Facultateade Psihologieqi $tiinle ale EducalieiCluj-Napoca

Specializarea:Pedagogie
Anul: I, zi
Studenta:Amirculesei Ana-Maria

SBPAU}TI'EAMA

"Creativitateaesteaerulfird de carenupot trdi." Cecil B. DeMille

Termenulde creativitate afost introdusde G. W Allport" in psihologie,pentru

a desemnao formatiune de personalitate.in opinia lui, creativitateanu putea fi
limitatii doar de unele categorii de manifestarea personalit6Jii,acestaestegi motivul
pentnrcaretermenulcreativitatenu a fost introdus?naintede 1950in dicfionarelede
specialitate.
Cu toate acestea"aborddri ale creativit6tii s*au realizat qi inainte de 1950,
noliunea purt6nd ins6 alte denumiri, precum: inspiralie, talent, supradotare,genirl
imaginaliesaufanteziecreatoare.
Anul 1950 este vdzut de psthologl ca fiind data na$terii invesigaliilor
si$ematice asupra creativitilii. Studiile au fost orientate spre procesul creativ,
persoaneleereative, etapele creafiei, stnref,ri individuale si de gnrp, mijloaee dc
identificare,evaluaresi educarea creativitiitii.

Definifii
In prezentexisti multe modafitn{ide a defini creativitate,psihologii susfinc5
afi, creativinseamndacrea cevanou, original Si adecttatrealitd|ii.
tnt-un Diclionarul eneiclopedic creativitatea este definitii ca "triisAfird
complex6 a personalitiilii umane, constdndin capacitateade a rcaliza c€va nou,
original'.
Diefionarul Websterofsr6 tei semnificafii:stareasau aalitateade afi ereativ;
abilitatea de a depdEi limita cunoagterii ideilor regulilori modelelon relaliilor
tradilionale ;i de 6 crea nai idei, forme, metode, interpretdri, originalitate sau
imaginalie;procesulprin csre se utilizeaz&obilitatea creafivrt.
EnciclopediaBritannica prezintii: creativitateaeste,,abilitatea de a foce sau,
altfel spus, de a produce ceva nou,fie o noud solulie a unei probleme,fie o noud
metoddsau un dispozitivnou sau un nou obiectartistic ori o noudformd artisticd".
Diclionarul ROBERT a propns o definifie concis6: creativite- dupi
englezl creativity- puterede creatie,de invenlie.
O defini{ie ampl6 a creativititii a fost enrm}atii de Ellis Paul Torrance:
creativitatea este ,,un proces de sensibilizarc la probleme, deficienfa goluri in
cunoqtiafe,elementecme lipsesc; identificareadificultiililor; ciutarea de solulii sau
fonnularea ipotezelor asupradeficienlelor: testareaqi re-testareaacestoripoteze qi,
posibil, modific.areagi re-testarealor; in final, comunicarearez,ultatelor".

Mituri
1. Ideile creative sunt in exclusivitate prcdusele inspirafiei iluminatorii
Edisonspunea:creativitateainseamni 99% ftanspiraliegi 1% inspiratie.
2. Creativitatea soliciti un nivel deosebitde ridicat al inteligcnfei. Walachqi
Kogan au analizat qi au ajuns la concluzia ci in r6ndul elevilor, exist6 categorii de
combina{ii posibile intre cele doui dimensiuni ale personalit{ii, creativitatea qi
inteligenla:
Facultateade Psihologieqi $tiinle ale EducatieiCluj-Napoca
Specializarea:Pedagogie
Anul: I, zi
Studenta:Amlrculesei Ana-Maria

a- copii cu nivel de creativitateinalt Siinteligenldridicatd;

b. copii cu nivel de creativitateinalt, dt cv inteligen(dmodestd-elevi cu probleme
de adaptare,se simt fdr6 valoare,dar sunt gi capabili de performanferemarcabiledaci
mediul estelipsit de shes;
c. copii cu nivel de creativitate modestSi inteligenld ridicatd- elevi dependelide
performanlegcolmesuferindseriosatuncicdndnuprimesc rezultatuldorit;
d. copii cu un nivel de creativitate modest Si inteligenld modestd- elevi ce se
implici in activitiili cu caracterdefensiv.
Citativitatea ev6luea2I dit'ect proporfional cu nivelul inteligenpi p6ni la
coeficientulaproximativ 120, api ac,estea evolueaz[divergent.
3. Rendanentul gcolar nepnezinti principalul indicator al creativitifii la
elevil Este un subiectdiscutabii datoritii imaginii-sablon,a elevuiui in gcoal6.Putin
probabil ca elevii cu note mari si fie gi foarte creativi, avem exemplul geniilor:
Einstein,Hegel,Leibnitz careau fost pe parcursulgcolii elevi mediocri.
4. Cretivitatea esteo capacitate psihicl omogenl gi unitar{. Un elev creativ
la literatur6 nu va exercita un comportamentcreativ in glsirea solutiilor in alt
domeniu.
5. Cmtivitatea cunoagte o evolufie continutr. Dupi o perioadi de morim6
creativitateliterarE,pot urma momenteleulterioare lipsite de inspiralie, considerfuid
astfelapariliaunui posibil declin intelectual.
6. Crmtivitatea, similar inteligenfei este o tristturi nemodificabili in fi-p,
consistenttrde la o situa{ie la alta" Experien{eleqi evenimenteledin mediul de via15
afecteazicomportamentulcreativ.

