Facultateade Psihologieqi gtiinle ale Educalieicluj-Napoca

Specializarea:
Pedagogie
Anul: I, zi
Studenta:AmdrculeseiAna-Maria
Profesorcoord.:Lect. Dr. trva Kallay

S.TRP.SU.Ii
Ce estestresul?
Adriana Bdban afirmd, ,,stresul este un
fenomen psihosocial complex ce
decyrge din confruntarea persoanei cu cerinle, sarcini, situitrii, care sunt pircepute
cafiind dificile, dureroasesau de mare importanld pentru persoana respectivd".
Hans Selye, ,,Stresul este orice rdspuns al orgaiismului coniecutiv oricdrei
cerinle sau solicitdri exercitate asupra organismului de cdtre un evantai larg
de
agenli cauzali - fizici, chimici, biologici, psihici. ,'.
In viziune psihologicd, stresuleste ,,o relalie particulard intre persoand
si
mediu' tn care persoona evalueazd mediul ca impundnd solicitdri care
exced
resurseleproprii si ameninld starea sa de bine, evaliare ce determind declansarea
unor procese de coping, respectiv rdspunsuri cognitive, afective comportamentale
Ei
Ia fe edback-ur ile pr imit e " .

Stadii clinice
Primul stadiu estereprezentatde reacliile de alarmd doud substadii:
Si
a)faza de $oc, cdnd poate apdrea HTA(hipertensiunea arteriald) gi
hipotermie(scdderea neobiqnuitda temperaturiicorporale);'
b)faza de contraqoc,cdnd organismul p"tioun"i se opune manifestdrilor din
faza de goc, aceastaarc la bazd rdspunsuri de tip endocrin
litaaiu este caracteristic
copiliriei deoarecerezistenfabiologicd estemicd).
Al doilea este cel de rezistenld specificd saude revenire, cdnd dupd primul
contact cu agentul stresor organismul se adapteazS, infbliqarea exterioard a persoanei
fiind normal6,persist6ndmodificdri specificestadiului anterior,in specialie la
faza
de contraqoc(stadiu corespundematuritalii, cdnd individul are o rezisienl6
bun6, fiind
posibildadaptareala aproapeorice tip de stresdin mediu).
Al treilea este cel de epuizare, atunci cdnd se reduc resurselede adaptare
a
organismului.

Caracteristicile stresului
Tipurile de stres apar pe fondul adaptdri continue a organismului la mediu,
aceastapresupunepdstrareaintegritdtii gi realizareaunui echilibru dinamic
cu mediul.
Cdnd echilibrul se perturbd, apare stresul care este, dupd Landy, un
dezechilibru
intens simlit subiectiv care se incadreazd,intrecerinleie organismuiui, ale
mediului qi
posibilitdlile de rdspunsindividuale.
Dupd natura agentului stresor, acestapoate imbrdca diferite forme precum:
strespsihic, frzic, cfrimic qi biologic. iar in funclie de numdrul persoanelo,
uf..tut.
acestapoate fi individual sarrcolectiv.

Strategiide coping
Elaborat de Lazarus s. Richard gi Launtier in 197g, conceptulde
,,coping,,
desemneazdun ansamblu de mecanismegi conduite pe care o persoandle
suprapune
?ntreea qi evenime"tyl o ameninfd, pentru u put.u line sub control, p.rrt* u ,.
"q:
tolera saupentru a minimaliza impactul aCestuiausnpruriarii d. confort prihi. qi fizic,
Facultateade Psihologiegi gtiinfe ale EducafieiCluj-Napoca
Specializarea:
Pedagogie
Anul: I, zi
Studenta:AmdrculeseiAna-Maria
Profesorcoord.:Lect. Dr. Eva Kallay

ca ulterior sd rezulte o tensiuneinterioardbldndd indusd de o situa{iecare depageqte

