Sunteți pe pagina 1din 8

CONSIDERAȚII PRIVIND ECUAȚIA SECURITARĂ DETERMINATĂ DE

PROBLEMATICA REFUGIAȚILOR DIN ORIENTUL MIJLOCIU

Lect. univ. dr. Cătălin PEPTAN, Universitatea „Constantin Brâncuși” Târgu Jiu

1. Rezumat

Autorul abordează o problematica de actualitate la nivel european, respectiv evoluția


ecuației securitare la nivel continental determinată de noul val al refugiaților din Orientul
Mijlociu. Pentru înțelegerea fenomenelor asociate problematicii, se face o trecere în revistă a
climatului de securitate din Orientul Mijlociu la sfârșitul secolului al XX-lea şi începutul
secolului al XXI-lea, determinată, în principal, de manifestarea cu o virulență crescândă a
naționalismului și pan-arabismului, pe fondul gravelor probleme, cu cauzalitate diversă, ce se
regăsesc în majoritatea țărilor din regiune, care au potențat fenomenul terorist, afectând situația
economică și securitară a multor state din regiune și generînd o nouă amenințare securitară,
respectiv fenomenul migrației ilegale a grupuri importante de persoane de religie islamica către
țările occidentale ale bătrînului continent european.
Autorul tratează problematica determinată de recentele decizii ale autorităților de la
Ankara de a deschide granițele naționale spre a permite refugiațior cantonați pe teritoriul Turciei
să se deplaseze spre destinații din Uniunea Europeană, făcând o analiza din punct de vedere
geopolitic a cauzelor care au generat starea de fapt, a măsurilor ce se impun pentu gestionarea
situației și a posivilelor consecințe în plan securitar la nivel european.

Key words: terorism, globalizare, criminalitate, migrație, refugiat, amenințare, securitate.

2. Condiderații generale privind Orientul Mijlociu

Orientul Mijlociu, istoric vorbind, s-a caracterizat, din totdeauna, prin instabilitate și
inpredictibilitate - fapt ce a determinat specialiștii să-l considere, adeseori, un „vulcan în
activitate al geopoliticii (...) ale cărui erupții neîntrerupte (...) destabilizează regiunea (...) și face
din aceasta cel mai virulent focar de războaie religioase, civile și/sau interstatale și teroriste” 1, iar
privit din perspectivă culturală, economică și politică, este un areal geografic al interferențelor
geopolitice cu o însemnatate strategică excepțională, ce reprezintă locul de intersecție al
intereselor politice ale puterilor mondiale actuale.2
Sfârșitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea a fost marcat de
deteriorarea climatului de securitate în Orientul Mijlociu, cauza principală reprezentând-o ceea
ce generic numim sfârșitul ordinii internaționale bipolare și tranziția spre „noua ordine
internațională multipolară”, deși mult clamata creare, cu sprijinul și implicarea directă a marilor
puteri globale, a „Noului Orient Mijlociu” nu reușește să rezolve problemele istorice cu care
regiunea continuă să se confrunte.
Asistăm, așadar, la manifestarea cu o virulență crescândă a naționalismului și pan-
arabismului, care i-a determinat pe mulți dintre musulmani să se reîntoarcă la islamul originar,
la militantismul radical instrumentalizat, adeseori, de islamul politic 3 caracterizat de un potențial
de mobilizare socială excepțional, explicabil prin melanjul toxic dintre politică și religie, dar și

