Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita B

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om
CAPITOLUL I
NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI
1. 1 Anatomia
Ficatul este cel mai mare organ din corp. Organ plin, de consistenţă fermă,
ficatul cântăreşte la adult 1200-1500g cu vasele golite. Este situat în loja
subdiafragmatica şi partea internă a hipocondrului stâng.
Este alcătuit din doi lobi inegali, cel drept fiind de circa şase ori mai mare decât
cel stâng.
Ficatul are două feţe: una superioară, convexă, şi alta inferioară. Faţa
superioară este limitată prin două margini: una posterioară, mai groasă, şi alta
anterioară, mai ascuţită. Pe faţa inferioară se observa două şanţuri sagitale şi un şanţ
transversal, de aspectul literei "H". Aceste şanţuri delimitează lobul drept, lobul stâng,
lobul pătrat, ventral şi lobul Spiegel dorsal.
In şanţul transversal se află nilul ficatului, prin care pătrund vasele şi nervii
ficatului şi ies canalele biliare şi limfatice organului.
Ficatul are două învelişuri: un înveliş seros care înveleşte tot ficatul, cu excepţia
suprafeţei superioare, unde ficatul est aderent la diafragm; al doilea înveliş este
capsula Glisson, care acoperă ficatul şi intră, la nivelul nilului, în interiorul organului
de-a lungul vaselor şi căilor biliare.
Vascularizaţia ficatului
Aceasta este asigurată de artera hepatica, care aduce sângele arterial, şi de vena
portă, care aduce sângele venos funcţional. Sângele pleacă de la ficat prin venele
suprahepatice, care colectează tot sângele din acest organ şi îl varsă în vena cava
inferioară.
~1~
http://slide pdf.c om/re a de r/full/ingr ijire a -pa c ie ntului-c u-he pa tita -b 1/70

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii

substernali, mediastinali anteriori, pancreaticolienali cu limfa colectată de pe faţa
inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.
Nervii ficatului
Provin din plexul hepatic, alcătuit din fibre simpatice care ies din
ganglionul celiac, şi din fibre parasimpatice care se desprind din ambii nervi vagi.
1.2. Structura histologică

Capsula ficatului este alcătuita din ţesut conjunctiv şi elastic. Din capsulă
pornesc - de la b i l spre interiorul ficatului - septuri fibroase, care constituie suportul
conjunctiv al elementelor vasculare, biliare, limfatice şi nervoase.
Elementele conjunctive provenite din capsulă, împreuna cu trama
reticulara, care reprezintă suportul celulelor hepatice constituie structura
mezodermică a ficatului. In afară de aceasta mai exista şi structura endotelială,
alcătuită din celulele hepatice (hepatocite).
Unitatea morfofuncţională a ficatului este lobulul hepatic.
Lobulul hepatic are formă piramidala şi este constituit din celule hepatice
(hepatocite), capilare şi canaliculi biliari.
Hepatocitele sunt dispuse sub formă de plăci sau lame celulare
anastomozate, formând între ele o reţea tridimensională cu dispoziţie radială. Intre
hepatocite se găsesc canaliculele biliare intralobulare fără pereţi proprii, în care se
descarcă bila, produsul de secreţie al hepatocitelor.
Spre periferia lobulului canaliculii biliari încep să aibă perete propriu şi,
ieşind din lobul, se continuă cu canale interlobulare. Acestea se colectează, în final,
în cele două canale hepatice (drept şi stâng), prezente în nilul ficatului.
~2~

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care

rezultă din unirea canalelor hepatice şi care se continuă cu canalul coledoc ce se
deschide în duoden, împreună cu canalul pancreatic principal prin orificiul Oddi. Din
calea biliară principală se desprinde canalul cistic, prin care bila ajunge în perioadele
interdigestive în vezicula biliară.
1.3. Fiziologia
Ficatul are o mare capacitate de regenerare. Funcţiile lui sunt multiple, fiind
îndeplinite la nivelul hepatocitului.
Funcţiile lui principale sunt:

 Funcţiile metabolice se exercită în metabolismul glucidic, protidic,
lipidic şi mineral.
In metabolismul glucidic, ficatul intervine în fosforilareaşi
polimerizarea glucidelor în glicogen, asigurând rezerve de glucoza şi menţinerea
homeostaziei glicemice.
In metabolismul protidic, ficatul are funcţie proteinoformatoare, şi

de echilibru proteic, funcţie uriogenă. Sintetizează albumina, 70% din
α- globuline, 50% din β -globuline, protrombina şi fibrinogenul, catabolizează
nucleoproteinele.
In metabolismul lipidic intervine în absorbţia grăsimilor şi în
fosforilarea lor, în sinteza şi esterificarea colesterolului, în sinteza lipoproteinelor,
fosfolipidelor şi trigliceridelor.
In metabolismul mineral acţionează prin depozitarea fierului şi a
cuprului şi intervine în repartiţia apei şi a electroliţilor (ionii de Na + , K şi Cl - )
în organism.
 Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în
digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în

absorbţia fierului şi calciului alimentar.
~3~

Bila conţine: 97% apă şi următorii compo-nenţi: săruri biliare, pigmenţi biliari,
colesterol, lecitine şi săruri anorganice.
 Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin

care substanţele toxice de origine exogenă ca şi cele rezultate din metabolismele
endogene sunt transformate în substanţe mai puţin toxice şi eliminate ca atare.
 Sinteza fermenţilor necesari proceselor vitale este îndeplinită, într-o
mare măsură, de ficat.
 Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.
~4~

CAPITOLUL II
2.1. HEPATITA VIRALĂ ACUTĂ (HVA) SPECIFICĂ
Definiţie
HVA sunt boli infecţioase acute specifice omului, determinate de un
grup de virusuri specifice hepatotrope care, introduse în organism pe cale
digestivă sau în mod accidental, pe cale parenterală, provoacă o îmbolnăvire
generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene

generale infecţioase, digestive şi hepatice, însoţite sau nu de icter.
Importanţă
HVA a devenit, în ultimele decenii, o importantă problemă de sănătate
publică pe plan mondial ca şi în ţara noastră, din următoarele
considerente:
- morbiditatea crescută şi persistentă; circa 80% din persoanele
peste 60 de ani au anticorpi faţă de virusul A, ceea ce demonstrează
că au făcut în decursul vieţii boala; iar hepatita de tip B este şi ea
puternic implantată în populaţie pe întregul glob;
- potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);

- potenţial în creştere al hepatitei de tip B, boală mai severă, cu
tendinţă mare de cronicizare;
- persistă dificultăţi încă nerezolvate în tratamentul formelor
severe cu insuficienţă hepatică gravă; de asemenea, persistă încă
imposibilitatea de a controla evoluţia spre hepatita cronică şi ciroză a
hepatitei B şi nonA-nonB;
- consecinţe economice importante datorită pierderilor în
producţie prin absenteism îndelungat datorită spitalizării prelungite şi
~5~

recuperării lente;
- consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,

cancer) şi prin mortalitatea semnificativă (1-2%).
Etiologia HVA - Clasificarea HVA
Cele mai multe hepatite virale (99%) sunt cauzate de 4 tipuri specifice
acestei boli. Aceste 4 tipuri sunt diferite între ele, dar clinic au manifestări mult
asemănătoare, greu de diferenţiat, bănuidu-se varietatea de virus mai mult prin
modul de evoluţie în timp a bolii.
Cele 4 tipuri de viruşi sunt:
Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%

din totalul hepatitelor virale. Acesta este un virus ARN, care face parte din genul
Enterovirus şi se transmite pe cale digestivă, enterală. Hepatita virală A are
evoluţie favorabilă, vindecarea fiind regula; decesul cu totul excepţional (la
subnutriţi). Este frecventă la copii, cu excepţia sugarilor şi adultului tânăr;
excepţional la bătrâni.
Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita

virală B, ce constituie cauza a 25-30% din totalul hepatitelor virale. Virusul
hepatitic B este un virus ADN şi face parte din grupul Hepadenovirusuri.
Hepatita virală B este o boală cu evoluţie deseori dificilă, cu risc letal,
responsabilă de trecere în hepatită cronică în 10-15% din cazuri şi uneori ciroză.
Este mai frecventă la adult.
~6~

Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul

hepatitelor virale. Are 2 subtipuri principale:
a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,

care determină hepatita virală C;
b) virusul hepatitic nonA-nonB cu transmitere digestivă (enterală) numit
şi virusul E care determină hepatita virală E.
Aceste hepatite virale (E şi C) evoluează dificil, în special cele cu virus
C, au risc letal şi prezintă risc de cronicizare.
Virusul hepatitic D(delta) - care produce hepatita virală Delta. El este un virus
defectiv necesitând, pentru a se replica, prezenţa virusului hepatitic B (virus
"helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce

apare fie ca o coinfecţie, fie ca suprainfecţie la persoanele infectate cu virus
hepatitic B, cărora le agravează evoluţia bolii deja existente.
2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B

