Petcu Cătălin Emil

AMG 2A

Gripa

Definiţie
Boală infecţioasă acută determinată de virusul gripal, caracterizată clinic prin manifestări respiratorii
şi generale severe, iar epidemiologic printr-o mare contagiozitate.
Etiologie
Virusul gripal (Myxovirus influenzae), este un virus ARN care face parte din familia
Orthomixoviridae. Virusul gripal se cultivă pe oul embrionat şi pe culturi celulare.
Se cunosc trei tipuri de virus gripal antigenic distincte: A, B, C.
 Tipul A de virus prezintă următoarele subtipuri: A0, A1, A2 – sunt cele mai patogene, responsabile de
cele mai extinse epidemii.
 Tipul B de virus gripal, este mai slab patogen.
 Tipul C de virus gripal este cel mai puţin patogen.
Epidemiologie
Gripa evoluează sporadic, epidemic şi pandemic pe întregul glob. Epidemiile şi pandemiile sunt
provocate de tipul A de virus gripal. Variaţiile antigenice ale virusului sunt frecvente şi de două feluri:
 variaţii antigenice majore (antigenic shift)
 variaţii antigenice minore (antigenic drift)
În structura virusurilor gripale se află două proteine cu mare putere antigenică: hemaglutinina şi
neuraminidaza, a căror aşezare este variabilă de la o epidemie la alta. Orice modificare survenită în structura
internă sau externă face ca virusul gripal să apară ca nou necunoscut de anticorpii umani astfel se crează
condiţiile unei noi epidemii.
Nomenclatura unui virus gripal cuprinde: tipul proteinei interne (A, B, C), gazda de origine, originea
geografică, număr de ordine al tulpinii izolate, anul primei izolări, tipul HA şi NA. Exemplu: virus gripal
A/California/10/78/H1N2
 Sursa de infecţie
Sursa de infecţie este strict umană, reprezentată de bolnavi, infecţii inaparente şi purtători de virus.
Nu există purtători cronici.
Transmiterea
Este aerogenă, directă in picături de secreţie nazo-faringiană şi indirectă prin obiecte proaspăt
contaminate de bolnav.
Contagiozitatea
Este ridicată, indicele de contagiozitate fiind de aproximativ 100%. Durata contagiozităţii unui caz de
gripă este de 3-5 zile.
Receptivitatea
Este universală, toate grupele de vârstă putând fi afectate.
Patogenie
Infecţia cu virusul gripal afectează mucoasa căilor respiratorii prin multiplicarea virusului în
celulelele epiteliale. Neuraminidaza virală scade vâscozitatea stratului mucos, lăsând descoperiţi receptorii
de la suprafaţa celulelor, pentru pătrunderea virusului. Se realizează leziuni distructive locale, infiltraţie
locală cu celule mononucleare şi edem submucos.
Virusul gripal îşi exercită acţiunea predominant asupra mucoasei respiratorii, având şi o acţiune
toxică generală asupra întregului organism.
Tablou clinic
Incubaţia este scurtă de 24-72h.
Debutul este în general brusc, uneori brutal cu frisoane, febră înaltă (39°-40°C), mialgii intense,
cefalee, astenie marcată. În formele severe, debutul este cu hipotermie, colaps, deces la persoanele cu boli
cronice şi imunodeprimate.
Perioada de stare domină simptomatologia toxică generală, catarul respirator este mai discret,
sindromul infecţios se menţine şi poate dura 3-5 zile. Curba termică prezintă deseori un aspect difazic,
denumit „V”-gripal. Faciesul bolnavului este vultuos, cu conjunctive injectate, prezentând fotofobie.
Cefaleea este intensă, dominând în regiunea frontală şi supraorbitală. Mialgiile sunt puternice, generalizate,
comparate uneori de bolnavi cu senzaţia de “zdrobire musculară”, este prezentă astenia şi adinamia. Se pot
asocia, de la început sau pe parcurs semne de afectare respiratorie: tuse iritativă, arsuri retrosternale, junghi
toracic, dispnee, spute sangvinolente. Frecvent bolnavii cu gripă prezintă bradicardie, scăderea tensiunii
arteriale, constatându-se uneori modificări EKG. Din punct de vedere a aparatului digestiv se remarcă:
greţuri, vărsături, anorexie. Obiectiv limba este acoperită de depozite albicioase aderente, realizând aspectul
de “limbă de porţelan”.
Forme clinice
După intensitatea simptomelor există forme atipice uşoare, forme comune şi forme severe
hipertoxice. Acestea din urmă apar la persoanele cu risc crescut: sugari, copii, vârstnici, bolnavi cronici
pulmonari, cardiovasculari, diabetici şi alte persoane imunodeprimate.
Complicaţii
Complicaţii respiratorii
 Laringita gripală cu catar sufocant produce obstruarea căilor respiratorii cu secreţii dificil de
eliminat.
 Bronşita capilară reprezintă o complicaţie extrem de gravă cu letalitate ridicată la sugari, copii şi
vârstnici.
 Pneumonia gripală este clinic severă, apare în primele ore de la debutul bolii şi se manifestă prin:
dispnee intensă, tuse cu expectoraţie mucosangvinolentă, cianoză.
 Pneumonia prin suprainfecţie bacteriană. Agenţii cei mai frecvent incriminaţi sunt: Pneumococul,
Streptococul, Stafilococul, Haemophilus influenzae.
Complicaţii cardiovasculare
 Miocardita acută gripală poate avea grade variate în funcţie de terenul pe care s-a grefat. Este
evidenţiată prin modificări EKG (unda T şi segmentul ST)
Complicaţii neurologice
 Meningita, encefalita, mielita, paralizii de nervi cranieni, poliradiculonevrita.
 Sindromul Reye (encefalopatie cu degenerescenţă grasă hepatică) poate să apară uneori în
convalescenţa gripei la pacienţii trataţi cu acid acetilsalicilic (Aspirina). Din acest motiv este
contraindicată administrarea acestui preparat la persoanele cu gripa şi alte viroze respiratorii.
 Diagnostic
Diagnosticul se bazează pe datele clinice în proporţie de 90% fiind uşor de stabilit în condiţii de
epidemii. Diagnosticul de certitudine se asigură numai prin determinări paraclinice (virusologice şi
serologice). Virusul se poate izola din lichidul de spălătură nazofaringiană prin inoculări pe oul embrionat
sau pe culturi de ţesuturi.
Diagnosticul diferenţial
Se efectuează cu alte viroze respiratorii sau alte boli acute febrile.
Tratament
Până în urmă cu câţiva ani nu a existat o terapie etiologică. Actual au fost lansate mai multe
antivirale din grupa inhibitorilor specifici de neuraminidază cum ar fi: Zanamivir (Relenza) şi Oseltamivir
(Tamiflu), active asupra virusului gripal tip A şi B, cu mare eficacitate administrate chiar imediat după un
contact cu un bolnav cunoscut cu gripă.
În absenţa terapiei etiologice se recomandă:
 izolare şi repaus la domiciliu, internarea se efectuează doar în formele grave complicate
 dietă hidro-lacto-zaharată sau în funcţie de toleranţa individuală
Bibliografie
https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/totul-despre-gripa
https://ro.wikipedia.org/wiki/Grip%C4%83