1
Pascal, Lamy, Nicole, Gnesotto, Jean-Michel Baer, Încotro se indreapta lumea?, Editura Niculescu, București,
2018, pg. 105.
2
Cătălin, Peptan, Terorismul. Manifestări și evoluții în zonele fierbinți ale mapamondului. Orientul Mijlociu. Asia.
Africa, Editura „Academica Brâncuși” Târgu Jiu, 2019, p. 53.
3
Anoushiravan, Ehteshami, Globalization and Geopolitics in the Middle East Old Games, New Rules, Routledge,
London, 2007, p. 90.
prin neacceptarea mizelor modernizării și a valorilor democrației occidentale, islamismul fiind
încă fundamentul civilizaţiei cu acelaşi nume, aflate într-o expansiune pe baza aceloraşi principii
multiseculare. Aceste realități au fost determinate de multiple cauze, precum: politicile
regimurilor autoritar-totalitare prin care s-au încălcat drepturi și libertăți ale cetățenilor;
guvernarea neperformantă marcată de corupție; ritmul încetinit al dezvoltării economice, cu
consecințe directe asupra creșterea șomajului și inflației; amplificarea decalajului dintre săraci și
bogați; creșterea demografică, deficitul de educație și lipsa perspectivei tinerilor la o viață
normală.4
Reacțiile autorităților guvernamentale, din multe țări ale Orientului Mijlociu, la
nerezolvarea problematicii sociale, au generat miscări protestatare extreme, care au afectat viața
socio-economică și securitatea regiunii. Totodată, au generat contextul favorabil al reapariției și
manifestării terorismului, cu o nouă morfologie proteiformă, potențat, mai mult ca oricând, de
rigoarea și incisivitatea unor ideologii cu mare capacitate de aculturare, chiar dacă acestea nu
sunt caracterizate de un corpus ideatic sau normativ care să expliciteze adepților realitatea
și/sau regulile sociale, bine cunoscut fiind faptul că terorismul se hrănește dintr-un veritabil
„incubator al urii”, ce are elemente contextualizante de ordin social, economic, politic și
cultural5.
Terorismul în Orientul Mijlociu a căpătat, în ultimul deceniu, valențele unui fenomen, cu
tendințe de „difuzie” și spre alte areale geografice din apropiata Africă, bătrâna Europă sau
îndepărtata America, transformând câteva regiuni ale lumii într-o adevărată junglă modernă, în
care criminalii nu au nici o regulă știind doar să ucidă, cu toate că, la finele anului 2017,
autoritățile irakiene au anunțat „sfârșitul războiului împotriva Statului Islamic” și destructurarea
grupării6 iar, în martie 2019, autoritățile siriene au comunicat că „forţele democratice siriene
declară eliminarea totală a aşa-numitului califat şi 100% înfrângerea teritorială a ISIS” 7. În acest
context lumea arabă a devinit un adevărat „teatru de operațiuni militare” care a afectat profund
situația economică și securitară a multor state din regiune, generînd o nouă amenințare
securitară, respectiv fenomenul migrației ilegale a grupuri importante de persoane de religie
islamica, către țările occidentale ale bătrînului continent european.

3. Amenințarea migrației ilegale – „arma” din Orientul Mijlociu

Valul de migranți din țările Orientului Mijlciu, adepţi ai religiei islamice, care a bulversat
Europa Occidentală în a doua jumătate a deceniului trecut, reprezintă apogeul unui proces mai
amplu ce s-a derulat constant după sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, constituind, în
prezent, una dintre potențialele surse de conflict dintre civilizația creștină și cea musulmană,
respectiv între cele două societăți, creștină și musulmană, aflate într-o relaţie „în mod continuu
adânc conflictuală (...), de intensă rivalitate şi de război înfocat de diferite grade” 8.
Gravele probleme de ordin economic, social și politic din țări precum Siria, Iran, Irak sau
Afganistan, se află la originea valurilor de migranți ce-și părăsesc țara de origine și pleacă spre
necunoscut, în căutarea unui loc de muncă și a unui nou cămin pentru tânăra și numeroasa
familie, în care pulsează cu ardoare viață religioasă, spre o Europă imbătrânită, preocupată să-şi
renege originile, să se desprindă de creştinism și să se înfățișeze ca fiind una laică și seculară.
O primă destinație temporară o reprezintă Turcia, întucât nu există variante
alternative pentru grupurile de migranți din țările menționate, dacă se iau în