HVA tip B este o boală infecţioasă, determinată de virusul hepatitic B, un
virus ADN, din familia Hepadnaviridae, transmis pe cale parenterală,
caracterizată clinic printr-o evoluţie variată, adesea dificilă, cu risc letal şi cu
potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi

ciroză (constituie 10-15% din HVA).
~7~

Etiologie
Virusul hepatitic B conţine ADN circular, dublu spiralat sau dublu
helicoidal şi are 42 nm.
In structura antigenică a virusului hepatitic B, se cunosc 3 antigene
principale, faţă de fiecare din acestea formându-se anticorpi specifici.
Antigenul HBs (antigen de suprafaţă a virusului hepatitic B)
denumit şi
Antigen Australia
AgHBs apare în sângele celor infectaţi cu mult timp înaintea bolii clinice,
începând din a 2-a săptămână după inoculare şi se menţine între a 2-a şi a 21-a
săptămână a perioadei de stare a bolii şi după aceea. In tot acest interval este
posibilă decelarea în sânge a AgHBs şi prin aceasta se pune diagnosticul de
HVA de tip B. Persistenţa în sânge a AgHBs peste 3 luni de la debutul bolii are
semnificaţia trecerii în stare cronică.
Antigenul central (AgHBc)
Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în

sângele circulant, ci numai în hepatocite (în special în nucleii acestora şi mai
puţin în citoplasmă).
Anticorpii antiAgHBc apar înaintea apariţiei anticorpilor anti AgHBs şi
persistă atât timp cât continuă replicarea ei, semnificând prezenţa activă a bolii,
tendinţă la cronicizare.
Antigenul "e" (AgHBe)

Distinct imunologic de AgHBs şi AgHBc, se găseşte numai în serurile
AgHBs parazite. AgHBe apare precoce în incubaţie, înaintea creşterii
transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar

persistenţa lui indică evoluţia bolii spre cronicizare.
~8~

Alte antigene ale HVA de tip B

• ANTIGEN DELTA (antigen asociat cu infecţia de virus hepatitic B). A fost
decelat prin imunofluorescenţă în nucleii hepatocitelor la bolnavii cu
Hepatitiă
cronică.
Virusul hepatitic B rezistă 10 h la 60 °C, fiind distrus numai prin fierbere
prelungită: 30 min la 100 °C sau prin autoclavare. Rezistă la clorinarea apei, la
eter, fenol, alcool, este puţin afectat de razele ultraviolete.
Epidemiologie
HVA de tip B a luat o mare amploare în ultimii ani, mai ales abundenţei
manoperelor medico-chirurgicale. Acest tip de hepatită domină la adulţi şi
vârstnici.
Rezervorul de virus hepatitic B
Este reprezentat de om prin:

- bolnavii de HVA de tip B,
- bolnavii de hepatită cronică purtători de AgHBs,
- bolnavii cu ciroză posthepatită B,
- bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători
de AgHBs.
Produsele umane care conţin virusul B sunt: sângele şi anumiţi derivaţi de
sânge, sângele menstrual, diferite secreţii (sperma, secreţia vaginală, lapte de
mamă), saliva.
~9~

Perioada de contagiozitate
La bolnavii de hepatită B, AgHBs apare în sânge începând din a 60-a zi
de la inoculare şi persistă în perioada acută a bolii 1-2 luni. Intre 5 şi 10% din
bolnavi
continuă să prezinte AgHBs şi după acest interval, 2-5 luni şi chiar un an de la
vindecarea clinică. Rămân purtători cronici de virus hepatitic B dacă AgHBs
persistă mai mult de 3 luni de la detectare.
Calea de transmitere
Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea

parenterală. Virusul hepatitic B se mai poate transmite şi prin contactul
persoanelor cu secreţiile, sperma sau lichidul vaginal, celor bolnavi de HVA de
tipB.
HVA de tip B se mai poate transmite prin contact sexual, prin plăgi
contaminate. Cea mai des întâlnită este hepatita posttransfuzională.
Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA

de tip B în ultimele 3 luni de sarcină şi în cursul naşterii şi în perioada
postnatală.
Receptivitatea
Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.
Patogenie
Patogenia hepatitei B se deosebeşte de cea a hepatitei A fiind mai
complexă datorită unor mecanisme imunopatologice care intervin în
determinarea leziunilor hepatice precum şi în funcţie de răspunsul imun al
fiecărei persoane.
~10~

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii

imune grave. Virusul hepatitic B se localizează în celulele hepatice şi se
multiplică în nucleul acestor celule unde se sintetizează ADN-ul viral. Faţă de
virusul hepatitic se declanşează diverse reacţii imune de leziuni hepatice de
diferite grade, până la necroză. In evoluţia HVA de tip B spre cronicizare sunt
implicaţi mai mulţi anticorpi anti-AgHBc şi anticorpii AgHBe şi mai puţin sau
deloc anticorpii anti-AgHBs.
Tablou clinic
Hepatita virală acută de tip B, deşi aparent asemănătoare cu HVA de tip
A, se deosebeşte de aceasta printr-un spectru clinic mai complex, cu manifestări
extrahepatice frecvente cu numeroase variante evolutive, prognostic mai sever şi
un potenţial important de cronicizare.
Perioada de incubaţie
Durează între 60-90 zile cu limite între 45 şi 160 zile (5-6 luni). Această
perioadă este contagioasă deoarece virusul apare în sânge chiar după o
săptămână de la inoculare.
Perioada prodromală (preicterică)
Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se

instalează o senzaţie de discomfort digestiv, astenie şi indispoziţie generală.
Temperatura creşte discretă, şi fără frisoane. Frecvent apar manifestări cutanate
şi articulare ca: artralgii fixe, simetrice, datorate complexelor imune circulante
sau fixate în capilare şi sinoviale; manifestări alergice de tip boala serului;
manifestări cutanate sub formă de urticarie, erupţii purpurice.
~11~

Perioada de stare (icterică)

Incepe când apare icterul. Se instalează lent şi durează mai muft decât în
HVA de tip A, menţinându-se într-un platou ridicat (icterul are un caracter
colestatic).
Se întâlnesc multiple manifestări extrahepatice:
• manifestări digestive - sunt expresia unei inflamaţii gastrointestinale cu
tulburări de tonus şi secreţie la nivelul căilor biliare: diskinezie biliară.
• manifestări cardiace: modificări electrocardiografîce HTA frecvent.
• manifestări vasculare: vasculite cu caracter hemoragic uneori poliartrita
nodoasă.
• manifestări renale: nefrită interstiţială şi, în unele cazuri, apare
glomerulonefrita.
• manifestări neurologice: meningite, mielite, nevrite care apar excepţional. In
formele severe şi comatoase pot apare modificări psihice.
• manifestări cutanate: erupţii scarlatiniforme, urticariene sau purpurice
(vasculite), facies particular, observat la copii mai ales; obraji congestionaţi de
culoare roşie închisă cu buzele roşii şi cu o zonă palidă în jurul cavităţii bucale;
orodermatita papuloasă infantilă Gianotti-Crosti.
• manifestări hematologice: - VSH normală sau încetinită
- teste hepatice cu valori crescute
- TGP 1000-2000 UK - foarte mari
- sideremie crescută
- testele de disproteinemie sunt pozitive
- bilirubină crescută
- leucopenie şi anemie hemoiitică acută
~12~

Evoluţie
HVA de tip B are evoluţie mai lungă şi mai dificilă, în funcţie de vârstă şi
forma clinică. Vindecarea se produce numai la 80-85% din cazuri, 10-15% din
bolnavi evoluează spre cronicizare. Din foştii bolnavi de hepatită B, 10-20%
rămân purtători cronici de virus.
Forme clinice
Forma anicterică
Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.
Forma colestatică
Frecvent întâlnită la adulţi cu icter intens, cu prurit supărător;
colesterolemie mult crescută, fosfatoză alcalină crescută; bilirubinemie
5-15mg% (icter)
Forme prelungite
HVA tip b prelungita simpla
Prezintă o regresiune mai lentă a icterului şi a testelor biochimice.
HVA persistenta
Se caracterizează printr-un tablou persistent de HV timp de câteva luni şi
chiar 1-3 ani, timp în care tabloul histopatologic rămâne acela al unei HVA, fără
aspecte de cronicizare
HVA tip B ondulanta
Evoluează cu recăderi multiple timp de 1-2 ani; cu recidive cauzate de
eforturi,
~13~

abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.

