Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Metode de învăţământ
– explicaţia;
– expunerea;
– conversaţia euristică;
– învăţarea prin descoperire;
– demonstraţia;
– lucrul în echipă.
1
Bibliografie
– Nicolae Baciu, Agonia României: 1944-1948;
– Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român;
– Dennis Deletant, Teroarea comunistă în România;
– Catherine Durandin, Istoria românilor;
– Vlad Georgescu, Istoria românilor. De la origini până în zilele noastre.
Obiectivul general – să cunoască şi să înţeleagă evoluţia României postbelice în perioada 1945 – 1965.
Obiective operaţionale
O1 – să sesizeze importanţa loviturii de stat din 23 august 1944 în evoluţia politică ulterioară a României;
O2 – să prezinte etapele instaurării regimului politic comunist din România;
O3 – să prezinte principalele măsuri adoptate de regimul politic comunist în timpul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej
O4 – să menţioneze principalele domenii în care s-a manifestat controlul sovietic în România;
O5 – să explice modalităţile prin care s-a exercitat controlul sovietic;
O6 – să sesizeze dominaţia totală a Uniunii Sovietice asupra României în perioada 1945-1965;
O7 – să analizeze şi să sintetizeze sursele istorice din manual;
2
2. Revitalizarea Dizidenţa Întreabăi pe elevi despre rezistenţa comunistă -elevii -conversaţia
cunoştinţelor anticomunistă Întreabăi despre formele de represiune. răspund la euristică
dobândite întrebările
anterior (5’) profesorului
3. Anunţarea
lecţiei noi, a - Astăzi vom urmări evoluţia politică a României
planului de după al doilea război mondial, în perioada 1945-1965.
predare- - Vom analiza:
învăţare (3’) modalitatea de instaurare a noului regim
politic;
măsurile regimului politic comunist;
trăsăturile regimului politic totalitar.
3
4. Dobândirea Instaurarea PREMISE -elevii iau -explicaţia
noilor regimului notiţe
cunoştinţe (40’) comunist Actul de la 23 august 1944
- România se alătură Naţiunilor Unite în al doilea
război mondial;
- începutul ascensiunii Partidului Comunist din
România, partid care era în egalitate şi care nu avea
mai mult de 1000 de membrii în anul 1944.
Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944
- este impusă de Uniunea Sovietică;
- întreţinerea armatei sovietice de ocupaţie – Armata
O1 Roşie;
- plata unor uriaşe despăgubiri de război;
- graniţa româno-sovietică pe Prut; -expunerea;
- trecerea N-V Transilvaniei sub administraţia -explicaţia
Armatei Roşii, cu promisiunea retrocedării în
schimbul unei guvernări „democratice”.
Acordul procentajelor din octombrie 1944
- întâlnire între Churchill şi Stalin în care s-au
împărţit sferele de influenţă în Europa de Est.
România intra în sfera de influenţă sovietică.
Prezenţa Armatei Roşii
- factor de presiune;
- abuzuri asupra populaţiei.
Etapele 1. Pătrunderea reprezentanţilor Partidului -elevii iau -expunerea
instaurării Comunist în guvernele constituite după 23 august notiţe
regimului 1944, în posturi foarte importante.
O2 politic Guvernul condus de general Constantin
comunist Sănătescu - august-decembrie 1944; Posturi
cheie în Ministerul de Interne şi în Ministerul
Comunicaţiilor.
Guvernul condus de general Nicolae Rădescu
– 6 decembrie 1944-6 martie 1945 -învăţarea prin
2. Constituirea guvernului comunist condus de -elevii citesc şi descoperire;
4
Petru Groza – 6 martie 1945 analizează -demonstraţia;
s-a realizat în urma agitaţiilor comuniste din sursele 1, 2 şi 9 -expunerea.
ţară întreţinute de Frontul Naţional Democrat din manual
controlat de Partidul Comunist;
s-a realizat în urma presiunii şi ameninţărilor
lui Andrei Vâşinski, ministrul adjunct de
O7 externe sovietic;
consecinţa formării guvernului „democratic” a
fost reintrarea în posesia statului român a
Transilvaniei de N-V;
regele Mihai a protestat faţă de abuzurile
guvernului Groza prin greva regală din
perioada august-decembrie 1945, care s-a
O2 încheiat ca urmare a includerii în guvern a
unor reprezentanţi ai Partidului Naţional
Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal.
5
iar liberalii din guvern au fost schimbaţi (Gh.
O7 Tătărăscu este înlocuit la Ministerul de
Externe cu Ana Pauker)
-elevii citesc -demonstraţia
5. Proclamarea Republicii Populare Române sursele 17 şi
Instituţia monarhiei reprezenta ultima 18, 10.
instituţie democratică din România;
La 30 decembrie 1947, Petru Groza şi
Gheorghe Gheorghiu Dej i-au cerut regelui
Mihai abdicarea. În aceeaşi zi România a fost
proclamată republică.
Regimul Regimul comunist din România în această perioadă -expunerea
comunist din s-a caracterizat prin:
România între adoptarea unor măsuri specifice regimurilor
1948 şi 1965 totalitare comuniste;
dominaţia sovietică, controlul URSS în toate
domeniile vieţii social-economice.
6
O3 ţăranului român, creşterea numărului de
deţinuţi politici, migraţia de la sat la oraş;
naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare
– iunie 1948; a însemnat desfiinţarea
proprietăţii private;
industrializarea forţată – investiţii masive mai
ales în industria grea, cu efecte negative
pentru economie;
introducerea planificării în economie –
primul cincinal a fost 1951-1955;
introducerea cenzurii în cultură şi învăţământ,
scopul fiind crearea omului nou;
măsuri împotriva Bisericii; Biserica Ortodoxă
a fost subordonată statului; Biserica Greco-
Catolică a fost desfiinţată -învăţarea prin
O4 descoperire
DOMINAŢIA UNIUNII SOVIETICE S-A REALIZAT
ÎN TOATE DOMENIILE:
politic – prin controlul Partidului Muncitoresc
Român; elevii citesc
sursa 19;
economic
– prin intermediul întreprinderilor mixte
româno-sovietice, SOVROM-uri;
– prin aderarea României la Consiliul de
-elevii iau
Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.),
notiţe
controlat de URSS.
-demonstraţia
militar – prin aderarea, în 1955, la Tratatul de la
Varşovia, organizaţia militară a statelor
comuniste;
O5
cultural – are loc un proces de rusificare prin: -expunerea,
-explicaţia.
introducerea limbii ruse ca limbă
7
obligatorie în şcoală;
înfiinţarea de edituri, instituţii, muzee
cu profil româno-rus (de ex. Cartea
Rusă, Asociaţia pentru strângerea
legăturilor cu Uniunea Sovietică -
ARLUS);
falsificarea istoriei naţionale prin
O6 exagerarea rolului slavilor în
etnogeneza românească şi prin
evidenţierea relaţiilor ruso-române.