resurselepersonale.
Lazatus S. Richard gi Folkman Susan vorbesc despre un ansamblu de
eforturi cognitive gi comportamentale destinate tolerdrii unoi exigenle de naturd
internd sau exteml' care atenteazd,laresursele persoanei. Conform acestor autori"
procesulde prevenire gi adaptarela situaliile de stresparcurgetrei etape:
a) anticipareasau avertizarea
b) confruntareapropriu-zisd sau impactul
c) post-confruntarea
Miclea Mircea definegtecoping-ul ca fiind orice mecanismde prevenlie gi
adaptarela stres, orice actiune ce are loc intre subiect gi mediu in vedereareducerii
intensitdlii. Mecanismele de coping pot intra in actiune fie anticipat, fie in momentul
inducerii stresului sau dupi acliunea stresorului.Astfel acestale gnryeazil:
a) comportamentale- fuga sau lupta, cdutarea onui sprijin social,
antrenamentulsistematic,abandonareain activitdli cotidiene.
b) cognitive- cuprind totalitateamecanismelorde prelucrarea informafiei,
au funclia de a diminua reactiala stres,intervenliamecanismelorde coping cognitiv
se face fie in momentul evalud.riisituafiei- stimul(,,apdtareaperceptivd,,),fi-edupa ce
aceastdevaluarea awt loc.
c) neurobiologice-mijloacele de optimizare a reacliilor biochimice la stres
se pot genera spontan, de cdtre organism: secrelia masivd de endocrine, proliferarea
celulelor; pot fi induse de cdtre persoand:consum de medicamente,tutun, droguri;
sau induse de terapeutprin tehnicile de relaxare.

Tehnici de relaxare
Metoda lui Schultz, ,,trainingul autogen" este folositd in gedintele de
psihoterapie, aceasta permite pacientului s6. realizeze el insugi calmul interior qi
totodatd la utilizarea completi a fo4elor energetice.Aceastd metoda este folosit6 qi
pentru managementulstresului, il invaJ[ pe pacient inducerea senza{ieide cdldurd gi
greutate in corp, conducdnd astfel la atingere stdrii de profundd ielaxare fizica gi
psihomentald.Astfel, s-a reahzat o pozilionare graduald .ut. contine 9 exercilii
(linigte, linigte qi greutate,linigte-greutate-cdldur6, linigte-greutate-cdldur6-echlibru,
inima, respitalie,abdomen,cap, somn) care se desftqoarain-pozilia debazd,,cu ochii
inchigi, unul din exerciJii esteurmdtorul:
Pentru linigte ,,-Sunt in intregime linigtit gi cu desdvdrgirecalm, toti mugchii
mei sunt destinqi gi relaxafi, o linigte pldcutd md inconjoard, nimic nu-mi tulbur6
liniqtea, simt o pace gi o linigte interioard profundd, sunt ioarte linigtit gi calm, bratul
meu drept este greu din ce in ce mai greu, o greutate ca de plumb imi cuprinde
umdrul, bratul, mdna gi ajunge pand la degete, bralul meu drept este foarte greu,
bralul meu drept este ca de plumb, simt linigte gi greutate,bralul meu stdng este greu,
bra{ul meu stdng este tot mai greu, o greutate ca de plumb imi cuprin-deumarul,
bratul, mAnaqi se ajunge pdna la degete,bralul meu stdng estefoarte gieu, simt linigte
qi greutate,calmul mi inundd tot mai mult, sunt in intregime linigtit." apoi miqcali
braful in sus 9i in jos de 3 ori, strdngefi pumni, respiiali profund de trei ori qi
deschideliochii!
Relaxare prin intermediul respiraliei, aceastdmetodd are ca scop reducerea
bdtdilor inimii. Se procedeazd astfel:trebuie sd te concentrezi doar pe respiralie,
 Facultateadepsihologie9i gtiintealeEducalieiCluj_Napoca
pedagogie
Specializarea:
Anul:I,zi
Studenta:AmirculeseiAna_Maria
Profesorcoord.:Lect.Dr. EvaKallay

i13ri1aadanc,umprepldmaniicu oxigenproasprt,
mentineaerultimp de 5 minutein
pldmani,apoi elimine qeplat qi exp#a timp
de i ;";;;; ,au ia, mai mult p6nd
elimini tot din pi"fl. Actiunease'repet' "t simfili
de 3-4 ori pan6c6nd c6 niverur
agitatiei a scrzut' Metoda poate fi folosite
inainte .u s-io minute inainte de un
discurscare pentru unele p-ersoane este un adev6ratmomentde stres,indep6rt6nd
astfeloricepiedicdcumar fi batUaiata.
fipitul, conform psihologilor,,cdnd oamenii organismuracestora
elibereazd'endocrinegi producem"odificdricomplexe !ip[,
n"ui*rrinli.e in creier,,toti
mugchiicorpuluiacesteiase ?ncordeazd, iar tensiun"urui-iita esteeliberati in acest
mod.
o alt6 metod[, compunereaHaiku-urui,o poezie
japonezd'alcdtuit[.din 17 silabe cu form[ fixd traditionar
repartizatepe trei versuri care pot fi formate
cinci,gaptesilabe.Terapeutiirpun.6 scrierea.unei din
sd-gistipdneasca ii ajuti pe oameni
respiratia, "rtf;id!;oezii,
s[ devindcalmigi reraxati,
prin poezieesteo altd metodi eficientd ,Crtiurur"u frumusefiinaturii
antistres",argumenteaz6 KathleenAdams
consilierpsihologic.

Plante antistres
Valeriana- estg renumit[ pentru proprietatea
de
central,ajutdla o adormirerapiddqi ia un somnprofund a relaxa sistemulnervos
in timpul nopfii.
Piducelul - contribuieia scdder.ui"nriunii
protejeazd inima gi sistemulcardiovascular 9i a palpitafiilor,
"rt..l"rreste
in situalii;r;-te doveditca tonio
cardiac,sustinecirculaliasangvindla nivelul
creierurui.
Concluzie
Stresula facut parte integratddin via{a omului
inc[ din comunaprimitivi.
Astfel, tot ce provoacdschimbdri-asuprapersoanei
cauzeaz|stres,chiar gi imaginea
unormodificiri estela fel de stresantica gi
schimb[rireale.Multi autoriconsider[ci
modelarea rdspunsului
la stres,alituri de metaborir*
?ngrantiasuccesului $i;; ;;roducere, se constituie
vietii pe pdm6nt,

Bibliografie
I' Biban, Adriana. ,,consiliere educarionard
Ghid metodorogicpentru orere de
dirigenlieSiconsiliere.,',
EdituraASCR,Cluj_Napoc a20ll l-
2' Fodor,Iulia-Daniera.,,Interigenlaimoyionardgi
stilurile de conducere,,,Editura
Lumen,Iagi2009
3' Atkinson L. Rita', Atkinson c. Richard,
smith E. Edward, Bem J.
Daryl. ,,Introduceretnpsihotogie,,,Bucuregti,
Editura:ieini"u,' ZOOZ
4. Bdban,Adriana.,,stres si personaritate",
Editura presa universitaraclujean6,
Cluj-Napoca1998
5. Miclea, Mircea ,,stres si mecanisme
de apdrare,,, Editurapresa universitara
clujeani,Cluj-Napoca 1997
6' LazarusS' Richard, Forkmansusan.
,,stress,Appraisar,and coping,,, Editura
SpringerPublishingCompany,New yort iqg+
7' http"//www'psiho-helpline.ro/interventie-clinica/articole/invatand-relaxarea-metod
a-trainingului-auto
gen-ar-rui-schurtz/ accesatra datad, i t ;p.;ii
e 20| 6,ora g:35