w2k w2 ) I 2l τ
⎜ ⎟ 0 μ 2 i
Φ 21 = Φ 21m sin(ω1t + θ0 ) 2 π
⎝ ⎠
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica p δ e 19
Fluxul magnetic al unei faze oarecare de pe rotor sau stator cuprinde fluxul dat de
fundamentala câmpului învârtitor care înlănţuie toate fazele înfăşurărilor din stator si
rotor si fluxul de dispersie care înlănţuie numai spirele fazei respective.
Fluxul unei înfăşurări de pe stator: Φ1 = Φ σ1 + Φ11
Fluxul unei înfăşurări de pe rotor: Φ 2 = Φ σ 2 + Φ 22
Inductivitatea înfăşurării de faza a statorului in raport cu fluxul total produs de toate

înfăşurările de faza din stator: L = L + L L Inductivitatea de dispersie
1 σ1 11 σ1
L11 =
Φ11m m ⎛2⎞
L11 = μ 0 1 ⎜ ⎟
2
(w1k w1 )2 l τ - Inductivitatea ciclica proprie a statorului
i
I1 2 2 ⎝π⎠ pδ e
Inductivitatea înfăşurării de faza a rotorului in raport cu fluxul total produs de toate

înfăşurările de faza din rotor: L2 = Lσ2 + L22 L Inductivitatea de dispersie
σ2
Φ 22 m m2 ⎛ 2 ⎞ (w2 k w2 )2
2
L22 = L22 = μ 0 ⎜ ⎟ li τ - Inductivitatea ciclica proprie a rotorului
I2 2 2 ⎝π⎠2016 - pδ e Inginerie Electrica
Facultatea de 20
Inductivitatea ciclica proprie a statorului

m ⎛2⎞
L11 = μ 0 1 ⎜ ⎟
2
(w1k w1 )2 l τ
i
2 ⎝π⎠ pδ e
Inductivitatea ciclica proprie a rotorului
m ⎛2⎞
L22 = μ 0 2 ⎜ ⎟
2
(w2 k w2 )2 l τ
i
2 ⎝π⎠ pδ e
Inductivitatea ciclica mutuala a

L21 =
Φ 21m
L21 = μ 0
m2 ⎛2⎞
2
(w1k w1 )(w2 k w2 ) l τ
statorului fata de rotor: ⎜ ⎟ i
I2 2 2 ⎝π⎠ pδ e
Inductivitatea ciclica mutuala a

rotorului fata de stator: L12 =
Φ12 m m ⎛2⎞
L12 = μ 0 1 ⎜ ⎟
2
(w1k w1 )(w2k w2 ) l τ
i
I1 2 2 ⎝π⎠ pδ e

V. 4.2. Ecuaţiile tensiunilor si curenţilor
Ipoteze de lucru:
Maşina este trifazată şi are o construcţie simetrică;
Înfăşurarea rotorică este trifazată şi are acelaşi număr de poli ca şi statorul;
Circuitele statorului reprezintă inductorul;
Circuitele rotorului în scurtcircuit reprezintă indusul;
Datorită simetriilor relaţiile se vor scrie pentru o fază;
Deoarece curenţii şi tensiunile din rotor au o pulsaţie diferită fata marmile din
stator se va utiliza reprezentarea în complex nesimiplificat.


Dacă Φu este fluxul pe pol al câmpului magnetic învârtitor rezultant de la nivelul
întrefierului, t.e.m. indusă în înfăşurarea unei faze de pe stator va avea valoarea efectivă:
ω1 w1 Numărul de spire stator

E1 = w1k w1Φ u = 4,44 f1w1k w1Φ u
2 k w1 Factorul de înfăşurare al statorului
Valoarea efectivă a t.e.m. induse în înfăşurarea unei faze de pe rotor:
ω2 w2 Numărul de spire rotor

E2 s = w2k w 2Φ u = 4,44 f 2 w2k w 2Φ u
2 kw2 Factorul de înfăşurare al rotorului
n1 − n n1 − 0
La pornire: n=0 s= = =1 f 2 = sf1 = f1
n1 n1
Valoarea efectivă a t.e.m. induse în înfăşurarea unei faze de pe rotor la pornire:
ω1
E2 = w2k w 2Φ u = 4,44 f1w2k w 2Φ u E2 s = sE2
2 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 23
Fluxurile de dispersie ale celor două înfăşurări:
Φ σ1 = Lσ1i1 Lσ1 Inductivităţile de dispersie

ale celor două înfăşurări
Φ σ2 = Lσ2i2 Lσ2
Fluxurile de dispersie induc în înfăşurările cărora le aparţin, t.e.m. suplimentare

având frecvenţa curenţilor respectivi şi defazaje cu π/2 în urma acestora. Valorile
efective ale tensiunilor induse sunt:
Eσ1 = ω1Lσ1I1 = X σ 1I1
Eσ2s = ω 2 Lσ2 I 2 = sω1Lσ2 I 2 = sX σ 2 I 2
Reactanţele de dispersie X σ 1 şi X σ 2 se definesc la frecvenţa din stator.