4
Cătălin, Peptan, Op. Cit. pp. 55-56
5
Serkan, Tasgin, Taner, Cam, „Reasons for Terrorism in the Middle East”, în Alexander R. Dawoody (editor),
Eradicating Terrorism from the Middle East Policy and Administrative Approaches, Springer, 2016, pg. 86.
6
https://www.ziare.com/international/statul-islamic/2017-anul-prabusirii-califatului-statului-islamic-
1495057/accesat 18.09.2019.
7
https://www.adevarul.ro/international/in-lume/statului-islamic-ras-fata-pamantului-siria-
1_5c95ec51445219c57e9038d4/index.html; accesat 15.11.2019.
8
Samuel, Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2019, p. 383.
considerare particularitățile de ordin politic și economic ale țărilor Orientului
Mijlociu sau pozițiile oficiale ale autorităților țărilor occidentale și ale societății civile
care, prin diverse mecanisme, recurg la practici de descurajare și hărțuire a
migranților.9 Deși Turcia se consideră „o  insulă de pace în regiunea în care se află, pentru că
este un adăpost și conștiință a umanității” 10 și își arogă rolul de „stat nucleu” al civilizației
islamice11, recentele incursiuni militare ale armatei Turciei, din octombrie 2019, din nordul
Siriei, cunoscute sub denumirea generică de denumită „Primavara Păcii”, cu scopul declarat de a
elimina elementele teroriste din zona de frontieră 12, au înrăutățit situația securitară din regiune,
tot mai multe voci importante afirmând că orice plan de detensionare a sistemului socio-politic și
de pacificare în Orientul Mijlociu trebuie să fie conceput în concordanță cu profilul profilul geo-
securitar al regiunii. De altfel, vechea problemă kurdă pare greu soluționabilă în contextul în care
președintele Recep Tayyip Erdogan consideră că „nu există nici o problema kurdă, sunt doar
niște cetățeni kurzi care au probleme”.13
Accentuarea conflictului turco-sirian, odată cu sprijinul oferit de autoritățile turce 14
rebelilor islamişti din regiunea Idlib din nordul Siriei, în lupta contra forțrelor armatei
preşedintelui sirian Bashar al Assad, urmate de măsurile de retorsiune ale acestora, din
februarie 2020, reinflamează ecuația securitară din Orientul Mijlociu și crează premisele unei
confruntări militare de amploare, dacă analizăm în profunzime natura acestui conflict, cauzele
escaladării lui şi riscurile pe care le generează în plan regional. În fapt, Turcia sunită reislamizată
sub „agenda islamistă ascunsă, disimulată sub discursul proeuropean”15 al președintele Erdoğan,
susţine în regiune forţe islamiste sunite, în timp ce autoritățile siriene, susținute de aliaţii şiiţi din
Iran și de Rusia, pare a fi învingătoare de facto a războiului civil din Siria.
In context, în pofida acordurilor internaționale, care reglementează problematica
refugiaților aflați pe teritoriul Turciei, la care aceasta este parte, autoritățile de la Ankara au
declarat, în cursul lunii februarie 2020, că nesoluționarea conflictului din regiunea Idlib și
neîncetarea atacurilor ale armatei siriene asupra capabilităților militare turce va determina
deschide graniţele refugiaţii sirieni aflaţi în Turcia, astfel încât aceştia să se poată deplasa spre
destinații din vestul Europei, partidului de guvernământ de la Ankara declarând că "politica
noastră pentru refugiaţi este aceeaşi, dar aici avem o situaţie gravă. Nu-i mai putem ţine pe
loc"16. De menționat sunt și intențiile Turciei, exprimate la finele anului 2019, de repatriere a
luptătorilor ISIS reținuti în închisorile turcești, sub motivația că „Turcia nu este hotel pentru turiști”17. Se
crează astfel premisele unui nou val de migranți spre destinații din vestul continentului
European, printre care se pot afla inclusiv elemente ce aparțin sau îmbrățițează ideologii și
concepții specifice grupărilor teroriste, dacă ținem cont că, potrivit autorităților de la Ankara, pe
teritoriul Turciei se află cantonați peste 3,6 milioane de refugiați sirieni și de alte naționalități, ce
refuză reîntoarcerea în țara de baștină, țelul suprem al acestora reprezentându-l bucuria libertății
într-o țară occidentală în care să se bucure de respectarea drepturilor cetățenești și să aibe șanse
reale la o viață prosperă, liberă și demnă.

9
https://www.trt.net.tr/romana/programe/2019/07/30/turcia-si-migratia-ieri-astazi-maine-1245110/accesat
07.03.2020., punct de vedere exprimat de prof.dr. Kudret BÜLBÜL, decanul Facultății de Științe Politice din cadrul
Universității Yildirim Beyazid din Ankara. 
10
Ibidem.
11
Samuel, Huntington, Op cit., pg. 327-328.
12
milițiile kurde și celulelor ISIS, sub motivația necesității „restabilirii liniștii și păcii în Siria”.
13
Ece Temelcura, Turcia, între nebunie și melancolie, Corint Books, București, 2017, pg. 259-261.
14
Potrivit autorităților, Turcia dorește crearea unei zone tampon în care să fie cantonați cei circa 3,5 milioane de
refugiați sirieni aflați în prezent pe teritoriul acesteia.
15
Carmen Gavriluță, Revolta O rientului, Editura Polirom, Iași, 2013, p. 257.
16
https://www.dw.com/ro/reuniune-extraordinară-nato-după-escaladarea-situaţiei-din-siria/a-52572751/accesat
08.03.2020.
17
https://www.dw.com/ro/comentariu-joc-de-putere-în-jurul-susținătorilor-isis-repatriați/a-51213795/accesat
19.11.2019.
4. Drumul spre Europa – un risc asumat pentru actorii implicați
Prima zi a primăverii calendaristice a anului 2020 a fost marcată de o avalanșe de știri ale
agențiilor de presă din Europa și Orientul Mijlociu care mediatizau declarațiile ministrul turc de
Interne, Suleyman Soylu, potrivit cărora Turcia ar fi deschis, în provincia Edirne, punctele de
trecere a frontierei spre Grecia şi Bulgaria, permițând unui număr de 76.385 de refugiați sirieni
să se deplaseze spre țările Uniunii Europene, totodată, ameninând că va permite să treacă un nou
aflux de refugiaţi sirieni în situația în care nu obţine un sprijin concret din partea organismelor
internaționale în conflictul din nordul Siriei.18 Reține atenția faptul că Turcia și-a motivat aceste
decizii prin incapacitatea de a mai face face faţă unui nou val de refugiați sirieni din regiunea
Idleb, din calea ofensivei lansate de autoritățile de la Damasc.