HVA prelungita cu potenţial de cronicizare
Evoluează cu prelungirea simptomelor dishepatice, perturbarea testelor
hepatice, prezenţa autoanticorpilor, creşterea IgG, scăderea albuminelor şi
manifestări histopatologice.
Forme severe
In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi

brutală a simptomelor. Asistăm astfel la accentuarea tulburărilor digestive,
prezenţa sindromului hemoragic (epistaxis), febră persistentă, reducerea
dimensiunilor ficatului, astenie intensă, somnolenţă, scăderea timpului de
protrombină sub 50%.
Forma fulminantă
In care se produce o necroză masivă hepatică, cu insuficienţă hepatică
supraacută cu evoluţie rapidă spre comă şi sfârşit letal în 80-85% din cazuri. La
această formă se ajunge în 1-2% din cazuri la adulţi, iar la sugari 10-15% din
cazuri. Survine în primele 2 săptămâni de boală, rar în a 3-a, a 4-a săptămână.
Este mai frecventă la copii şi la adulţii tineri.
Manifestările clinice ale formei fulminante sunt:
- icter intens (bilirubinemie mai mare de 15mg% la adulţi şi 7mg% la copil)
- persistenţa şi agravarea simptomelor digestive
- astenie intensă
- manifestări hemoragice (epistaxis, gingivoragii)
- persistenţa febrei în perioada icterică
- somnolenţă
- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril
~14~

-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)

Hepatita virală acută tip B la copii - evoluează favorabil datorită puterii
mari de regenerare hepatică. Riscul de a rămâne purtător cronic de virus
hepatitic este însă mai mare cu cât vârsta este mai mică.
Hepatita virală acută tip B la gravide - evoluează mai sever la gravidele cu
malnutriţie şi la cele care sunt în ultimul trimestru de sarcină.
Riscul de infecţie cu virus hepatitic tip B a produsului concepţional este
foarte mic în primele două trimestre de sarcină dar devine considerabil când
HVA tip B survine în ultimul trimestru de sarcină.
Infecţia fatului se face frecvent în cursul naşterii şi în perioada postnatală.
HVA tip B la vârstnici - are o evoluţie mai severă cu forme prelungite, cu
potenţial crescut letal şi de cronicizare.
HVA tip B are evoluţie severă la malnutriţi, cei cu boli cronice digestive,
tuberculoşi, diabetici, alcoolici, toxicomani.
Complicaţii şi sechele
Complicaţii infecţioase
- anemii hemolitice
- anemia aplastică sau pancitopenică
- suprainfectări biliare
- redeşteptarea unei TBC
Complicaţii funcţionale vegetative

- balonări abdominale
- diskinezii biliare
- digestie dificilă
- hipotensiune hipostatică
~15~

-hiperbilirubinemie (icter prelungit)
Hepatita cronică persistentă sau agresivă

Ciroză posthepatită B
Cancer hepatic primar
Starea de purtător cronic asimptomatic de virus hepatitic B
Diagnostic
Diagnostic pozitiv
Se pune pe baza:
- datelor epidemiologice: contacte infecţioase cu bolnavii de hepatită
virală
acută B, contacte profesionale, posibilităţi de inoculare parenterală
(manopere
medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)

- date clinice
- date de laborator - sunt indispensabile pentru diagnostic:
• date specifice: - determinarea AgHBs= pozitiv
- anticorpii antiHBc de tip IgM
care
permit un diagnostic precoce

-AgHBe
• date nespecifice:- bilirubină crescută(în cea
icterică)
- leucograma - leucopenie
- VSH mică
- TGO,TGP- mari (teste de

citoliză)
~16~

- sideremie crescută
- fosfatoza alcalină - crescută
- scăderea albuminelor
- creşterea y globulinelor
- teste de coagulare - modificată
Tymolul este normal sau uşor crescut la începutul bolii şi se

pozitivează
lent ulterior: în HVA tip A, citoliză (TGP) este mare la început ca în hepatita
virală acută tip B, dar scade mai repede. IgM în HVA tip B sunt normale sau
uşor crescute, în timp ce în HVA tip A sunt foarte crescute.
Diagnostic diferenţial
- asemănător cu HVA tip A.
Coma din hepatita fulminantă trebuie diferenţiată de:

Comele metabolice: diabetica, hipoglicemica, uremica,
hidroelectrolitica.
Comele toxice: alcoolica, barbiturica, organofosforate PB, Co, tetraetil de Pb.
Comele infectioase: encefalite virale, meningoencefalite bacteriene, malarie.
Comele neurochirurgicale: traumatisme, tumori, epilepsie, abces cerebral.
Prognostic
- este rezervat
- se vindecă complet în 80-85% din cazuri, în rest evoluând spre infecţie
cronică (hepatită cronică, ciroză).

Datele de prognostic agravant sunt: vârsta, alcoolismul,
~17~

hipertiroidismul, luesul, diabetul, afecţiuni gastrointestinale cronice,

leziuni hepatice anterioare.
Tratament
Trebuie să fie mai complex decât al HVA tip A. Tratamentul va fi
condus pe baza următoarelor obiective:
► scurtarea evoluţiei bolii

► prevenirea evoluţiei prin insuficienţă hepatică fulminantă, necroză
hepatică
supraacută
► prevenirea complicaţiilor imediate
► prevenirea trecerii bolii acute în stare cronică
► reintegrarea în activitatea anterioară sau dacă este posibil într-o
muncă corespunzătoare capacităţii funcţionale a ficatului
Repausul la pat este esenţial pentru vindecarea hepatitei.
Reluarea activităţii se va face progresiv.
DIETA - echilibrată, care să conţină toţi factorii nutritivi, să fie oferita în
funcţie de toleranţa digestivă sau apetit. La început dieta va fi lichidă, apoi
alimente şi preparate uşor digerabile. In formele severe - perfuzie cu glucoza.
Se va evita excesul de glucide, lipide sub formă de unt, smântână, untdelemn.
Proteinele animale (carnea) vor fi administrate după revenirea apetitului. Dieta
~18~

trebuie să conţină 2000-3500 cal/zi în fiincţie de stadiul bolii şi greutatea

bolnavului.
TRATAMENT MEDICAMENTOS
 lipotrope - Mecopar Forte 2-3 dj/zi în timpul mesei
- Metaspar 6-8 cp cu 30 minute înaintea mesei
18-24 cp/zi timp de o lună
 vitamine (grup "B",C,K1,K3,E) -vitamina B-anabolizant,
hepatoregenerator
- vitamina C – antiinflamator
- vitamina Kl, K3 - coagulant
 colagoge -Anghirol 2dj x3/zi sau 10 pic x 3/zi în prima săptămână, 20pic
x 3/zi în a 2-a săptămână, 30 pic x3/zi în a 3-a săptămână timp de 15-
21 zile
- Fiobilin 1 -2 cp x 3/zi după mese
- Colebil 1 -3 dj x 3/zi după mese
 hepatotrope - acid orotic şi baze purinice:
Preparate: - Purinol
- Aspartofort
Fosfoliptdele: Esenţiale
Silimarină
Trofopar
La bolnavii cu vărsături şi anorexie se va administra:
- soluţie de glucoza i.v.
- Arginină sorbitol
- vitamina B1,B6,B12,C,E,K
- cortizonul are două indicaţii:
~19~

1. în formele severe cu tendinţă la evoluţie spre forma fulminantă şi se

administrează HHC 10-20mg/kgcorp/zi în 2-3 prize, 1-3 zile urmat de Prednison
l-2mg/kgcorp/zi 4-5 zile
2. în hepatita cronică agresivă, când sunt prezenţi autoanticorpi se adminstrează
Prednison.
Alte medicaţii:
Interferonul
Fenobarbital în icterul prelungit
Colecistinamină diminua pruritul
Tratamentul formei fulminante:

 repaus total fizic şi psihic
 suprimarea proteinelor din dietă
 se vor administra substanţe antiamoniacale: Arginină sorbitol, Multiglutin,

Apartofort, Trofopar
 combaterea producerii de amoniac în intestin cu:
Neomicină 1 g la 6h peros
Ampicilina lg la 8h i.m.
 HHC i.v. 20mg/kgcorp/zi - se dă în stadiul prodromal şi precomă
 hidratare cu: Glucoza 10% - combate hipoglicemia

- asigură un aport caloric crescut 2000ml/zi
Alţi 1000 ml de alte lichide: Aminoacizi (Arginină), plasmă proaspătă.
 corectarea tulburărilor hidroelectrolitice şi acidobazice (glucoza, ser

fiziologic, bicarbonat, sol Ringer)
 combaterea sângerării: plasmă proaspătă 250-500ml, vitamina K, Ca,