Schemele electrice echivalente: Ecuaţiile în instantaneu:
⎧u1 = R1i1 − eσ 1 − e1
⎨
⎩0 = R2i2 − eσ 2s − e2s
Ecuaţiile în complex nesimplificat:

⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎧⎪ U1e jω1t = R1 I1e jω1t + jX σ1 I1e jω1t − E1e jω1t ⎪
⎨ ⎨ R2
⎪⎩0 = R2 I 2 e jsω1t + jsX σ 2 I 2 e jsω1t − s E 2 e jsω1t ⎪⎩0 = I 2 + jX σ 2 I 2 − E 2
s
Ecuaţia circuitului rotoric corespunde unui circuit imobil în care se induce o t.e.m E2
definită la pulsaţia ω1, parcurs de curentul I2 de pulsaţie ω1 având Xσ2 definită la ω1 si
rezistenţa R2/s dependentă de viteza de rotaţie.

Fluxul total al înfăşurării unei faze de pe stator corespunzător câmpului magnetic
învârtitor rezultant de la nivelul întrefierului se poate exprima:
w1k w1
Φ u = (L11 I 1 + L21 I 2 )
2
Fluxul total al înfăşurării unei faze de pe rotor corespunzător câmpului magnetic

învârtitor rezultant de la nivelul întrefierului se poate exprima:
w2 k w 2
Φ u = (L22 I 2 + L12 I 1 )
2
Fluxul corespunzător câmpului magnetic învârtitor rezultant de la nivelul întrefierului,
μ0 2 ⎡ 3 4 w1k w1 3 4 w2 k w 2 ⎤
Φu = τli 2⎢ I1 + I 2⎥
2δ e π ⎣2 π p 2π p ⎦

Fluxul corespunzător câmpului magnetic învârtitor rezultant de la nivelul întrefierului,
μ0 2 ⎡ 3 4 w1k w1 3 4 w2 k w 2 ⎤
Φu = τli 2 ⎢ I 1+ I 2⎥
2δ e π ⎣2 π p 2π p ⎦
Solenaţia produsa de stator Solenaţia produsa de rotor
Solenaţia de magnetizare rezultanta:
3 4 w1k w1 3 4 w1k w1 3 4 w2 k w 2
θ1μ = I 1μ = I1 + I2
2π p 2π p 2π p
Curentul de magnetizare:
w2 k w 2
I 1μ = I 1 + I2
w1k w1

Câmpul magnetic învârtitor din întrefierul maşinii este creat de acţiunea simultană a
curenţilor din stator şi rotor. Pentru a produce acest câmp este necesară existenţa unui
curent care să acopere şi pierderile din miezul magnetic.
Se consideră curentul I10, o componentă a curentului din stator care produce tensiunea
magnetomotoare de magnetizare. Solenaţia produsă de curentul (I1-I10) va fi compensată
la nivelul întrefierului de solenaţia curenţilor din rotor. Această relaţie de compensare se
menţine la orice turaţie.
Pentru o poziţie particulară a rotorului, în care axele fazelor
V1
statorice şi rotorice sunt antiparalele (s=1) se poate scrie:
• Relaţia tensiunilor: • Raportul tensiunilor:
V2
M1 w2 k w 2 w1k w1 E1
E2 = − E1 ke = E2 = −
M2 U2 U1 w1k w1 w2 k w 2 ke
K1 K2
• Relaţia solenaţiilor: • Raportul curenţilor:
L1
w2 k w 2
L2
w1k w1 (I1 − I10 ) = w2 k w 2 I 2 ki =
w1k w1
(I1 − I10 ) = ki I 2
W2
Relaţia de tensiuni stabileşte legătura între fazele iniţiale fiind
W1 valabilă la oricedeturaţie
2016 - Facultatea Inginerie şi permite scrierea relaţiilor dintre 28
Electrica curenţi.
V. 4.3. Raportarea mărimilor rotorului şi diagrama de fazori
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪
⎨ R2 w1k w1
⎪⎩0 = s I 2 + jX σ 2 I 2 − E 2 • = ke
w2 k w 2
R2 2 I 2 2 I2
0= ke + j X σ2 ke − E 2 ke
s ke ke
Notaţii:
I2
R2′ = R2 ke2 I ′2 = X σ′ 2 = X σ 2 ke2 E′2 = E 2 ke = − E1
ke
Ecuaţia de tensiuni din rotor în mărimi raportate:
R2' R 2'
I '2 + jX σ2
'
I '2 − E '2
' '
0= 0= '
I 2 + jX σ2 I 2 + E1
s s 29
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
V. 4.3. Raportarea mărimilor rotorului şi diagrama de fazori

