ASAMBLARI NEDEMONTABILE

ASAMBLAREA PRIN SUDARE

Sudarea constituie unul din cele mai sigure si expeditive

procedee de asamblare, fiind aplicata pe larg la realizarea
ansablurilor din tabla groasa sau subtire, profile, bare, sarma.

Procedeul de sudare se poate grupa in doua mari categorii

– - procedee de sudare prin topire
– - procedee prin sudare prin presiune
Energia primana de la care provine in final energia termica
necesara incalzirii locale poate fi:
- energia mecanica
- energia termochimica
- energia electrica
- energia radianta
 IMBINARI REALIZATE CU SUDAREA PRIN TOPIRE
Sudarea prin topire cu arc electric realizata prin procedeele
enumerate constituie cea mai raspandita grupa de procedee de
sudare. Ea se poate aplica pieselor cu grosime foarte mica
1mm sau foarte mare peste 100mm, din cele mai diferite
materiale metalice.

SUDAREA MANUALA CU ELECTROZI METALICI INVELITI

Acest procedeu de sudare prezinta un interes deosebit pentru
lucrarile de ansamblare, deoarece este simplu, foloseste
utilaje comune si se poate aplica in atelier sau pe santier.

SUDAREA CU ARC ELECTRIC IN MEDIU PROTECTOR DE GAZE

In principiu, sudarea in mediul protector de gaze consta in
utilizarea unui arc electric care arde inconjurat de un gaz ce
impiedica patrunderea oxigenului la baia de sudura. In functia
de natura gazului sudarea se poate face : -in gaze inerte
-in gaze active
-in amestec de gaze active si inerte
 MMA MIG/MAG
Manual Metal Arc Metal Inert/Activ Gaz

TIG Manual
Tungsten Inert Gas Oxiacetilenic
 Procedeul SEI (Sudarea cu Electrod Invelit)

Procedeul SEI este de fapt procedeul traditional de sudare.

Sudarea efectiva este realizata cu ajutorului unei surse de
tensiune/curent. Aceasta tensiune este aplicata unui electrod. Piesa ce
urmeaza sa fie sudata este conectata la masa sursei de tensiune.
Prin apropierea electrodului de piesa legata la masa, se inchide circuitul
electric prin intermediul unei scantei. Intensitatea curentului, care se
poate regla, este cea care determina cat de tare va fi patruns materialul
de sudat.
La acest procedeu materialul de adaos folosit este furnizat de catre
electrodul de sudare.
Sudarea cu electrod (initial de carbune) a fost imbunatatita de Kjellberg
in 1902 ajungandu-se la sudarea cu electrod invelit. (SEI = Sudarea cu
Electrod Invelit)
Bagheta se topeste in timpul sudarii si contribuie la formarea imbinarii.
Invelisul se topeste / vaporizeaza in spatiul arcului asigurand atat mediul
ionizat pentru arderea stabila a acestuia, cat si protectia arcului si a baii
topite.
 Procedeul MIG Metal Inert Gas /MAG Metal Active Gas
Procedeul MIG/MAG este o imbunatatire a procesului de sudare SEI. Cu toate ca
procesul de sudare este asemanator, totusi aparatele de sudare precum si pistoletul
de sudare se deosebesc semnificativ.
Diferenta majora o consta introducerea de gaz protector la locul sudarii. Gazul
protector, cum reiese si din denumirea lui, are rolul de a proteja zona de sudare
efectiva (baia).
Deoarece majoritatea metalelor reactioneaza cu aerul formandu-se oxizi, care
ingreuneaza trecerea curentului, este necesar ca in imediata vecinatate a procesului
de sudare sa nu fie aer.
Acest lucru se realizeaza prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de
doua tipuri MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Active Gas). Gazele inerte, de
exemplu Argonul sau Heliul, se folosesc la sudarea aliajelor de cupru, de aluminiu
sau cu magneziu. Gazele active se folosesc la sudarea otelurilor obisnuite, de
constructii.
In cazul proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este asa-numita sarma de
sudura. Aceasta este impinsa in baie de catre un sistem de avans. In vecinatatea
baii, inainte de contactul mecanic ea trece printr-o diuza de curent de la care preia
energia electrica necesara creerii arcului si topirii materialului. Diuza de curent este
pozitionata in interiorul diuzei de gaz. Astfel prin orificiul dintre cele doua diuze va
curge gazul protector.
Metal Inert Gaz
Procedeul utilizeaza gaze inerte, ce nu
reactioneaza cu baia de metal topit

Metal Active Gaz

Procedeul utilizeaza gaze active, ce
reactioneaza cu baia de metal topit
Sudarea WIG (Wolfram Inert Gaz)

Spre deosebire de procedeele de sudare cu electrod

fuzibil MIG/MAG, la sudarea WIG arcul electric arde intre
un electrod nefuzibil de wolfram si materialul de baza.

