Sunteți pe pagina 1din 5

CURS 3

PROPRIETATEA INDUSTRIALA

Este subramura a dreptului care are ca reglementare relatiile sociale legate de crearea si utilizarea
creatiilor intelectuale industriale si semnelor distinctive ale creatiilor industriale.--> 2 categorii de
obiecte ale proprietatii industriale:
1. Creatiile intelectuale industriale
2. Semnele distinctive
1.
 INVENTIILE - solutii tehnice noi aplicate industrial.
Protectia lor este asigurata de 2 titluri de protectie: brevetele de inventie (legea 64/1991 in
vigoare de la 19 august 2014), modelele de utilitate care sunt reglementate prin legea
350/2007 publicata in MO 851/2007. Cele 2 legi se completeaza cu privire la calitatea de
titular cu legea 83/2014 publicata MO 471/2014.
 TOPOGRAFIILE PRODUSELOR SEMICONDUCTOARE- asezarea tridimensionala a unor straturi
care dpdv electric sunt fie conductoare, fie izolante, fie semiconductoare in scopul realizarii
unei functii electronice. Sunt reglementate prin legea 16/1995 care este publicata in MO 824/
6 octombrie 2006.
 NOILE SOIURI DE PLANTE - Legea 225/1998 republicata in MO 230/1 aprilie 2014
 DESENE SI MODELE INDUSTRIALE - exemplul cu pixul - aspectul exterior nou al unui produs
industrial. Elementele protejate ale acestui aspect sunt bidimensionale( atunci vorbim de
desene industriale) si tridimensionale( vorbim de modele industriale). Impreuna formeaza
conceptul de design industrial, concept care include forma produsului sau al ambalajului,
textura, culoarea si orice mai poate controbui la aspectul exterior al produsului. Sunt
protejate de legea 129/1992 publicata in MO 242/ 4 aprilie 2014.
 SECRETELE COMERCIALE - informatii care fie in mod izolat, fie in cadrul unui ansamblu
dobandesc pentru detinatorii lor valoare comerciala prin faptul ca sunt secrete( tertii nu au
acces cu usurinta la acele informatii). Sunt reglementate de OUG 25/2019 publicata in MO
309/19 aprilie 2019. 2)
2.
 MARCILE – semne aplicate pe produse sau in legatura cu serviciile care desemneaza originea
comerciala ale acestor produse sau servicii( cine este producatorul sau furnizorul).- nu este
neaparat numele producatorului ci este un semn care indica acel producator. Sunt
reflementate in Legea 84/1998 publicata in MO 337/8.05.2014.
 INDICATIILE DE PROVENIENTA - acele indicatii din care rezulta locul de provenienta al
produselor/serviciilor (made in china) - indica doar locul de provenienta fara sa aiba implciatii
asupra calitatii. Sunt obligatorii impotriva tuturor produselor destinate consumatorilor finali
potrivit legilor din materia consumatorului.
 INDICATII GEOGRAFICE – reprezinta semne sau denumiri care desemneaza locul de
provenienta al anumitor produse sau servicii, loc ce influenteaza in mod esential sau
substantial calitatea ori reputatia de care se bucura acele produse sau servicii (made in china
aplicata portelanului -> indica un portelan bun/ romania are 6 indicatii geografice inregistrate
= magiun de topoloveni, telemea de sibiu, carnatii de plescoi, salam de sibiu) salam de sibiu
-> de la calarasi pana la bacau = reputatie -> nu reflecta calitatea.
 INDICATII DE ORIGINE - indicatii geografice care pe de-o parte includ numai denumiri, nu si
alte semne si pe de alta parte, locul denumit de ele influenteaza o calitate a produsului si nu
simpla lui reputatie.
De exemplu: salamul de sibiu se poate face si la Calarasi. Un italian s-a gandit sa produca la
Sinaia un salam italienesc. Italianul exporta salamul si de fiecare data cand iesea din tara i se
punea o stampila pe care scria Sibiu, asa a ramas numele de salam de sibiu. La vinuri nu poti
sa atriburi o anumita denumire geografica fara sa corespunda cu locul de unde vin strugurii.
Numele se atribuie calitatii strugurilor si implicit calitatii vinului.
 FIRMELE = nume comercial = nume/denumire a comerciantului – numele sau denumirea sub
care o persoana fizica sau juridica isi desfasoara activitatea comerciala si sub care semneaza.
Aceste este un atribut de identificare al comerciantului si este reglementat prin Legea
86/1990, art 26 si urmatoarele, modificata si publicata in MO 519/13.05.2015
 EMBLEMELE – semnul sau denumirea prin care un comerciant isi distinge activitatea
cimerciala fata de aceea similara a unui alt comerciant. Sunt reglementate pein legea
86/1990.
!!! Pe cand firma este un atribut de identificare juridica, emblema este semn sau denumire care
individualizaza fondul de comert (ansamblul bunirilor destinate profitului) sau intreprinderea.
!!! Toate acestea indica originea.
Proprietea intelectuala este o institutie juridica complexa de drept privat. Este complexa
pentru ca reuneste norme apartinand unor ramuri de drept diferite.
De exemplu: titlurile de protectie sunt emise in urma unor proceduri prevazute de lege de catre un
organ al administratiei publice centrale. In Romania, acest organ este OSIM (Oficiul de Stat pentru
Inventii si Marci). Aceste titluri de protectie sunt acte administrative astfel incat pt regimul lor juridic
in completarea regulilor speciale regulile dreptului administrativ.
Atunci cand legifereaza in domeniul proprietatii intelectuale, legiuiorul isi indeplineste o
obligatie de drept constitutional privind art 135(2) c) CR conform caruia statul trebuie sa asigure
stimularea cercetarii stiintifice si tehnologice nationale a artei si protectia drepturilor de autor.
Tot astfel drepturile de proprietate industriala si cele de prorprietate literara si artistica sunt
destinate exploatarii comerciale ceea ce face ca ele sa intre in fondul de comert al unor intreprinderi
astfel incat intra si sub incidenta dreptului intreprinderii --> totusi ramane o institutie de drept privat
supusa regulilor de drept civil si se reflecta asta prin cele 4 elemente:
 Principalul instrument de protectie a intereselor private reglementat in domeniul proprietatii
intelectuale il reprezinta drepturile subiective civile. Drepturile de proprietate intelectuala
sunt asemenea drepturilor.
 Exploatarea drepturilor de proprietate intelectuala se realizeaza prin contracte. Contractul
este principala forma de exploatare a acestor drepturi.
 Raspunderea pentru incalcarea drepturilor de proprietate intelectuala este o raspundere
civila calificata prin diverse norme speciale.
 Fie in raporturile de conformare, fie in raporturile de conflict realizate in principal pe temeiul
raspunderii, partile unui raport juridic de proprietate inteelctuala se afla pe pozitii de
egalitate juridica ceea ce este specific dreptului privat si nu in raporturi de subordonare.
Daca exista indoiala in privinta interpetarii unor norme, interpretarea se face in favoarea
creatorului sau in favoarea titularului de drept intrucat se protejeaza creatia --> GRESIT.
Drepturile de proprietate intelectuala sunt exceptii de la prinicipiul libertatii de actiune. Ele nu au
decat continutul care reiese expres si neindoielnic din dispozitiile legale. Atunci cand exista indoiala
in privinta sferei de aplicare a unei exceptii, interpretarea se face in sensul aplicarii regulii.
Daca nu e sigur in urma unei norme juridice ca titularul unui drept de proprietate intelectuala se
poate opune unei anumite utilizari a obiectului dreptului sau, indoiala va fi transata in sensul
libertatii de utilizare, asadar impotriva titularului!
Dreptul de proprietate intelectuala isi propune sa stimuleze nu numai crearea de noi opere sau
solutii tehnice, ci si sa stimuleze utilizarea lor, difuzarea lor cat mai rapida in circuitele sociale si
accesul la cultura. Interpretarea se face in sensul in care creatorul este rasplatit pentru creatia sa si
societatea este stimulata sa o utilizeze.