1 w2 k w2 I2
w1k w1 (I1 − I10 ) = w2 k w 2 I 2 •
w1k w1
(I1 − I10 ) = I 2 = ki I 2 = = I' 2
w1k w1 ke
⎧ U1 = R1 I1 + jX σ1 I1 − E1
⎪
⎪ R '2
⎨ 0 = I'2 + jX 'σ 2 I'2 + E1
s U1
⎪
⎪⎩I1 − I'2 = I10 − E1
ϕ1 ' ' jX σ 1 I1
I2 jX σ' 2 I 2
I1μ I10 R1 I1
I10a I1 R2' '

I2
s
V. 4.4. Schemele echivalente ale maşinii asincrone
• Schemele echivalente in T
2
f1 1 1 2 f2
10
10a 1
f1 Fe 1

• Schemele echivalente in T
2
f1 1 1 2 f2
10
10a 1
f1 Fe 1
R'2
Z σ1 = R1 + jX σ1 Z 'σ2s = + jX 'σ2
s
jRFe X μ
Zm =
RFe + jX μ
• Schema echivalentă in Γ
2 Z σ1
f1 1 1 1 2s c1 = 1 +
Zm
10
f2
f1 1 m 1 La majoritatea maşinilor
Re{c1 } >> Im{c1 } ⇒ c1 = c1

V. 5. Bilantul puterilor active la functionarea ca motor
n1 Puterea necesară pentru a rotii armătura exterioară:
Pext = M ext Ω1
M Mext
Puterea la nivelul întrefierului care acţionează asupra
rotorului:
M n
Pem = MΩ1 Puterea electromagnetică
Puterea mecanică transmisă de rotor:

P'2 = MΩ = M (1 − s )Ω1 = (1 − s ) Pem
Pierderile Joule din înfăşurarea rotorică:
PJ 2 = 3R2 I 2f 2 = Pem − P'2 = Pem − (1 − s ) Pem = sPem
Puterea electromagnetică la nivelul întrefierului

se poate obţine absorbind o puterea electrică: P1 = PJ 1 + PFe + Pem
PJ 1 = 3R1 I 2f 1 - Pierderile Joule din înfăşurarea statorică PFe - Pierderile în miezul statoric
V. 5. Bilantul puterilor active la functionarea ca motor
Puterea absorbită:
P1 = 3U1 I1 cos(ϕ1 )
Pierderile din miezul rotoric ≈ 0,

pentru că f2<5Hz.
Pierderile Joule din înfăşurarea statorică: PJ 1 = 3R1 I 2f 1

Pierderile în miezul statoric: PFe
2
P
Pierderile Joule din înfăşurarea rotorică: J 2 = 3 R I
2 f2
Pierderile de frecare si ventilaţie: Pmv

Pierderile suplimentare: Ps
P2 P2
Randamentul: η= =
2 +- P
P1 P2016 J 1 + PFe
Facultatea
+ PJ 2 Electrica
de Inginerie
+ Pf ,v + Ps 35
V. 6. Regimuri limita de funcţionare
V. 6. 1 Funcţionarea in gol
GOL: M ax = 0 P2 = M ax Ω PJ 2 = 0 Ps = 0
STATOR ROTOR
P10 P'10 Pe = MΩ1 P2′ = MΩ 0
ÎNTREFIER
P10 = 3U10 I10 cos(ϕ10 )
PJ10 = 3R1I f210
P'10 = P10 − 3R1I f210 PJ10 PFe Pmv