Dimensiuni
A. Pibecsill erenfiv
Wallas a ajuns la concluzia cE stadiile creativitlitii gtiin{ifice pot fi patru:
stadiulpregdtitor, stadiul ineuba{iei,stadiulilumindrii gi stadiulverifiedrii.
Orice proces de crealie incepe prin sesizareaunei probleme su stadiul
pregdtitor determinind o starede indoialfi" astfel acestadevinemobilul activita{ii de
analizi qi de cercetarea so$ei. Existi cazuri in carepregitirea se incheie frri a se
ajunge la o solulie definitivn, c6nd toate posibilitii{ile au fost epuizate.Urmitoarea
faz6 constii int-o perioadi de agteptare,aparent pasivd, c6nd se revine in mod
incongtientasupraproblemei-stadiul incuba{iei.Eforturile conqtientede rezolvarea
unei probleme creeazfun sentimentacut de frustrare,astfel seindepdrteazagAndurile
legatede problemd.
Iluminarea estemomentulapariliei spontanea solutiei, se bazeazipe etapele
anterioarede acumulareactiv6,de pregEtireconqtientiigi incongtientI.
Verificareaconstl in concretizareaideii intr-un fapt concret gi in evaluarea
ac€.sflriapin stabilirea gmdului ln eate produsul respectiv r5spundecdteriilor de
originalitate.
In concluzie,procesul creativ nu are un tipar unic, fieeare av6nd urme ale
personalitiifiifiecdreipersoane.

B. Produsul creativ
Produsulcreativ estemodalitateaconcretilde aprecierea creativitiifii.
Facultateade Psihologiegi $tiinte ale EducalieiCluj-Napoca
Specializarea:Pedagogie
Anul: I, zi
Studenta:AmdrculeseiAna-Maria

Criterii de apreciere:
/ Originalitate- noutateagi relatia neagteptatidintre lucrurile existentein lumea
real6qi obiectulcreat.
/ Conexiunea-esentacreativititii.
{ Nonralionalitatea

C. Penonelitatea creatoare
Gendirea divergentil este un element de bazh at creativitilii, aceastia
presupunecapacitateade a furniza intr-un mod neuzual gi neconventionalsolulii
ineditepentnrrezolvareaanumitorprobleme.

Treptele creativitifii
Psihologul umanist americarl Abratram Maslow, a propus urmdtoareletrei
tepte:
l. Creativitatepfimaft- coiisti tn declarigareA ptoces€lofpitfiare ale failteZiei
gi puterii de reprez.entare.
2. Creativitateseeandard-const6in rezolvarearationali a pr,oblemelor.
3. Creativitateternard- constiiin intersecliaprimelor doudtrepte,constatAndci
rc,alizarcaoricdrei opere, indiferent de valoarea ei, pretinde nu numai inspiralie
spontani qi capacitatede depngirea limitelor, ci gi efort intens,instruire permanenti
gi atitudineperfeclionisii.

Metode de stimulare a creativitiitii

in raportul Asocialiei Europeanede Managemental Cercetirii Industrialedin
anul 2004 au fost prezentateprincipaleleinstrumentede stimulare,folosite de diferili
utilizatori: Brainstorming, Metoda ,,6-3-5", Metoda Phillips 6-6, Metoda matricii
modologice, Diagrama IshikawaoDiagrama Pareto, Discutia panel, schernecu
sugestii,Analtzametqforicd,Metodascenariilor, Diagrama De ce-Dece.

Concluzie
PutemspunecE,creativitateatrebuieincurajatii gi cultivatii prin respectulde
sine,eanu estedoar un har daruit de Dumnezeuunui Eminescrl Enescu"sauEdison,
ci esteinse{i exprimareade sinea fiintei umane,ln orice domeniude manifestare.

Bibliografie
1. Diclionarenciclopedic,vol.l, Ed. EnciclopedicE, Bucureqti,1993.
2. Webster'sEncyclopedicUnabridgedDictionary,GramercyBooksJ.{ewYorb 1996
3. EncyclopediaBritannica"2009.
4. Le grandROBERTde lalanguefrancaise,ZemeEdition, 1996.
5. Psychologiedes Seins,Franlcfurtam Main, 1997.
6. Topq L., Creattvitatea,Editura $tiinlifice qi EnciclopedicS,Buctre$ti, 1980.
7. CosmoviciA^,Psihologiegcolard,Editura Polirom, Iaqi 1999.
8. Stoica Ana. Creativitateaelevilor. Posibilitdti de annoagtereSi educare,Editura
didacticl gi pedagogicd,Bucure$i,1983.
9. Atkinson L. Rita-, Atkinson C. Richard, Smith E. Edward Bem J. Daryl,
Introducerein psihologie,Bucuregti,Editura: Tehnica,2002