În context, agențiile de presă din Turcia19 au publicat harta posibilelor rute de


deplasare a refugiaților sirieni din provincia siriană Idlib, în număr estimat
de circa un milion, către Europa de Vest, enumerând Grecia, Bulgaria,
România și Ungaria ca țări de trazit spre destinația finală.
Până în prezent o situație alarmantă, în ceea ce privește criza refugiaților, se regăsește în
insula grecească Lesbos, areal geografic considetat gazdă tradițională a refugiaților încă din anii
90, când aceștia proveneau cu precădere din fosta Iugoslavie, scena unui abominabil război civil.
Astăzi, numărul mare de refugați, cantonați în taberele special amenajate, au determinat activiştii
pentru drepturile omului să semnaleze că situaţia de pe insulele Lesbos, Chios și Samos a devenit
insuportabilă, atât pentru localnici cât şi pentru imigranţi, și că trebuiesc adoptate măsuri coerente
pentru gestionarea situației. 20 Considerate a fi doar locații de tranzit, într-un orizont de timp ce nu
poate fi estimat cu certitudine, insulele grecești vor fi părăsite de către refugiați care, în demersul lor
de a ajunge în vestul Europei, au ca variantă alternativă peninsula italică, un areal geografic marcat
de epidemia COVID -19, ce a determinat autoritățile italiene să scoată armata în stradă pentru a
„ermetiza” întreg teritoriul național. Pe acest fond este aproape cert că autoritățile italiene nu vor
permite pătrunderea pe teritoriu național a unor valuri de migranți care ar putea afecta și mai mult
problematica socială ce caracterizează peninsula, aceștia fiind obligați să caute alte posibilități de a
ajunge spre destinația finală.
O altă variantă de deplasare a refugiaților aflați momentan cantonați pe teritoriul Turciei,
vehiculată de mediile de la Ankara, include și teritoriul României, ceea ce impune adoptarea de către
18
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/turcia-sustine-ca-a-lasat-75-000-de-migranti-sa-treaca-frontiera-cu-ue-harta-
cu-traseul-refugiatilor-care-trece-prin-mijlocul-romaniei-1268534/ accesat 08.03.2020.
19
https://www.english.alarabiya.net/en/media/television-and-radio/2020/02/29/Turkish-state-owned-TRT-Arabic-
posts-map-showing-refugees-path-to-France.html?
fbclid=IwAR3uEyzE4WhiN4teDjgItlgg0HYCcXbhxFPDB0WAjmYPmowbRzE36jjMR5M/accesat 08.03.2020.
20
https://www.dw.com/ro/criza-refugiaţilor-în-grecia-situaţia-se-agravează-pelesbos/a-52605453/accesat 08.03.2020.
autorităţile naționale a unor strategii de răspuns pragmatice, în măsură să diminueze ameninţările la
adresa ţării noastre şi să genereze, în plan internaţional, imaginea de stat exportator de securitate şi
nu generator de riscuri securitare. Acest scenariu reconfirmă ideea vehiculată pe perioada crizei
migrației din 2014-2016, potrivit căreia România, deși nu s-a confruntat tradițional cu un număr
semnificativ de cazuri de migraţie ilegală, reprezintă o zonă de tranzit preferată de grupările de crimă
organizată specializate în migraţie ilegală. În acest mod se pot genera factori de risc şi
vulnerabilităţi pentru securitatea României, precum: nerespectarea legislaţiei specifice trecerii
frontierelor și identificarea cu dificultate a migranţilor; infiltrarea în grupurile de migranți a unor
elemente teroriste sau de crimă organizată; diseminarea pe teritoriul național a unor factori de
risc biologic ce pot afecta sănătatea populației și nu în ultimul rînd afectarea bugetului naţional
prin alocarea suplimentară de capabilități umane şi materiale necesare gestionării optime a
migranţilor (costuri de cazare şi hrănire a migranţilor, cheltuieli cu asistenţa medicală, asigurarea
cu translatori a taberelor de refugiaţi, costuri aferente integrării în comunitate, etc). Legat de
această problematică, fostul președinte al României, Traian Băsescu, afirma recent că România
nu este pregătită să facă față unui flux migratoriu și că posibilele consecinte în plan secutitar al
pătrunderii pe teritoriu național al acestora pot fi dezastroase.
Indiferent de ruta de deplasare vizată de către refugiați, în demersurile acestora de a se
deplasa spre vestul Europei, reacțiile statelor europene afectate au fost ferme, mai ales în
contextul în care Turcia a semnat cu Uniunea Europeană un acord 21 prin care se angajease să
controleze fluxurile migraţioniste ilegale, în schimbul primirii de fonduri şi accelerării procesului de
aderare la Uniune.
Dacă la jumătatea deceniului trecut Germania, îmbătrânită și cu un mare deficit al forței de
muncă, și-a deschis larg porțile și a primit circa un milion de migranți, astăzi cancelara Angela Merkel