Schema echivalentă la gol:

i10 = 60%
Uf 1 jX σ 1 I f 10
R1 I f 10
− E1
⎧ U f 1 = R1 I f 10 + jX σ 1 I f 10 − E1
⎪
⎨ w1k w1 I f 10
⎪ E1 = − jω 2 Φ
ϕ10
I10a Φ
⎩ 2016 - Facultatea de Inginerie Electrica α0 I1μ
ϕ '10
37
d1
Uf 1 jX σ 1 I f 10
R1 I f 10
− E1
U f 1 = R1 I f 10 + jX σ 1 I f 10 − E d2
d1 : E1 cos(ϕ '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(ϕ10 )

d 2 : E1 sin(ϕ '10 ) + X σ1I f 10 = U f 1 sin(ϕ10 ) I f 10
ϕ10
I10a Φ
E1 = (U f 1 cos(ϕ10 ) − R1I f 10 ) + (U f 1 sin(ϕ10 ) − X σ1I f 10 )
2 2
α0
ϕ '10
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica I1μ 38
P'10
cos(ϕ '10 ) =
3E1 I f 10
E1
RFe =
I f 10 cos(ϕ '10 )
E1
d1 : E1 cos(ϕ '10 ) + R1I f 10 = U f 1 cos(ϕ10 )
Xμ =
I f 10 sin(ϕ '10 )
d 2 : E1 sin(ϕ '10 ) + X σ1I f 10 = U f 1 sin(ϕ10 )
E1 = (U f 1 cos(ϕ10 ) − R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(ϕ10 ) − X σ1I f 10 )2

V. 6. 2 Regimul de scurtcircuit
SCURTCIRCUIT: n=0 Ω=0 P2 = M ax Ω Pmv = 0 Ps = 0
STATOR ROTOR
Psc Pe = MΩ1
ÎNTREFIER
PJ1 PFe PJ 2
Schema generală:
Schema echivalentă la scurtcircuit: n=0 s =1

Schema echivalentă la scurtcircuit: n=0 s =1
f1 1 1 2 2 f2
f1
Pscn ⎛ U fscn ⎞
2
X sc
Rsc = 2 X sc = ⎜⎜ ⎟⎟ − Rsc2 X σ 1 = X 'σ 2 =
3I f 1n 2
⎝ I f1n ⎠
R'2 = Rsc − R1
V. 7. Cuplul electromagnetic al maşinii asincrone şi regimurile de funcţionare
Puterea electromagnetică transmisă rotorului maşinii asincrone :
Pj 23R2 I 22 I' 2 U1
Pem = = = MΩ 1 =
s s c1 c1 Z σ1 + c 21 Z 'σ2s
Cuplul electromagnetic:
3R2 I 22 3R ' 2 I ' 22

M= =
sΩ1 sΩ1 U1
I '2 =
2
⎛ R' 2 ⎞
R +
⎜ 1 1 c ⎟ + ( X σ1 + c1 X ' σ2 )2
⎝ s ⎠
R '2
3U 12 Z σ1 = R1 + jX σ1
M (s ) = 2
s
Ω1 ⎛ R '2 ⎞
⎟ + ( X σ1 + c1 X 'σ 2 ) R'2
2
⎜ R1 + c1 Z 'σ2s = + jX 'σ2
⎝ s 2016
⎠ - Facultatea de Inginerie Electrica s 43
Cuplul electromagnetic:
R '2
3U12
M (s ) = 2
s
Ω1 ⎛ R '2 ⎞
⎟ + ( X σ1 + c1 X 'σ 2 )
2
⎜ R1 + c1
⎝ s ⎠
Valoarea maximă a cuplului electromagnetic:
∂M ( s ) c1 R ' 2
=0 sm =
∂s R12 + ( X σ1 + c1 X ' σ 2 )
2
3U 12 1
Mm =
Ω1 2c ⎡ R ± R 2 + ( X + c X ' )2 ⎤
1⎢ 1 1 σ1 1 σ2 ⎥⎦
⎣
Observaţii:
Mm nu depinde de valoarea lui R2;
Mm este proporţional cu U12;
sm (alunecarea critică) este proporţională cu R2.
Regimurile de funcţionare:
s∈(0,1) regim de motor;

s<0 regim de generator;
s>1 regim de frână.
Maşina funcţionează stabil în regim de

motor dacă s∈(0,sm).
Caracteristica M=f(s) poate fi

aproximată analitic cu relaţia lul KLOSS:
2M m
M=
s sm
+
sm s

V. 8. Caracteristica mecanică a maşinii asincrone
Definiţie: n = f (M )
Generator n Motor
Se obţine din caracteristica M=f(s)
considerând relaţia:
n1
n = n1 (1 − s )
nm
Regimurile de funcţionare: M
Cadranul I regim de motor; -Mm 0 Mp Mm

Cadranul II regim de generator;
Cadranul IV regim de frână.
Frână
Maşina funcţionează stabil în regim de motor
pe porţiunea cuprinsă între n1 şi Mm.