Pentru protectia electrodului si a baii metalice este

necesara utilizarea unor gaze protectoare inerte cum sunt
argonul si heliul, respectiv a unor amestecuri de gaze
realizate pe baza unor gaze fara componente oxidante.

Procedeul WIG se poate utiliza la sudarea tuturor

materialelor metalice sudabile prin topire. Alegerea tipului
curentului, polaritatea sa si gazul de protectie se aleg în
functie de natura materialului de sudat.
Sudarea cu Electrod de Wolfram

In practica se folosesc electrozi de wolfram, dar si aliati.

Alierea cu alte metale imbunatateste proprietatile de
aprindere, creste durata de viata, etc. Elementele de
aliere cele mai uzuale sunt Thoriu, Zirconiu si Tantal.
Procentele de aliere uzuale sunt intre 1% si 5%.

Daca se sudeaza WIG-CC electrodul trebuie ascutit (15-

30 grade), la WIG-CA (presupunand un reglaj corect al
curentului de sudare) se formeaza o sfera la varful
electrodului.
Sudarea cu plasma

In industrie sunt folosite o serie de metode de sudare cu plasma, respectand

configuratia duzei si a caii de descarcare (arc transferat/arc netransferat).

Sudarea cu plasma cu arc transferat este predominanta in sudarea metalelor

si poate fi descrisa ca fiind un procedeu WIG avansat. Principala diferenta
consta in calea de descarcare dantelata, rezultand de aici o puternica
focalizare a arcului. Arcul este focalizat printr-un orificiu special al duzei si un
invelis aditional de gaz.
Gazul plasmogen devine ionizat in duza si asigura o cale de descarcare
stabila catre piesa chiar si la o putere mica. Ca urmare sudarea cu plasma
poate fi folosita in microaplicatii, spre deosebire de WIG.
Pentru grosimi de material de pana la 3 mm, procedeele de sudare cu
plasma sau WIG sunt comparabile, dar cand se sudeaza materiale mai
groase, se formeaza o gaura la sudarea cu plasma datorita energiei mai mari
concentrate in arcul plasmogen. Gaura duce la patrunderi ale arcului si viteze
de sudare mai mari, si de aici o deformatie mai mica a materialelor decat la
sudarea WIG.
La Sudarea cu plasma gazele sunt folosite pentru trei scopuri in sudarea cu
plasma:

•Gazul plasmogen este mediul care formeaza plasma dintre electrod si

piesa. Argonul sau amestecul argon-hidrogen este deseori folosit ca gaz
plasmogen pentru otelurile inoxidabile, iar amestecurile argon-heliu pentru
metalele neferoase.

•Un gaz de protectie separat este necesar pentru protejarea baii de sudura
si a materialului afectat termic. Gazul de protectie este introdus in niste
orificii exterioare care inconjoara gazul plasmogen ca o panglica. In functie
de tipul gazului, concentratia arcului poate fi marita prin intermediul gazului
de protectie. Cu toate acestea, de multe ori acelasi gaz este folosit si ca gaz
plasmogen si ca gaz de protectie.

•Un gaz de suport la radacina este aplicat pe partea radacinii prin

dispozitive de protectie a acesteia, avand in vedere ca metalul topit si
materialul afectat termic al radacinii trebuie de asemenea protejate. Gazul de
protectie la radacina este de obicei argonul, sau amestecurile de argon-
hidrogen (sau azotul !)
Cauzele aparitiei porilor de sudura

•Curenti de aer care sufla gazul, baia ramanand

neprotejata …
•Cantitate insuficienta de gaz protector
•Cantitate prea mare de gaz - se creeaza turbioni si
patrunde aer
•Duza de gaz murdara - se creeaza turbioni si patrunde
aer
•Pozitie incorecta a pistoletului - se absoarbe aer
•Distanta pana la piesa este prea mare
•Umiditatea din gazul protector creeaza pori in baia topita
 Sudarea Trusa taiere sudare
Oxi-acetilenica
 Brener Arzator Arzator
sudare taiere

Reductor Reductor Robinet

acetilena oxigen oxigen