PROPRIETATEA INTELECTUALA CA DREPT SUBIECTIV CIVIL

NOTIUNE – Ca regul,a protectia creatiilor intelectuale artistice sau industriale si a semnelor


distinctive a proprietatii industriale se realizeaza prin intermediul unui drept subiectiv civil care
confera titularului sau exclusivitatea unora dintre exploatarile creatiilor sau semnelor protejate .
Acest drept subiectiv civil se numeste si monopol de exploatare sau drept privativ/exclusiv, pentru ca
in virtutea lui titluarul este singurul care poate autoriza sau interzice tertilor anumite utilizari are
obiectului dreptului sau, anume determinate de lege.
In domeniul porprietatii industraile aceste utilizari includ: fabricarea produselor care incorporeaza
creatia intelectuala industriala, folosirea acestei creatii, comercializare unor asemenea produse sau a
produselor/ serviciilor in legatura cu care se aplica semnul distinctiv protejat inclusiv sub forma
vanzarii, oferirii spre vanzarea, importului.
Pentru proprietatea literar-artistica, utilizarile afectate de catre lege dreptului exclusiv al titularului
dreptului de autor includ reproducerea operei, comunicarea sa publica, distribuirea, locatiunea,
imprumutul, difuzarea prin reprezentare publica ori prin mijloace de comunicare la distanta, inclusiv
prin cabluri, satelit a operelor care fac obiectul dreptului de autor.
Titularii de drepturi conexe au drepturi similare cu privire la propriilor lor contributii. La difuzarea
catre public, artistii interpreti au aceleasi drepturi cu privire la propririile interpretari, producatorii de
fonograme cu privire la propriile fonograme etc.
!!! Asta inseamna ca este un drept exclusiv - titularul poate sa le exercite. Se mai numesc drepturi
privative pt ca ii priveaza pe altii ds aceste drepturi.
OBIECTUL - operele, creatiilor industriale si semnele distinctive protejate pe calea drepturilor de
proprietate intelectuala au trasatura comuna de a fi bunuri incorporale prin determinarea legii.
In principiu, o anumita informatie indiferent de forma pe care o imbraca poate circula liber si poate
fi folosita liber de toti membrii societatii. Prin natura sa, informatia nu este apropriabila. Este nevoie
de o dispozitie legala care, introducand o exceptie de la acest principiu, sa prevada in favoarea
anumitor persoane dreptul de a-si apropria informatia (adica de a exclude celelalte persoane de la
cunoasterea, folosirea sau comunicarea ei).
Drepturile de proprietate intelectuala introduc asemenea exceptii, de regula pentru cei care au
contribuit la acestea. Datorita contributiei pe care au avut-o, sunt rasplatiti prin mecanisme legale in
sensul ca pentru o perioada de timp pot controla anumite utilizari a informatiei pe care au creat-o.
Daca nu exista astfel de prevederi, informatia ramane libera → informatia nu este un bun prin natura
lui, ci prin determinarea legii.
De exemplu: nu poate fi folosit de altcineva in acelasi timp un laptop prin natura lui.

TRASATURI ALE BUNURILOR INCORPORALE:


1. Ubicuitatea sub aspectul aparitiei - posibilitatea unui asemenea bun de aparea concomitent,
in mod independent in doua locuri diferite
2. Ubicuitatea sub aspectul folosintei - posibilitatea ca una si aceeasi creatie/informatie ss fie
folosita concomitent, independent de doua sau mai multe persoane in doua sau mai multe
locuri diferite.
De exemplu: luceafarul poate fi folosit independent de multi elevi de liceu, inventia bec poate
fi folosita prin fabricarea de becuri in mai multe fabrici diferite.
Pentru ca bunurile incorporale sunt ubicue sub aspectul folosintei => pot fi licentiate fata de
un numar nederminat de beneficiari -> contractul de licenta = titularul unui DPI poate
autoriza mai multor terti o anumita exploatare a creatiei sau semnului care face obiectul
dreptului sau.

CARACTERE JURIDICE:
1. Este un drept absolut, opozabil erga omnes - niciun tert nu poate sa procedeze la
exploatarea creatiei sau semnului care face obiectul dreptului de proprietate intelectuala
fara acordul titularului acestui drept → astfel ii corespumde o obligatie generala si abstracta
de a nu face.
!!! La luceafarul, o copie privata se poate face.
2. Drept patrimonial, evaluabil in bani - titularul dreptului de proprietate intelectuala poate
conditiona acordul sau pentru exploatarea creatiei/ semnului ce face obiectul dreptului sau
de plata unei sume de bani, plata pe care cel care doreste sa procedeze la o asemenea
exploatare ar putea-o asuma in considerarea beneficiului pe care se asteapta sa il obtina in
urma ei.
Suma de bani sau o alta prestatie patrimoniala la care tertul care primeste autorizarea de a o
exploata se obliga fata de titular se numeste REDEVENTA, caracterul patrimonial
presupunand cuantificarea sumei redeventelor la care titularul ar fi indreptatit in urma
exploatarilor obiectului dreptului, savarsite pe durata acestuia.
3. Este un drept alienabil- poate fi instrainat, contractul avand ca obiect transferul unui drept
de proprietate intelectuala se numeste CONTRACT DE CESIUNE. Cesiunea de creanta ca si
cesiunea de la dreptul de proprietate presupun transferul unor bunuri necorporale.
4. Sunt, in principiu, temporare - este necesar si suficient pentru indeplinirea functiei lor. Ce ar
insemna ca un brevet de inventie sa nu fie limitat in timp? →Daca s-ar pastra, ar presupune o
imbogatire a titularului prin suma redeventelor insa este imposibil sa inventariezi toate
modurile in care a fost folosit bunul.
Exista durate mai lungi pt prope industriala, mai scurte pt propr literar artistica si deloc la
semne.
5. Caracter teritorial – dreptul de proprietate intelectuala are in orice teritoriu existenta si
continutul determinate de legea aplicabila acelui teritoriu. Acest caracter este cerinta
necesar a unui bun prin determinarea legii. De vreme ce informatia este apropriata doar in
masura in care legea prevede aceasta, inseamna ca utilizarea unei informatii pe teritoriul
unui stat se face in limitele stabilite de lege in acel stat.
De exemplu: imi iau laptopul in Franta, acolo sunt bunuri apropiabile prin natura lor si nu ti le
poate lua nimeni. Daca este o inventie brevetata in Romania, in alta tara poti sa brevetezi
aceeasi inventir dar. Libertatii creatiei.