Stabilitatea funcţionarii in regim de motor

n
1
Ecuaţia mişcări rotorului: 2
n1 3
nA B Mm
dΩ 2π dn A
J = M − Mr J = M − Mr
dt 60 dt
dn
In regim stabilizat: = 0 si M (n) = M r (n) C
dt
Fie Δn o mica abatere a turaţiei fata de punctul de
stabilitate caracterizat de turaţia n.
M
Dezvoltarea in serie Taylor a funcţiilor M(n) si Mr(n) si
reţinerea primilor doi termeni rezulta:
Ecuaţia mişcări rotorului devine:
∂M Δn
M (n + Δn ) = M (n ) +
∂n 1! 2π d (Δn ) ⎛ ∂M ∂M r ⎞
J =⎜ − ⎟ Δn
∂M r Δn 60 dt ⎝ ∂n ∂n ⎠
M r (n + Δn ) = M r (n ) +
∂n 1!
Stabilitatea funcţionarii in regim de motor

n
1
Ecuaţia mişcări rotorului: 2
n1 3
A” A’ B
nA Mm
2π d (Δn ) ⎛ ∂M ∂M r
C’
⎞ A
J =⎜ − ⎟ Δn
60 dt ⎝ ∂n ∂n ⎠
Motorul funcţionează stabil atunci când abaterea Δn
Δn → 0 , adică d (Δn ) < 0

C
tinde sa se diminueze
dt
Acest lucru se întâmpla pentru:
M
⎛ ∂M ∂M r ⎞
⎜ − ⎟<0
⎝ ∂n ∂n ⎠
Condiţia de stabilitate pentru caracteristica M=M(s):
⎛ ∂M ∂M r ⎞
⎜ − ⎟>0
⎝ ∂s ∂s ⎠
Punctul de funcţionare nominal:

n
1
n = f (M )
2
n1 3
A” A’ B
nA C’ Mm
A
M n ∈ (0, M m ) nn ∈ (nm , n1 ) nm
M = f (s ) C
sn ∈ (0, sm ) M n ∈ (0, M m )
M
- sn = 0,01÷0,06
Capacitatea de suprasarcina:
Mm
km = - km = 1,8÷3
Mn
V. 9. Încercările motorului asincron
V. 9.1. Încercarea de mers în gol
Schema de încercare:
Caracteristica curentului de mers in gol:
I10 = f (U10 ) | f = f n
M s =0
I10
I10n
Pentru U10 ⊂ [0,5 ÷1,05 ] U1n se

măsoară:
P1=P10
I1=I10
0 Um Un U10
Caracteristica factorului de putere la

Caracteristica puterii la mersul in gol:
mersul in gol:
P10 = f (U10 ) | f = f n cos(ϕ10 ) = f (U10 ) | f = f n

M s =0 M s =0
P10 cos(ϕ10)
P10n
cos(ϕ10n)
0 Um Un U10 0 Um Un U10
Separarea pierderilor:
Se reprezintă:
P'10 = P10 − 3R1 I f210 2
( )
P10 = f U 10 | f = fn '
P10 ( )
2
= f U 10 | f = fn
M s =0 M s =0
P10 P’10 P10 P’10
P10n P10n
PFen PFen
Pf,v Pf,v
0 Um Un U10 0 U2 m U2n U210

Parametrii schemei electrice echivalente:
Pentru U10=U1n se determina:
E1 = (U f 1 cos(ϕ10 ) − R1I f 10 )2 + (U f 1 sin(ϕ10 ) − X σ1I f 10 )2

P '10 E1 E1
cos(ϕ '10 ) = RFe = Xμ =
3E1 I f 10 I f 10 cos(ϕ '10 ) I f 10 sin(ϕ '10 )
V. 9.2. Încercarea în scurtcircuit
Schema de încercare:
Caracteristica curentului de scurtcircuit:
I sc = f (U sc ) | f = f n
n =0
Isc
IM
IL
Cu rotorul blocat pentru Usc ⊂ [0 ÷1 ] UM se

măsoară:
P1=Psc
I1=Isc
0
2016 - Facultatea de Inginerie Electrica
Um UL UM 54 U1
Caracteristica puterii la scurtcircuit: Caracteristica factorului de putere la