consideră innacceptabilă „presiunea pusă de Turcia pe Uniunea Europeană” prin deschiderea puncelor de
frontieră la granița cu Grecia și se declară oponentă a primirii unui nou val de refugiați pe teritoriul
Germaniei, care ar alimenta revigorarea extremei drepte și ar înrăutăți ecuația securitară internă. 22
Soluția propusă de cancelarul Germaniei face referire la respectarea acordului încheiat în anul 2016 între
Uniunea Europeană și Turcia menit să obstrucționeze deplasarea migranților spre vestul Europei.
Pe de altă parte, președintele Franței, Emanuel Macron, se pronunță pentru evitarea unei crize
umanitare determinate de problematica migranților din Turcia, îndemnând la eforturi europene comune
pentru ajutorul rapid şi a protejarea frontierelor Greciei și Bulgariei. Un punct de vedere similar a fost
exprimat și de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a anunţat că Uniunea
Europeană va acorda sprijin Greciei şi Bulgariei prin intermediul Frontex la frontieree terestre 23,
intenționând determinarea gestionării problematicii la nivelul entităților statale din proximitatea zonei de
cantonare a acestora. Poziția cancelarului austriac Sebastian Kurz îndeamnă la solidaritate în ceea ce
privește acțiunile convergente pentru consolidarea protecţiei frontierelor externe ale Uniunii
Europene, cu scopul prevenirii repetării unei crize a migranților pe continentul european similare celei
din deceniul anterior.
O abordare realistă a problematicii în discuți aparține europarlamentarului Traian Băsescu,
care propune comunității internaționale trei elemente esențiale pentru gestionarea fenomenului migraţiei
ilegale, respectiv: semnarea de către Uniunea Europeană a unor acorduri de readmisie cu ţările de origine
a migranţilor, stabilirea de către Uniunea Europeană a unor acorduri de colaborare cu autoritățile ţărilor
de tranzit pentru contracararea reţelelor de crimă organizată transfrontaliere implicate în traficul de
migranţi ilegali și supravegherea traficului de pe Coasta de Nord a Africii sau din Estul Mediteranei către
Grecia, de către flotele militare dislocate în Marea Mediterană și reîntoarcerea în apele teritoriale ale
țărilor de origine a ambarcaţiunilor având la bord migranţi. 24
Cheia problemei rezolării crizei create aparține, negocierilor dintre Vladimir Putin și Recep
Tayyip Erdogan, liderii regimurilor anti-democratice şi anti-occidentale de la Moscova şi Ankara ,
21
Prin acordul încheiat în anul 2016, Uniunea Europeană s-a angajat să acorde Turciei 6 miliarde de euro, din care
au fost plătite 3,2 miliarde până în prezent.
22
https://24-ore.ro/2020/03/02/angela-merkel-declara-ca-este-inacceptabil-ca-turcia-sa-faca-presiuni-asupra-ue-pe-
spatele-refugiatilor/ accesat 08.03.2020.
23
https://www.news.ro/externe/franta-deplin-solidara-cu-grecia-si-bulgaria-afirma-macron-care-vrea-sa-se-evite-o-
criza-umanitara-si-a-migratiei-in-urma-unui-aflux-de-migranti-din-turcia-1922401302002020031319286947.
24
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/CRE-9-2020-02-12-INT-3-564-0000_RO. / accesat 09.03.2020.
„aliați de conjunctură” ce clamează adeseori bune relații 25 în ciuda statutului Turciei de stat membru
al NATO. Reține atenția și poziția Departamentului de Stat al SUA, de sprijin a Turciei și
solicitarea imperativă de încetarea de îndată a ofensivei lansate de Siria, Rusia şi formaţiunile de
luptă sprijinite de Iran, ori solidaritatea exprimată de NATO, prin vocea secretarului general al
alianței, Jens Stoltenberg26.
O posibilă soluție a crizei refugiaților din Țările Orientului Mijlociu, cantonați în prezent pe
teritoriul Turciei, o reprezintă integrarea acestora chiar în societatea turcă, dat fiind deficitul forței de
muncă27 și problemele economiei naționale unde puterea de cumpărare este afectată de nivelul
ridicat al inflației iar investițiile străine s-au prăbușit cu 30% în anul 2019. Nu este de neglijat nici
posibilitatea absorției unei părți semnificative a refugiaților de către țările bogate din peninsula Arabică, o
posibilă destinație fiind Arabia Saudită, țară care deține statutul de „superputere financiară” 28
implicată în diverse programe de întrajutorare la nivel mondial, pe teritoriul căreia se află circa
cinci milioane de străini, mulți dintre aceștia fiind cetățeni occidentali angrenați în activități
subsecvente extracției și rafinării petrolului, cu posibilități de absorție a forței de muncă în
domeniu. S-ar crea, așadar, condițiile menținerii grupurilor masive de refugiați în areale
geografice aparținând aceleiași civilizații, ceea ce ar asigura condițiile optime de reintegrare în
societate a refugiaților.