Venostat
 combaterea edemului cerebral: - Manitol soluţie hipertonă 20%
~20~

- Furosemid
- Glicerol 10%
- Cortizon: combate edemul cerebral
- sedative
 prevenirea infecţiilor secundare
 vitaminizare
 supravegherea respiraţiei şi aspirarea secreţiilor traheale
 controlul respiraţiei, pulsului, TA, EKG, EEG, Hb, Ht, electroliţi, TGP,
Timp
Quick, echilibru acidobazic.
Profilaxie
Măsuri faţă de sursele de infecţie
 bolnavii de HVA se declară în mod obligatoriu nominal cu specificarea
tipului de hepatită;
 izolarea bolnavilor cu HVA este obligatorie;
 măsurile de dezinfecţie curentă trebuie aplicate riguros; spălare pe mâini

cu
apă şi săpun sau dezinfecţie cu alcool iodat 0,5%; pentru celelalte instrumente:
autoclavare la 120 °C timp de 30 minute sau prin fierberi 30 minute la 100 °C.
 contacţii receptivi (familiali) se înregistrează şi se urmăresc prin
control
periodic pe durata incubaţiei maxime.
Măsuri faţă de căile de transmitere

Profilaxia hepatitei posttransfuzionale include următoarele măsuri:
~21~

- depistarea şi excluderea dintre donatori a purtătorilor de AgHBs

- eliminarea donatorilor periculoşi
- utilizarea raţională a transfuziilor
- protecţia cu imunoglobuline umane specifice.
CAPITOLUL III
NURSA, PROCESUL DE INGRIJIRE SI NEVOILE
FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
3.1 NURSA
Nursa este definită de ICN (Consiliul Internaţional al Nurselor) astfel:

este o persoană care:

 a parcurs un program complet de formare aprobat de Consiliul Asistenţilor
Medicali,
 a trecut cu succes examenele stabilite de CAM,
 îndeplineşte standardele stabilite de CAM,
 este autorizată să practice această profesie în concordanţă cu experienţa şi

pregătirea sa,
 este autorizată în îndeplinirea acelor proceduri şi funcţii care sunt impuse de
îngrijirea sănătăţii în orice situaţie s-ar afla, dar să nu facă o procedură pentru
care nu este calificată.
Nursa - este pregătită printr-un program de studiu incluzând:
 promovarea sănătăţii
 prevenirea îmbolnăvirilor
~22~

 îngrijirea celui bolnav din punct de vedere fizic, mental, a celor cu deficienţe,
indiferent de vârstă şi în orice unitate sau în orice situaţie la nivel de comunitate.
Nursa este pregătită şi autorizată:
• să desfăşoare educaţie pentru sănătate;

• să participe - ca membru al echipei din sistemul de sănătate;
• să supravegheze şi să formeze asistente medicale;
• să fie implicată în cercetare.
3.2 NURSING-UL
Definitia prezentata de OMS si ICN stabileste ca:
Nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii,
cuprinzand:
- promovarea sanatatii;
- prevenirea bolii;
- ingrijirea persoanelor bolnave (fizic, mental, psihic, handicapat) de toate
varstele, in toate unitatile sanitare, asezari comunitare si in toate formele
de asistenta sociala.
Virginia Henderson defineste nursing-ul astfel:

„ Sa ajuti individul, fie acesta bolnav sau sanatos sa-si afle calea spre
sanatate sau recuperare, sa ajuti individul, fie bolnav sau sanatos, sa-si
foloseasca fiecare actiune pentru a promova sanatatea sau recuperarea, cu
conditia ca acesta sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesare penrtu a o face,
si sa actioneze in asa fel incat acesta sa-si poarte de grija singur cat mai curand
~23~

posibil ”.
3.3ROLUL NURSEI
Conceptia Virginiei henderson privind rolul esential al asistentei

medicale:
„ Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta persoana bolnava sau

sanatoasa sa-si mentina sau sa-si recastige sanatatea (sau sa-l asiste in ultimele
sale clipe) prin indeplinirea sarcinilor pe care le-ar fii indeplinit singur, daca ar
fi avut forta, vointa sau cunostintele necesare. Asistenta medicala trebuie sa
indeplineasca aceste functii astfel incat pacientul sa-si recastige independenta cat
mai reoede posibil ”.
3.4 FUNCTIILE NURSEI

De natura independenta:
- educatie pentru sanatate
- promovarea sanatatii
- restaurarea sanatatii
- inlaturarea suferintei.
De natura dependenta:
- la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de
readaptare, observa la pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le
transmite medicului.
De natura interdependenta:
~24~

- asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social,

educativ, administrativ etc si participa la activitati interdisciplinare.
Alte functii:
- profesionala
- educativa
- economica
- de cercetare.
3.5. PROCESUL DE INGRIJIRE

Procesul de îngrijire este o metodă organizată şi sistematică, care permite
acordare de îngrijiri individualizate. Demersul de îngrijire este centrat de
reacţiile particulare ale fiecărui individ la o modificare reală sau potenţială de
sănătate.
Procesul de îngrijire comportă 5 etape:
Colectarea de date sau aprecierea

Culegerea datelor este un proces continuu, în sensul că pe tot parcursul
muncii sale, asistenta nu încetează de a observa, de a întreba şi de a nota datele

privind pe fiecare pacient. Culegerea de date permite asistentei să-şi stabilească
acţiunile de îngrijire.
Tipuri de informaţii culese:
- date obiective - observate de asistentă despre pacient
- date subiective - expuse de pacient
- date conţinând informaţii trecute

- date legate de viaţa pacientului, de obiceiurile sale, de anturajul său sau de
mediul înconjurător.
~25~

Ingrijirea pacientului porneşte de la informaţiile primite.

METODE DE CULEGERE A DATELOR
OBSERVAREA: include folosirea de către cineva a tuturor simţurilor
pentru a obţine informaţii (vederea, auzul, atingerea,
mirosul).
In observarea pacientului de către asistentă pentru
culegerea datelor se recurge şi la instrumentele de

măsură: termometru, tensiometru etc
ASCULTAREA
INTERVIUL - este o formă specială de interacţiune verbală care se
desfăşoară în intimitate între asistentă şi persoane care
recurg la îngrijiri de sănătate
- permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale
persoanei şi diverse manifestări de dependenţă pe care le
determină.
Pentru obţinerea prin interviu a unor informaţii necesare
pentru întocmirea unui plan de îngrijire este recomandabil:
♦ să se culeagă în prealabil informaţii în legătură
cu pacientul
♦ să se pună o singură întrebare o dată
♦ să se lase timp suficient pacientului pentru a
răspunde
♦ dacă este cazul să discute câteva minute despre
lucruri banale
♦ să explice pacientului că informaţiile sunt
~26~

necesare pentru planificarea unor îngrijiri potrivit

dorinţelor sale
♦ să se facă o concluzie a interviului şi să se
aprecieze dacă consideră folositor acest interviu
♦ să se mulţumească pacientului pentru colaborare.
Analiza şt interpretarea datelor

Presupun un examen al datelor şi clasificarea lor. Acestea vor conduce asistenta
la stabilirea diagnosticului de nursing (de îngrijire). Diagnosticul de nursing - o
problemă de sănătate reală sau potenţială pe care nursele, prin baza pregătirii şi
experienţei lor sunt capabile (calificate) să acorde îngrijire.
Diagnosticul de nursing este o formulare concisă a răspunsului

pacientului, la îmbolnăvirea, boala sau situaţia sa.
Acesta (diagnosticul de nursing) format din 3 părţi utilizează formula

PES:
 P robleme de sănătate
 E tiologie
 S emne şi simptome
Formularea diagnosticului de îngrijire se face deci pornind de la

informaţiile culese, analiza şi interpretarea lor, de către asistentă şi exprimă
problema persoanei, cauza acestei probleme şi semnele prin care se manifestă şi
care reies din datele culese.
Planificarea îngrijirilor
Planificarea îngrijirilor înseamnă stabilirea unui plan de intervenţie,
~27~

prevederea etapelor, a mijloacelor de desfăşurare ca şi a precauţiilor care trebuie
luate.
Planul de intervenţie ţine cont şi de prescripţiile medicale. Planul de
intervenţie cuprinde două componente:
 obiective de îngrijire
 intervenţiile.
Planul de intervenţie permite asistentei să judece urgenţele şi importanţa

problemelor de dependenţă, putând astfel să decidă priorităţile pe care trebuie să
le respecte în cursul unei zile de muncă.
Principalul obiectiv al asistentei medicale este de a aduce pacientul la un
grad optim de independenţă în satisfacerea propriilor nevoi.
Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)

Aplicarea îngrijirilor constituie momentul realizării conştiente şi voluntare
a intervenţiilor planificate pentru a obţine rezultatul aşteptat. Aplicarea în
practică a acţiunilor are ca scop să ajute pacientul să-şi menţină sau să-şi
recapete independenţa.
In vederea executării unor îngrijiri potrivite fiecărui pacient, asistenta
trebuie să ştie să aplice mai multe metode de acţiune care să uşureze nevoile
persoanei bolnave şi să-i asigure un plus de confort şi stare de bine.
Asistenta trebuie să înveţe să informeze pacientul asupra problemelor
sale de sănătate, asupra tratamentului său, ori despre obiceiurile de viaţă mai
puţin potrivite pentru satisfacerea nevoilor fundamentale.
In cursul îngrijirilor (igienă, tratament) asistenta se întreţine cu
pacientul, îl ascultă, răspunde la întrebările sale, împarte cu el povara bolii şi
comunică acestuia înţelegerea sa empatică.
~28~

Evaluare
Evaluarea constă în a aduce o apreciere asupra progresului pacientului în
raport cu intervenţiile asistentei.
Evaluarea este o condiţie absolută a calităţilor îngrijirilor. Dacă
intervenţiile planificate nu şi-au atins scopul lor, atunci trebuie să ştim de ce nu
avem rezultatul scontat şi trebuie să ştim cum corectăm situaţia.
Evaluarea trebuie să se facă cu regularitate, la diverse intervale.

Există mai multe metode de a determina ceea ce trebuie evaluat. Ne
propunem să evaluăm două aspecte:
• rezultatul obţinut sau schimbarea observata
• satisfacerea pacientului însuşi.
Pentru a şti dacă aceste două obiective au fost atinse, asistenta va trebui ea
însăşi să-şi pună nişte întrebări în legătură cu modul în care a reuşit să întreţină o
relaţie cu pacientul.
3.6. NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINTEI UMANE
Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea celor 14

nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale, culturale şi spirituale
ale individului.
Atingerea de către pacient a independenţei în satisfacerea acestor nevoi este
ţelul profesiei de asistentă medicală.
Pentru a aplica modelul conceptual al Virginiei Henderson asistenta trebuie
să ştie că: o nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei umane
pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

 a respira
~29~

 a se alimenta şi hidrata
 a elimina
 a se mişca, a păstra o bună postură
 a dormi, a se odihni
 a se îmbrăca şi dezbrăca
 a-şi menţine temperatura corpului în limite normale
 a fi curat, a-şi proteja tegumentele
 a evita pericolele
 a comunica
 a acţiona după credinţele sale şi valorile sale
 a se realiza
 a se recrea
 a învăţa.
Fiecare din aceste nevoi comportă diferite dimensiuni ale fiinţei umane:
 o dimensiune biologică (biofiziologică)
 o dimensiune psihologică
 o dimensiune culturală
 o dimensiune spirituală
 o dimensiune sociologică
~30~

NEVOIA DE
REALIZARE
- realizarea
personalitatii
-autodepasire
- creativitate
NEVOIA DE
RECUNOASTERE
- de iubire
- de recunostinta
- de stima
- de recunoastere
a statusului
- de respect.
NEVOIA DE APARTENENTA
- a apartine unui grup
- de a fi recunoscut si
acceptat de catre grup
- de a avea cui impartasi
- nevoia de putere.
1. NEVOI FIZIOLOGICE (nevoi fizice si

NEVOIA
corporale DE SIGURANTA
elementare)
- nevoia
- a bea de siguranta se manifesta in
cazul agresiunilor externe (piererea
-- locului
a de munca, schimbarea mediului,
a manca
se odihni
oeasului) – catastrofe, razboi, evenimente
- sociale
a comunica
etc.
- a se distra
- a elimina
- absenta durerii
~31~
- anularea suferintei
- nevoia de aer, apa

PROCESUL DE INGRIJRE
CULEGEREA DATELOR
ANALIZA DATELOR
DIAGNOSTIC EXISTENT
FORMULAREA STABILIREA
OBIECTIVULUI PRIORITATILOR
DE INGRIJIRE
STABILIREA UNUI TIMP

PENTRU ATINGEREA
FIECARUI OBIECTIV
SELECTIONAREA INFORMATIILOR
PENTRU A ADUCE PERSOANA
INGRIJITA SPRE OBIECTIV
EXECUTIA INGRIJIRII (INTERVENTIEI)
EVALUAREA EFICACITATII INGRIJIRII
Comparatie intre dependenta potentiala si

depenenta actuala.
Obiective si timp pentru a le atinge.
NU ESTE PE PERSOANA NU MAI

CALEA DORITA ARE NEVOIE DE
INGRIJIRE
ANALIZA CAUZELOR EXTERNARE
~32~

CAPITOLUL IV
PLANURILE DE INGRIJIRE A BOLNAVILOR CU HEPATITA
VIRALA ACUTA tip B
Cazul 1
Numele: Mihailescu
Prenumele: Anton
Varsta: 37 ani
Profesie: somer
Data internarii: 17.02.2007
Diagnostic: hepatita virala acuta tip B
Sectia: Boli Infectioase adulti, Spitalul Bacau
INTERVIU
Pe data de 17.02.2007 ora 18:00 s-a prezentat la Sectia Boli Infectioase Adulti
Bacau, bolnavul Mihailescu Anton in varsta de 37 ani cu dureri epigastrice, greturi,
varsaturi alimentare, astenie, inapetenta, cefalee, somnolenta, urini hipercrome,
senzatie de greutate in hipocondrul drept, icter al tegumentelor si mucoaselor.
Bolnavul este internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. In urma rezultatelor investigaţiilor de laborator se confirmă

diagnosticul de HVA tip B (prezenţa pigmeţilor biliari în urină, AgHBs prezent, testele
hepatice mult crescute).
Din discuţiile purtate cu bolnavul, am aflat că acesta a mai fost internat în
această secţie în luna decembrie în anul ce a trecut cu diagnosticul de
enterocolită acută. Pe perioada spitalizării i s-a făcut tratament injectabil.
~33~

Pacientul neagă lues şi TBC în antecedente iar în familie nu are rude care să fi
suferit de boli cronice sau debilizante.
Modificările de ordin structural şi funcţional ale ficatului (hepatomegalia 4-
5cm), cauzate de prezenţa virusului hepatitic B, au determinat alterarea
necesităţii de a se alimenta şi hidrata, manifestată prin greţuri, vărsături,
inapetenţă. Aceleaşi modificări au determinat apariţia durerilor abdominale
intense în epigastru şi în hipocondrul drept. In urma cântăririi bolnavului se
observă că are o greutate inferioară celei normale (scădere ponderată) aceasta fiind
consecinţa unui temperament mai energic, a consumului de alcool, a famatului,
a meselor neregulate, bolnavul fiind o fire care se consumă uşor, orice problemă
afectându-l pe plan psihic, ceea ce atrage închiderea în sine din partea sa.
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare şi apoi l-am condus la salon.
~34~

DIAGNOSTIC DE INGRIJIRI OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME SI EVALUARE

DELEGATE
17-23.02.2007 Pacientul sa prezinte stare de comfort - asigur repausul fizic si psihic al - pacientul are o stare generala
Alterarea starii generale fizic, sa inlature sau sa-si amelioreze pacientului alterata
Cauza: durerile epigastrice. - explic acestuia ca este necesar sa - durerile si varsaturile au cedat dupa
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de bine fara stea in pat ce i-am adiminstrat tratamentul
Manifestari: greturi si varsaturi. - linistesc pacientul, si-i administrez prescris de medic
- dureri epigastrice Pacientul sa fie echilibrat psihic. medicatia, la indicatia medicului: - pacientul nu mai prezinta senzatie
- greata 1. antispastice: Papaverina, Scobutil de greata.
- varsaturi 1 f
- inapetenta 2. antiemetice: Torecan 1 f
- senzatie de greutate in hipocondrul - in functie de starea pacientului il
drept asez in pozitie sezand, semisezand
- icter sau decubit dorsalcu capul intr-o
parte, cat mai aproape de marginea
patului
- linistesc pacientul din punct de
vedere psihic, il ajut in timpul
varsaturilor si pastrez produsul
eliminat.
~35~