Psc = f (U sc ) | f = f n scurtcircuit: cos(ϕ ) = f (U ) |
sc sc f = fn
n =0 n =0
Psc cos(ϕsc)
cos(ϕscL)
PM
PL
0 Um UL UM U1 0 Um UL UM U1
Curentul de pornire: Cuplul de pornire:

Un − Um ⎛ Ip ⎞
2
60
I p = I scn = IL M p = M scn = ⎜⎜ ⎟⎟ M L ML = 2
( PL − 3R1I fL − PFe,L )
UL − Um 2 πn1
⎝ IL ⎠
Isc Psc
IM
IL
PM
PL
0 Um UL UM2016 - Facultatea de Inginerie Electrica

0 Um UL UM U
561

ME Masina Asincrona2016 BW

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ME Masina Asincrona2016 BW

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti

Departamentul Maşini, Materiale şi Acţionări Electrice

Prof. dr. ing. Leonard Marius MELCESCU

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 1

1885 Motorul Ferraris

1886 Motorul Tesla

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 2

 Ca motor se foloseşte in industrie pentru acţionarea pompelor, compresoarelor,

Motoarele trifazate uzuale au puterile nominale cuprinse intre 0,125-1000 kW insa se

Avantajele maşinilor asincrone: costurile de fabricaţie reduse, simplitate constructiva,

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 3

Masina cu rotorul in scurtcircuit

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 4

Maşina asincronă cu rotorul bobinat

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 6

 Puterea nominală Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată la ax)

La maşina cu rotorul bobinat:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 7

maşina asincronă cu maşina asincronă cu maşina asincronă cu rotorul

Frecvenţa tensiunii de alimentare: Turaţia rotorului:

Viteza câmpului magnetic al Viteza rotorului:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 9

Deplasarea câmpului magnetic al statorului faţă de rotor

Viteza câmpului magnetic al Viteza câmpului magnetic al

Cu s se va nota alunecarea rotorului faţă Ω 2 Ω1 − Ω

Câmpului magnetic al statorului, variabil în raport cu rotorul, induce tensiuni

Pulsaţia tensiunilor Frecvenţa tensiunilor

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 11

Tensiunile induse în înfăşurarea închisă a rotorului, p

Viteza câmpului magnetic Viteza câmpului magnetic

Cele două câmpuri magnetice se învârt cu aceeaşi viteză, cu viteza de sincronism:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 14

Relaţii echivalente pentru alunecare:

Frecvenţa mărimilor din rotor:

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 16

V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor

Fundamentala câmpului învârtitor produs de înfăşurarea statorului in raport cu statorul :

V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor

Fundamentala câmpului învârtitor produs de înfăşurarea rotorului in raport cu rotorul :

V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunzător fundamentalei

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunzător fundamentalei

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe rotor corespunzător fundamentalei

Fluxul magnetic total unei faze oarecare de pe stator corespunzător fundamentalei

V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor

Fluxul unei înfăşurări de pe rotor: Φ 2 = Φ σ 2 + Φ 22

Inductivitatea înfăşurării de faza a statorului in raport cu fluxul total produs de toate

Inductivitatea înfăşurării de faza a rotorului in raport cu fluxul total produs de toate

V. 4.1. Fluxul câmpului magnetic învârtitor si inductivităţile înfăşurărilor

Inductivitatea ciclica proprie a statorului

Inductivitatea ciclica mutuala a

Inductivitatea ciclica mutuala a

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 21

V. 4.2. Ecuaţiile tensiunilor si curenţilor

2016 - Facultatea de Inginerie Electrica 22

V. 4.2. Ecuaţiile tensiunilor si curenţilor

ω1 w1 Numărul de spire stator

Valoarea efectivă a t.e.m. induse în înfăşurarea unei faze de pe rotor:

ω2 w2 Numărul de spire rotor

V. 4.2. Ecuaţiile tensiunilor si curenţilor

Fluxurile de dispersie ale celor două înfăşurări:

Φ σ1 = Lσ1i1 Lσ1 Inductivităţile de dispersie

Fluxurile de dispersie induc în înfăşurările cărora le aparţin, t.e.m. suplimentare

Ca motor se foloseşte in industrie pentru acţionarea pompelor, compresoarelor,

Puterea nominală Pn [kW] – (Puterea mecanică furnizată la ax)

Parametrii schemei electrice echivalente:

Pentru U10=U1n se determina: