Sunteți pe pagina 1din 3

Recapitularea cu rezistenţa anticomunistă din munţi .

După 23 august 1944 România a trecut de partea aliaţilor şi acest eveniment a


marcat aşcenţiunea partidului comunist care nu avea mai mult de 1000 de membrii în anul
1944.
Convenţia de armistiţiu din 12 septembrie 1944: România era obligată să întreţină
armata de ocupaţie sovietică, plata unor uriaşe despăgubiri de război; graniţa româno-
sovietică pe Prut; trecerea N-V Transilvaniei sub administraţia Armatei Roşii, cu promisiunea
retrocedării în schimbul unei guvernări „democratice”.
Acordul procentajelor din octombrie 1944
- întâlnire între Churchill şi Stalin în care s-au împărţit sferele de influenţă în Europa de Est.
România intra în sfera de influenţă sovietică.
Prezenţa Armatei Roşii
- factor de presiune;
- abuzuri asupra populaţiei
Pătrunderea reprezentanţilor Partidului Comunist în guvernele constituite
după 23 august 1944, în posturi foarte importante.Guvernul condus de general Constantin
Sănătescu - august-decembrie 1944; Posturi cheie în Ministerul de Interne şi în Ministerul
Comunicaţiilor. Guvernul condus de general Nicolae Rădescu 6 decembrie 1944 - 6 martie
1945.
Constituirea guvernului comunist condus de Petru Groza – 6 martie 1945
 s-a realizat în urma agitaţiilor comuniste din ţară întreţinute de Frontul Naţional
Democrat controlat de Partidul Comunist;
 s-a realizat în urma presiunii şi ameninţărilor lui Andrei Vâşinski, ministrul adjunct de
externe sovietic;
 consecinţa formării guvernului „democratic” a fost reintrarea în posesia statului român
a Transilvaniei de N-V;
 regele Mihai a protestat faţă de abuzurile guvernului Groza prin greva regală din
perioada august-decembrie 1945, care s-a încheiat ca urmare a includerii în guvern a unor
reprezentanţi ai Partidului Naţional Ţărănesc şi Partidului Naţional Liberal.
3. Falsificarea alegerilor din noiembrie 1946. Alegerile au fost câştigate prin fraudă de
Blocul Partidelor Democratice format din Partidul Comunist, Partidul Social-Democrat,
Partidul Naţional Liberal – Gh. Tătărăscu şi Partidul Naţional Ţărănesc – Anton
Alexandrescu; Partidul Naţional Ţărănesc a fost adevăratul câştigător al alegerilor.
4. Anihilarea opoziţiei democratice, Partidul Naţional Ţărănesc – înscenarea de la Tămădău
– acuzaţii de trădare şi de colaborare cu SUA împotriva guvernului comunist de la Bucureşti;
Partidul Naţional Liberal – s-a autodizolvat iar liberalii din guvern au fost schimbaţi (Gh.
Tătărăscu este înlocuit la Ministerul de Externe cu Ana Pauker)
5. Proclamarea Republicii Populare Române, Instituţia monarhiei reprezenta ultima
instituţie democratică din România; La 30 decembrie 1947, Petru Groza şi Gheorghe
Gheorghiu Dej i-au cerut regelui Mihai abdicarea. În aceeaşi zi România a fost proclamată
republică.
Regimul comunist din România în această perioadă s-a caracterizat prin:
 înfiinţarea partidului unic – în februarie 1948 s-a constituit Partidul Muncitoresc Român
prin „înghiţirea” PSD de către Partidul Comunist; secretar general al partidului a devenit
Gheorghe Gheorghiu Dej;
 adoptarea unei constituţii care să creeze baza juridică a regimului – Constituţia din 1948,
urmată de Constituţia din 1952; acestea acordau partidului unic rolul de forţă conducătoare;
 colectivizarea în agricultură – martie 1949 – 1962; a avut consecinţe grave: distrugerea
satului tradiţional românesc, sărăcirea ţăranului român, creşterea numărului de deţinuţi
politici, migraţia de la sat la oraş;
 naţionalizarea bunurilor industriale şi bancare – iunie 1948; a însemnat desfiinţarea
proprietăţii private;
 industrializarea forţată – investiţii masive mai ales în industria grea, cu efecte negative
pentru economie;
 introducerea planificării în economie – primul cincinal a fost 1951-1955;
 introducerea cenzurii în cultură şi învăţământ, scopul fiind crearea omului nou;
 măsuri împotriva Bisericii; Biserica Ortodoxă a fost subordonată statului; Biserica Greco-
Catolică a fost desfiinţată
DOMINAŢIA UNIUNII SOVIETICE S-A REALIZAT ÎN TOATE DOMENIILE:
 politic – prin controlul Partidului Muncitoresc Român;
 economic
– prin intermediul întreprinderilor mixte româno-sovietice, SOVROM-uri;
– prin aderarea României la Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (C.A.E.R.),
controlat de URSS. 1949
 militar – prin aderarea, în 1955, la Tratatul de la Varşovia, organizaţia militară a
statelor comuniste;
 cultural – are loc un proces de rusificare prin:

 introducerea limbii ruse ca limbă obligatorie în şcoală;


 înfiinţarea de edituri, instituţii, muzee cu profil româno-rus (de ex. Cartea
Rusă, Asociaţia pentru strângerea legăturilor cu Uniunea Sovietică - ARLUS);
 falsificarea istoriei naţionale prin exagerarea rolului slavilor în etnogeneza
românească şi prin evidenţierea relaţiilor ruso-române.
Începând cu 1958 (are loc şi retragerea trupelor sovietice din ţară), Gheorghe Gheorghiu Dej
impune „linia naţională”:
 măsuri de derusificare – sunt desfiinţate instituţiile cu profil româno-rus;
 reorientarea politicii externe – legături cu statele comuniste cu care URSS intraseră în
conflict: Albania, Iugoslavia, China;
 încheierea de acorduri economice cu state vest-europene 1960
1961 legaţiile Mari Britanii şi a Franţei sunt ridicate la rangul de ambasadă.
În 1963 Gheorghe Gheorghiu Dej vizitează Iugoslavia şi încheie un acord pentru construirea
complexului hidroenergetic de la Porţile de Fier.
Respingerea planului Valev. 1964, România a trebuit să se specializeze pe producţie
petrolieră şi agrară.
Toate aceste măsuri au culminat cu Declaraţia din aprilie 1964 cu privire la poziţia
Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti
internaţionale prin care se propuneau principii noi în relaţiile dintre partidele comuniste:
egalitate, avantaj reciproc, neamestec în treburile interne.

S-ar putea să vă placă și