5. Concluzii. Posibile consecințe în plan securitar pentru continentul european


determinate de migrație
Realitățile lumii contemporane ne arată spectrul islamizării Europei Occidentale, sub
presiunea societății islamice care pulsează de viaţă religioasă şi se află într-o continuă
expansiune, este mai actual ca oricînd, în contextul secularizării benevol instaurate odată cu
acceptarea contractului social dintre om şi autoritatea laică, propus de filosoful francez Jean
Jaques Rousseau, când societatea a devenit preocupată preponderent pentru respectarea
drepturilor omului, religia creștină fiind ținută în sfera sa privată și aflându-se într-un continuu
regres.
Europa Occidentală se confruntă în prezent cu grave probleme demografice, este
îmbătrânită și înregistrează deficit substanțial al forței de muncă, iar „Uniunea Europeană are
nevoie de migranţi datorită natalităţii negative”, cu condiția, însă, ca migraţia „ să fie una legală, de bună
calitate, controlată numeric şi capabilă să se integreze în valorile culturale şi sociale ale Europei”. 29
Nivelul de dezvoltare economică și preocuparea pentru asigurarea și respectarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului, fac din acest areal geografic o destinație predilectă pentru
migranții din spațiul arab. Deoarece valorizează diferit noțiuni precum banii, munca, libertatea,
valoarea, conviețuirea socială, adeseori migranții sunt priviţi ca nişte eretici social, neintegrabili
în lumea euro-atlantică, iar standardele vieții occidentale par a fi într-o contradicție permanentă
cu preceptele coranice, aproape imposibil de abandonat de marea masă a acestora. În context,
Europa Occidentală este supusă pericolului schimbării ponderii demografice şi religioase ca
urmare a migraţiei în masă a grupurilor de populaţii islamice, cu efecte iremediabile asupra a tot
ce caracterizează civilizația occidentală.
Valurile potențiale de migranți islamiști sunt percepute ca o ameninţare reală la adresa a
ceea ce este considerat „modus vivendi occidentalis”, deoarece „islamul a fost de la început o
religie a sabiei”30. În opinia occidentalilor ei vor crea breşe insângerate în ordinea civilizaţională
25
https://www.dw.com/ro/în-drum-spre-un-nou-război-ruso-turc/a-52574097 Șeful diplomației turce, Mevlut
Cavusoglu, a susținut că „Relaţiile strategice bilaterale cu Rusia" ar fi "de nezdruncinat"/ accesat 08.03.2020.  
26
https://www.dw.com/ro/reuniune-extraordinară-nato-după-escaladarea-situaţiei-din-siria/a-52572751/accesat
08.03.2020.
27
https://www.business24.ro/articole/forta+munca+turcia/accesat 09.03.2020/vezi studiul Manpower Group 2018
28
Peter Mansfield, O istorie a Orientului Mijlociu, Editura Humanitas, București, 2015, pg. 303.
29
Vezi https://www.epochtimes-romania.com/news/basescu-o-noua-interventie-in-parlamentul-european-ce-zice-
despre-migratia-ilegala-care-continua-in-ue---297146/ accesat 09.03.2020/ punct de vedere exprimat de fostul
președinte al României, Traian Băsescu, în cadrul lucrărilor Parlamentului European.
30
Samuel, Huntington, Op. Cit., p. 493
din spațiul european, atât de supărătoare și de neacceptat pentru musulmani, cu scopul vădit de a
instaura teama şi de a perturba „bonoma” viaţă cotidiană occidentală. În susținerea acestui punct