DELEGATE
Investigatii de laborator Prelevare de sange pentru precizarea - informez pacientul ca trebuie sa nu Rezultatele probelor de laborator
diagnosticului. manance nimic a 2-a zi dimineata confirma diagnosticul de HVA tip B:
pentru a-i putea recolta probe de TGP= 31 UI
laborator (pentru ca datele de Tymol= 20,3 UI
laborator sa fie exacte). AgHBs- prezent pozitiv
- asigur un climat cald, confortabil, VSH= 10mm/h
incurajez pacientul si ii explic scopul Hb= 12,93 mg%
investigatiilor. Recoltez sange,
dimineata, pe nemancate, prin
punctie venoasa, pentru urmatoarele
probe de laborator: TGO, TGP,
AgHBs, TQ, tymol, HLG.
Printr-o miscare sigura retrag acul si
tamponez locul cu alcool; pentru
hemostaza pacientul va tine tamponul
cu alcool timp de 5-10 minute.
- completez buletinul de analiza si
trimit produsul la laborator.
DELEGATE
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea Recoltarea urinii: recoltez urina de Examenul urinei: se evidentiaza
diagnosticului. dimineata care este cea mai pigmenti biliari prezentei (+++++)
~36~

concentrata- recoltarea se face in urobilinogen ++++.

recipiente sterile.
Nevoia de a bea si de a manca. Asigurarea unui regim igien-dietetic - informez pacientul asupra dietei pe Pacientul a luat la cunostinta de
Alimentatie neadecvata prin deficit. corepunzator afectiunii. Pacientul sa care trebuie sa o urmeze regimul alimentar ce trebuie urmat
Cauze: fie echilibrat hidroelectrolitic si - dieta va contine toti factorii nutritivi pentru a grabi vindecarea.
- procesul inflamator de la nivelul nutritional. Pacientul sa elimine din si va fi oferita in functie de toleranta Alaturi de tratamentul medicamentos,
celulei hepatice alimentatie alimentele interzise si sa digestiva, de apetit, continand dieta este un element principal care
Manifestari: consume din cele permise in cantitati alimente care solicita cat mai putin intervine in vindecarea bolii.
- inapetenta adecvate intolerantei digestive. functiile hepatice Pacientul are apetit diminuat si a
- adinamie. - in prima saptamana de boala, primit regimul alimentar
regimul alimentar este lacto-hidro- corespunzator evolutiei si
zaharat (in prima si a doua zi dieta stadializarii bolii.
hidrica)
- i se dau pacientului ceaiuri
indulcite, compoturi, sucuri naturale
din fructe, supe de zarzavat, lapte. In
urmatoarele zile regimul alimentar va
fi imbogatit cu: miere de albine,
dulceturi, biscuiti, iaurt, branza de
vaci proaspata, paine prajita.
- urmaresc orarul si distributia
meselor; mesele vor fi dese si reduse
~37~

cantitativ; pentru stimularea

apetitului se vor folosi alimente
estetic prezentate, ambianta placuta
in salon; din a II-a saptamana de
boala voi imbogati dieta pacientului
cu oua moi sau ochiuri in apa, unt

proaspat, carne slaba, peste slab
pregatit rasol cu adaos de ulei si
lamaie. Deoarece pacientul necesita
un aport crescut de vitamine si pentru
a nu forta apetitul, la indicatia
medicului, administrez vitamina B1,
B6, i.m., vitamina C si pentru
refacerea celulei hepatice
administrez: Liv tb 3/zi, Metaspar tb
3/zi cu o jumatate de ora inaintea
meselor principale.
DELEGATE
Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura Masor zilnic temperatura pacientului Pacientul este subfebril T= 37.3 0C
corpului in limite normale. corporala in limite normale. Pacientul (dimineata si seara) si notez in foaia - in urma tratamentului cat si datorita
Cauza: sa fie echilibrat hidroelectrolitic. de observatii. antietermicului administrat
~38~

- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o buna stare fizica Administrez antitermice : Aspirina, temperatura incepe sa scada spre
Manifestari: si psihica. Paracetamol si lichide n cantitati limite normale.
- febra (subfebrilitate) suficiente pentru a evita
- transpiratii. deshidratarea.
Aerisesc camera.
Asigur pacientului imbracaminte

lejera.
Schimb lenjeria patului; mentin
igiena tegumentelor.
Nevoia de a evita pericolele. Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Nu se inregistreaza raspandirea
Cauza: nerespectarea regulilor de infectie pentru persoanele din jur toate regulile de igiena, masurile de procesului infectios.
profilaxie a hepatitei virale. (izolarea pacientului). asepsie si circuitele din sectie:
Manifestari: riscul raspandirii - se are in vedere depistarea si 1. dezinfectia veselei folosite de
infectiei. controlarea infectiei. bolnav prin surmenaje in cloramina 1
%2h
2. pacientul nu are voie sa primeasca
vizitatorii in salon.
3. Curatirea si dezinfectia
mobilierului pavimentelor.
4. Respectarea normelor de sterilizare
si dezinfectie a fiecarui obiect folosit
de pacient
~39~

- declararea nominala a pacientului

cu HVA in primele 24 h de la
depistare la Directia de Sanatate
Publica.
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de

HVA
- contactii vor fi investigati clinic si
prin probe de laborator.
Nevoia de a comunica. Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre Pacientul este echilibrat psihic si si-a
Cauze: - diminuarea anxietatii prin boala sa si despre complicatiile insusit informatiile privitaore la boala
- necunoasterea bolii si a informarea bolnavului despre boala potentiale ce pot surveni sa.
prognosticului ei sa si prognostic. - discut cu pacientul si il incurajez in
- neliniste in legatura cu starea sa privinta bolii permitandu-i sa-si
Manifestari:- deprsie psihica exprime emotiile si sentimentele sale;
ii explic ca boala este infectioasa si
se transmite pe cale digestiva, prin
intermediul alimentelor si a
obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra regimului
de viata pe care trebuie
sa-l urmeze pentru grabirea
~40~

vindecarii lui si evitarea transmiterii

infectiei
- creez un climat de incredere
explicandu-i pacientului ca in mare
parte vindecarea depinde de el.
25-29.02.2006 Combaterea durerilor epigastrice. - la indicatia medicului, administrez Durerea a scazut in intensitate, s-a
Discomfort abdominal Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: ameliorat
Cauza: comfort fizic. Dicarbocalm 1 tb x 3/zi - icterul s-a diminuat.
- durere epigastrica. Anghirol 1 tb x 3/zi
Manifestari: Metaspar 1 tb x 3/zi
- usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept
- icter
Nevoia de a dormi si a se odihni Sa se asigure conditii - discut cu pacientul despre Climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare penrtu ca pacientul importanta repausului la pat cat si asigurat iar pacientul se poate odihni.
- oboseala sa se poata odihni. renuntarea,pe cat posibil, la
Manifestari: Pacientul sa prezinta o stare buna activitatile fizice si psihice care il

- astenie psihica. suprasolicita.
- climat coresounzator
- aerisesc salonul pentru a indeparta
mirosurile neplacute
Nevoia de a fi curat, ingrijit, si de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si - ajut pacientul, in functie de starea Bolnavul prezinta tegumente si
proteja tegumentele. asigure igiena corporala pentru a sa generala, sa faca baie sau dus, sau mucoase icterice (icterul a scauzt in
~41~

Risul de a nu-si pastra tegumentele si avea tegumente curate ii efectuez toaleta pe regiuni intensitate).
mucoasele curate. - evitarea aparitei altor complicatii - identific, impreuna cu pacientul,
(infectii cutanate) cauzele si motivele nepreocuparii
pentru aspectul fizic si ingrijirile
igienice
- constientizez pacientul in legatura

cu importanta mentinerii curate a
tegumentelor, pentru prevenirea
suprainfectarii
29.02-03.03.2005 Asigurarea regimului dietetic - din saptamana a 3-a asigur Pacientul prezinta un apetit crescut.
Nevoia de a bea si a manca corespunzator evolutiei bolii. pacientului un regim alimentar
complet cu exceptia conservelor,
mezelurilor, sosurilor cu rantas,
grasimi prajite, condimente, alcool,
legume uscate- bogate in celuloza.
Nevoia de a actiona dupa convingerile Asigurarea conditiilor pentru - facilitarea conditiilor pentru Pacientul prezinta stare de bine fizica
proprii. practicarea religiei. rugaciunea de dimineata si seara. si psihica.

Manifestari:
- respectarea religiei si a convingerilor
proprii.
~42~

~43~

Epicriza:
Pacientul Mihailescu Anton s-a internat pe data de 17.02.2007 in sectia de

boli infectioase Bacau cu greturi, varsaturi, dureri epigastrice, astenie, inapetenta,
coloratie icterica, cefalee, somnolenta etc. Dupa anamneza reiese ca bolnavul a
mai fost internat in aceasta sectie anul trecut in luna decembrie cu diagnosticul de
nterocolita acuta. Atunci pe perioada spitalizarii a primit tratament injectabil
(antibiotice).
In urma imvestigatiilor si examenelor de laborator s-a pus diagnosticul de
hepatita virala acuta (TGP 310 UI, prezenta de pigmenti biliari in urina si AgHbs
pozitiv). A urmat tratament timp de 3 sapatamani cu antitermice, hepatotrope,
vitamine (medicatie in general pentru refacerea celulei hepatice).
Pe perioada spitalizarii nu au aparut complicatii, iar bolanvul se externeaza
in stare ameliorata- nu mai prezinta nici un pericol pentru cei din jur .La
externare se recomanda:
- dispensarizare timp de cel putin 2 ani din 3 in 3 luni;

- sa elimine din alimentatie conservele, mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimi prajite, condimentele, alcoolul, legume bogate in celuloza
- repaus fizic si psihic pe perioada de convalescenta – 10-12 ore culcat
timp de 2-3 luni
- odata considerat vindecat pacientul va relua activitatea fizica dar cu un
program redus de munca (cand pacientul este vindecat clinic si biologic).
Cazul 2
~44~

NUMELE: PERIDON
PRENUMELE: MARIAN
VARSTA: 37 ANI
PROFESIA: SOFER
DATA INTERNARII: 08.04.2007
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterigena
SECTIA: boli infectioase adulti Spitalul Bacau
INTERVIU:
Pe data de 08.04.2007 ora 7,30 s-a prezentat la secţia de boli infecţioase
adulţi Bacau, bolnavul Peridon Marian in vârstă de 32 ani, cu dureri musculo-
articulare, transpiraţii, cefalee, inapetenţă, astenie, somnolenţă, sezaţie de
greutate în hipocondrul drept, icter tegumentar.
Bolnavul a fost internat cu diagnosticul de hepatită virală acută în
observaţie. Suspiciunea diagnosticului a fost confirmată de rezultatele analizelor

medicale recoltate la internarea bolnavului în această secţie (prezenţa
pigmenţilor biliari în urină, testele de disproteinemie alterate, transaminazele
mult crescute).
In urma primirii rezultatului AgHBs, care este pozitiv, se pune
diagnosticul definitiv de hepatită virală acută de tip B.
Pacientul neagă să fi avut în antecedente lues, TBC, diabet şi alte boli

cardiovasculare.
Din discuţiile cu bolnavul reiese că acesta a consumat cu câteva zile în
urmă conserve şi bere cumpărate de la un chioşc din apropierea blocului. După
2-3 zile au început să apară semnele de debut ale bolii.
Pacientul mi-a relatat că acum 2 luni, mama lui a avut HVA de tip B.
Bolnavul afirmă că de o săptămână prezintă: dureri articulare, transpiraţii,

~45~

cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile prezintă urini hipercrome, icter

cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la culoare.
La internare s-au măsurat funcţiile vitale şi vegetative:
- temperatura 37,6 °C (subfebrilitate)
- puls 88 p/min (puls aritmie cu rare aritmii cu amplitudini egale)
- respiraţia 16 r/min (respiraţii ample)
- TA = 120/65 mmHg
- greutate 66 kg
I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare (hainele bolnavului au
fost puse într-un sac şi duse în camera de depozitare a acestora) şi apoi îmbrăcat
în pijamale de spital, bolnavul este condus la salon.
~46~


DELEGATE
08-15.04.2007 Pacientul sa prezinte stare de confort - asigur repaus fizic si psihic al Pacientul are stare generala alterata.
Alterearea starii generale. fizic, sa se amelioreze durerile bolnavului - in urma repausului la pat urmat de
Cauza: musculo-articulare. - explic acestuia ca este bolnav cat si a tratamentului prescris
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa fie echilibrat psihic. necesar sa stea in repaus la pat de medic durerile musculo-articulare
Manifestari: majoritatea timpului dar mai ales au scazut in intensitate.
- dureri musculo-articulare postprandial.
- astenie - la indicatia medicului,
- cefalee administrez pentru combaterea
- senzatie de greutate in durerii antialgice usoare:
hipocondrul drept Algocalmin.
- icter
Investigatii de laborator. Prelevarea de sange pentru precizarea - pregatesc pacientul pentru In urma explorarilor de laborator se
diagnosticului. recoltarea probelor de laborator. comfirma diagnosticul de HVA de tip
- asigur un climat cald, B icterigena
comfortabil, incurajez pacientul si ii TGP= 110 UI
explic scopul investigatiilor Tymol= 12,4 UI
- recoltez sange, dimineata, pe VSH= 10 mm/h
nemancate, prin punctie venoasa
~47~

pentru urmatoarele probe de

laborator: TGO, TGP, VSH, Timp
Quick, AgHbs, tymol,
hemoleucograma.
Investigatii de laborator Prelevarea de urina pentru Recoltez urina (prima emisie de - pigmenti biliari prezenti: ++++
justificarea diagnosticului de HVA. dimineata, la mijlocul jetului) pentru - sediment urinar – leucocite
urmatoarele probe de laborator: - urobilinogen +++
- examen de urina, sediment urinar,
urobilinogen.
Nevoia de a bea si de a manca. - pacientul sa fie echilibrat - informez pacientul asupra - pacientul este constient de
Cauze: hidroelectrolitic si nutritional dietei pe care trebuie sa o urmeze regimul alimentar pe care trebuie sa-l
- procesul inflamator al celulei - asigurarea unui regim igieno- - dieta va contine toti factorii urmeze atat pe perioada bolii cat si
hepatice. dietetic corespunzator afectiunii; nutritivi si va fi oferita in functie de dupa vindecarea clinica
Manifestari: - pacientul va fi informat toleranta digestiva, de apetit, - regimul alimentar este
- inapetenta asupra regimului alimentar pe care continand alimente care solicita cat principalul principiu de tratament al
- adinamie. trebuie sa-l urmeze mai putin functiile hepatice HVA tip B
- se urmareste pacientul sa - regimul alimentar de baza in - pacientul are un apetit

elimine din alimentatie alimentele HVA este constituit din glucide usor diminuat si a primit regimul
interzise si sa consume din cele digerabile, cu proteine si vitamine alimentar comform stadializarii bolii.
permise in canitati adecvate suficiente si o cantitate moderata de
tolerantei gastrice. grasimi in functie de evolutia bolii
- in prima saptamana de boala,
~48~

regimul alimentar este hidro-lacto-

zaharat: ceaiuri indulcite, compoturi,
sucuri naturale din fructe, supe de
zarzavat, lapte, miere de albine,
dulceturi, iaurt, branza de vaci
proaspata, paine prajita

- mesele vor fi dese si reduse
cantitativ
- la indicatia medicului,
administrez vitamine din complex
„B” si vitamina C 200 (B1, B6 – 1
f/zi i.m.; Vit. C200 3 tb/zi)
- pentru regenerarea celulei
hepatice aministrez:
Liv tablete 3/zi
Metaspar tb 3/zi, cu o jumatate

de ora innaintea meselor.

Nevoia de a mentine temperatura - pacientul sa aiba o - masor temperatura seara si - Temperatra a scazut.
corpului in limite normale. temperatura corporala in limite dimineata si o notez in foaia de - Pacientul este afebril.
normale observatie
0
Cauze: (36-37 C) - la indicatia medicului,
~49~

- procesul inflamator hepatic - pacientul sa fie echilibrat administrez antitermice: Aspirina,

Manifestari: hidroelectrolitic Paracetamol.
- subfebrilitate 37,6 0C - pacientul sa aiba o buna stare fizica - adminstrez lichide in cantitati
- transpiratie si psihica. suficiente pentru a evida
deshidratarea
- cantitatea de lichide
administrata va fi in functie de foaia
de temperatura; astfel, pentru fiecare
grad de temperatura in plus fata de
valorile normale, se va adauga inca
500 ml lichide pe langa 1,5-2 l
(cantitate ce trebuie consumata zilnic
de un om)
- aerisesc camera
- asigur imbracaminte lejera
Nevoia de a comunica. - pacientul sa fie echilibrat pentru

- pacient.
schimb lenjeria pacinetului Pacientul are o stare de mai bine.
Cauza: psihic - mentin igiena tegumentelor - pacientul este echilibrat psihic si si-
- necunoasterea prognosticului - diminuarea anxietatii prin pacientului a insusit informatiile privitoare la
bolii informarea bolnavului despre boala - transmit bolnavului notiuni boala, regimul de viata si alimentar.
- neliniste in legatura cu starea sa si prognosticul ei despre boala sa si despre
sa complicatiile potentiale ce pot
~50~

surveni
Manifestari: - discut cu pacientul
- depresie psihica (neliniste, incurajandu-l in privinta evolutiei
ingrijorare) bolii si ii permit sa-si exprime
emotiile si sentimentele sale
- informez pacientul despre

regimul de viata si alimentar pe care
trebuie sa-l urmeze pentru grabirea
vindecarii lui si evitarea transmiterii
infectiei
- creez un climat de incredere
empatica
- ii explic ca este o boala
infectioasa care se transmite pe cale
digestiva prin intermediul alimentelor
Nevoia de evita pericolele - Pacientul sa nu devina sursa -si obiectelor contaminate.