de vedere se pleacă de la constatarea că „musulmanii sunt implicaţi în mai multe conflicte
violente între grupuri decât popoarelor aparţinând altor civilizaţii?” 31, ceea ce alimentează dilema
lumii europene cu privire la compatibilitarea valorilor cărora se raportează lumea islamică cu
valorile creștine, pentru care libertatea reprezintă bogăția supremă a ființei umane.
Realitățile ultimilor ani ne arată o Europă Occidentală în care fenomenul infracționalității
a cunoscut cote alarmante, la originea multora dintre activităților antisociale afându-se migranți,
unii chiar la a treia generație, neintegrați în familie ori în societate, cu o identitate religioasă
confuză determinată de părăsirea locurilor de care se află legați identitar, cu grave probleme
comportamentale legate de stăpânirea de sine și a furiei, cu personalitate problematică care le
marchează iremediabil sentimentele, trăirile interioare sau evoluția și care îi determină ca
opiniile personale să le impună prin amenințare sau violență membrilor comunităților din care
fac parte, asumându-și conștient caracterului ilegal al acțiunilor desfășurate.32
Reacțiile opiniei publice și a forțelor politice extremiste, la manifestarea fără precedent a
fenomenelor asociate criminalității în care sunt implicați migranți proveniți din Orientul
Mijlociu, sunt prompte și par a îngijora ele însele autoritățile naționale din statele Europei
Occidentale. Grupările de extremă dreaptă capătă o popularitate sporită în contextul clamării
unei poziții publice antimigrație, temele principale fiind ”islamizarea” societăţii
europene şi pierderea identităţii naţionale, iar numitorul comun al abordărilor
este radicalizarea, ura împotiva islamicilor, deţinerea ”adevărului absolut” în
ceea ce privește soluționarea problematicii refugiaților şi dorinţa ”restabilirii
ordinii” inclusiv prin măsuri exteme. Pe acest fond, partide naţionaliste şi de extremă
dreapta precum precum Alternativa pentru Germania, din Germania, Frontul Naţional /
Adunarea Naţională, din Franţa, VOX, în Spania, Democraţii din Suedia, Zorii de Aur, în Grecia,
Dreptul şi Justiţia, în Polonia, Partidul pentru Libertate din Olanda şi Partidul Popular Danez, au
înregistrat o ceștere a popularității și a succesului electoral.33 Putem
concluziona, așadar, că un nou val de refugiați din Orientul Mijlociu spre vestul Europei va
afecta acuația securitară a continentului, pe multiple planuri, consecințele fiind imprevizibile.
În planul cunoașerii, prevenirii și contracarării amenințărilor potențate de fenomenul
migrației, un rol deosebit revine structurilor de intelligence din statele europene afectate, care
trebuie să-și dezvolte capabilitățile de captare si procesare a informaţiilor și să-și diversifice
formele de cooperare la nivel international, în cadrul NATO sau Uniunii Europeane, subsumat
necesităților de a valorifica experienţa, expertiza și capabilităţile partenerilor 34, prin furnizarea de
informaţii relevante cu privire la dinamica evoluţiilor factorilor de risc si a amenintarilor la
adresa securitatii regionale din domeniile conexe fenomenului migrației. Lidership-ul european
va trebui să integreze în valorile unei societăți laice, euro-atlantice, populaţii îndoctrinate
religioas, demers cu mici șanse de izbândă dacă ne referim doar la specificitățile lumii islamice.

Bibliografie

31
Ibidem, p. 492.
32
Cătălin Peptan, Op. Cit., p. 37.
33
https://monitorulapararii.ro/extrema-dreapta-europeana-dominata-de-lone-wolfs-si-radicalizarea-online-1-25424/
accsat 09.03.2020
34
Cătălin, Peptan, Information and intelligence in security equation, Annals of the „Constantin Brâncuși” of Târgu
Jiu, Letter ans Social Science, Series2/2019, pp. 39-45.
Ehteshami, Anoushiravan, Globalization and Geopolitics in the Middle East Old Games, New Rules,
Routledge, London, 2007.
Gavriluță, Carmen, Revolta Orientului, Editura Polirom, Iași, 2013.
Huntington, Samuel P, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Litera, București, 2019.
Lamy, Pascal, Gnesotto, Nicole, Baer, Jean-Michel, Încotro se indreapta lumea?, Editura Niculescu,
București, 2018.
Mansfield, Peter, O istorie a Orientului Mijlociu, Editura Humanitas, București, 2015.
Peptan, Cătălin, Terorismul. Manifestări și evoluții în zonele fierbinți ale mapamondului. Orientul Mijlociu.
Asia. Africa, Editura „Academica Brâncuși” Târgu Jiu, 2019.
Peptan Cătălin, Information and intelligence in security equation, Annals of the „Constantin Brancusi” of
Târgu Jiu, Letter ans Social Science, Series2/2019, pp. 39-45.
Tasgin, Serkan, Cam, Taner, „Reasons for Terrorism in the Middle East”, în Alexander R. Dawoody (editor),
Eradicating Terrorism from the Middle East Policy and Administrative Approaches, Springer, 2016.
Temelcura, Ece, Turcia, între nebunie și melancolie, Corint Books, București, 2017.
https://www.ziare.com/international/statul-islamic/2017-anul-prabusirii-califatului-statului-islamic-1495057.
https://www.adevarul.ro/international/in-lume/statului-islamic-ras-fata-pamantului-siria-
1_5c95ec51445219c57e9038d4/index.html.
https://www.trt.net.tr/romana/programe/2019/07/30/turcia-si-migratia-ieri-astazi-maine-1245110.
https://www.dw.com/ro/în-drum-spre-un-nou-război-ruso-turc/a-52574097/ accesat 08.03.2020.  
https://www.dw.com/ro/reuniune-extraordinară-nato-după-escaladarea-situaţiei-din-siria/a-52572751.
https://www.dw.com/ro/reuniune-extraordinară-nato-după-escaladarea-situaţiei-din-siria/a-52572751.
https://www.dw.com/ro/comentariu-joc-de-putere-în-jurul-susținătorilor-isis-repatriați/a-51213795.
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/turcia-sustine-ca-a-lasat-75-000-de-migranti-sa-treaca-frontiera-cu-ue-
harta-cu-traseul-refugiatilor-care-trece-prin-mijlocul-romaniei-1268534.
https://www.english.alarabiya.net/en/media/television-and-radio/2020/02/29/Turkish-state-owned-TRT-
Arabic-posts-map-showing-refugees-path-to-France.html?
fbclid=IwAR3uEyzE4WhiN4teDjgItlgg0HYCcXbhxFPDB0WAjmYPmowbRzE36jjMR5M/.
https://www.dw.com/ro/criza-refugiaţilor-în-grecia-situaţia-se-agravează-pelesbos/a-52605453.
https://24-ore.ro/2020/03/02/angela-merkel-declara-ca-este-inacceptabil-ca-turcia-sa-faca-presiuni-asupra-ue-
pe-spatele-refugiatilor.
https://www.news.ro/externe/franta-deplin-solidara-cu-grecia-si-bulgaria-afirma-macron-care-vrea-sa-se-
evite-o-criza-umanitara-si-a-migratiei-in-urma-unui-aflux-de-migranti-din-turcia-922401302002020031319286947.
https://www.dw.com/ro/criza-refugiaţilor-în-grecia-situaţia-se-agravează-pelesbos/a-52605453.
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/CRE-9-2020-02-12-INT-3-564-0000_RO.
https://www.business24.ro/articole/forta+munca+turcia/accesat 09.03.2020/vezi studiul Manpower Group 2018
https://monitorulapararii.ro/extrema-dreapta-europeana-dominata-de-lone-wolfs-si-radicalizarea-online-1-
25424.