Urmaresc respectarea tuturor - Nu se inregistreaza
Cauza: de infectie pentru persoanele din jur. masurilor de asepsie, a regulilor de raspandirea procesului infectios
- nerespectarea regulilor de - Se are in vedere depistarea, igiena si circuitele din sectie: - Pacientul a luat la cunostinta
profilaxie a hepatitei virale. izolarea si controlarea infectiei. - Dezinfectia veselei folosite de masurile ce trebuiesc respectate
Manifesteri: de bolnav prin sumerjare in pentru a impiedica raspandirea bolii.
Riscul raspandirii infectiei. cloramina 1% timp de 2 h
~51~

- Informez pacientul ca nu are

voie sa primeasca vizitatorii in salon
- Se va dezonfecta si curata
mobilerul, pavimentele
- Se vor respecta normele de
sterilizare si dezinfectie pentru

fiecare material folosit de pacienti
- Declararea nominala a
bolnavului cu HVA in primele 25 h
de la depistare la Directia de Sanatate
Publica
- Contactii vor fi investigati
clinic si prin teste de laborator
- Ancheta epidemiologica a
fiecarui caz de HVA
Nevoia de a fi curat, ingrijit. - Se urmareste ca pacientul sa- - Ajut pacientul sa-si efectueze - Icterul s-a diminuat (a scazut
Riscul de a nu-si pastra tegumentele si asigure igiena corporaal toaleta pe regiuni, sau sa-si faca baie ca intensitate)
si mucoasele curate. - Pacientul sa-si redobandeasca sau dus, in functie de starea sa - Pacientul prezinta tegumente
stima de sine generala curate
- Observ si notez zilnic in foaia - Nu au aparut infectii cutanate.
de observatii evolutia coloratiei
icterice a tegumentelor si mucoaselor
~52~

- Identific, impreuna cu
pacientul, cauzele si motivele
nepreocuparii pentru aspectul fizic si
ingrijirii igienice
- Constientizez pacientul in
legatura cu importanta mentinerii

curate a tegumentelor pentru
prevenirea imbolnavirilor.
Nevoia de a dormi si a se odihni. - sa se asigure conditii - Discut c u pacientul despre - Climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat, cat si asigurat iar pacientul se poate odihni.
- oboseala sa poata reusi sa se odihneasca renuntarea, pe cat posibil, la
Manifestari: - pacientul sa prezinte o buna activitatile fizice si psihice care il
- astenie stare psihica. suprasolicita.
- Aerisesc salonul pentru
indepartarea mirosurilor neplacute.
16-21.05.2007 - Pacientul sa prezinte stare de - Asigur repaus fizic al - Starea generala s-a ameliorat
Discomfort abdominal. comfort fizic si sa inlature sau sa pacientului in urma medicatiei administrate.
Cauze: diminue durerile epigastrice - La indicatia medicului
-procesul inflamator hepatic - Sa se amelioreze starea administrez:
Manifestari: generala. Algocalmin tb 1/zi
- usoara jena in epigastru si in Anghirol tb 3/zi
hipocondrul drept
~53~

- inapetenta.
Nevoia de a bea si de a manca. - Asigurarea unui regim - Din a 3-a saptamana de boala, - Pacientul prezinta apetit
Alimentatie adecvata. alimentar corespunzator evolutiei dieta bolnavului s-a imbogatit cu oua crescut
bolii. moi sau ochiuri in apa, unt proaspat, - Bolnavul a primit regimul
carne slaba (pui, vitel, vaca) sau corespunzator starii in care se afla.
peste slab pregatite rasol cu adaos de
ulei si lamaie, soteuri de legume.
- Pentru imbogatirea a portului
de vitamine, se vor administra, la
indicatia medicului:
Vit B1, B6, B12 i.m., vit C200
- medicatia pentru regenerarea celulei
hepatice:
Liv 3 dj/zi
Metaspar 3 dj/zi.
Nevoia de a se misca si a avea o buna - Pacientul sa efectueze - Ajut pacientul sa faca - Pacientul evita sedentarismul;
postura. exercitii fizice usoare, sa evite plimbari scurte si exercitii fizice are o circulatie si mobilitate buna
Riscul sedentarismului, al imobilitatii aparitia complicatiilor articulare. usoare - Nu au aparut complicatii
articulare si alterarii circulatiei. - Urmaresc valorile functiilor AV= 72 b/min
vitale si le notez in foaia de TA= 130/80 mmHg
observatie. T= 36,8 0C
R= 17 r/min.
~54~

Pacientul prezinta stare de bine fizica

si psihica.
Nevoia de a actiona dupa credintele - Asigurarea c onditiilor p entru - Facilitarea conditiilor p entru -
si valorile sale. a practica religia. rugaciunea de seara si dimineata.
Manifestari:
- respectarea religiei si a
convingerilor proprii.
~55~

Epicriza:
Pacientul Peridon Marian in varsta de 37 de ani a fost internat pe data de

08.04.2007 în secţia de boli infecţioase Bacau cu dureri muscuio-articulare,
transpiraţii, cefalee, astenie, somnolenţă. De 3-4 zile, înainte de spitalizare,
prezintă urini colurice, icter cutaneo-mucos intens colorat, scaun decolorat la
culoare, senzaţie de greutate în hipocondrul drept.
In urma consultului de specialitate şi a investigaţiilor şi probelor de
laborator se pune diagnosticul de hepatită virală acută de tip B (prezenţa
pigmeţilor biliari în urină, urobilinogenul intens pozitiv, testele de citoliza
hepatică alterate, antigenul HBs pozitiv).
Bolnavul a primit tratament cu antialgice uşoare, antispastice, antiemetice,
medicaţie pentru refacerea celulei hepatice (hepatotrope), vitamine.
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar probele de laborator sunt
în limite normale. Pacientul se externează după 2 săptămâni de spitalizare.
La externare se recomandă:
- evitarea efortului fizic şi intelectual
- în perioada de convalescenţă (2-3 luni) - odihnă 10-12 ore pe zi
- eliminarea din alimentaţie a conservelor, mezelurilor, sosurilor cu rântaş,
grăsimi prăjite, ciocolată, cafea, alcool, legume bogate în celuloză
- dietă strictă bogată în brânzeturi proaspete, lapte, carne slabă (de vită, pasăre)
pregătită rasol sau grătar, ochiuri în apă, supe de zarzavat cu adaos în cantitate
mică de ulei, dulciuri, miere de albine
- dispensarizare timp de 2 ani din 3 în 3 luni
- odată considerat vindecat clinic şi biologic pacientul va relua activitatea fizică
dar cu un program redus de muncă
~56~

Cazul 3
NUMELE: STEFANESCU
PRENUMELE: BOGDAN
VARSTA: 10 ani
Centrul de plasament „Pinochio”
DATA INTERNARII: 07.05.2007
DIAGNOSTIC: hepatita virala acuta tip B, icterogena.
SECTIA: boli infectioase copii, Spitalul Bacau
Interviu:
Pe data de 07.05.2007 ora 14,30 a fost adus la secţia contagioase copii

Colentina, copilul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, cu: dureri epigastrice,
subfebrilitate, somnolenţă, scaune diareice, adenopatii, urini hipercrome,
inapetenţă şi splenomegalie.
Bolnavul provine din Centrul de plasament „Pinochio” unde a fost lăsat de la
vârsta de 2 luni de către mama sa.
Din discuţia cu vizitatorii copilului de la Centru am aflat că în ultimul timp
mai mulţi copii din acea instituţie au făcut HVA de tip B. Toţi aceştia au fost
spitalizaţi în secţia de boli infecţioase copii. Nedispensanzarea corectă a acestor

copii după externare a determinat şi îmbolnăvirea acestuia din urmă. La apariţia bolii
au contribuit şi condiţiile neigienice de viaţă.
La cabinetul medical al Centrului i s-au tăcut consultaţiile de specialitate şi i
s-au determinat pigmenţii biliari din urină care sunt intens pozitiv. Bolnavul a fost
trimis la spital pentru internare şi tratament.
~57~

La internare i-am măsurat funcţiile vitale şi vegetative:

-temperatura 37,8 °C
- pulsul 130 b/min
- respiraţia 22 r/min
-TA 100/65 mmHg
- greutate 30 kg
- înălţime 0,80 m
Copilul Ionel Vasilescu a avut toate bolile copilăriei. In ultimul timp nu a fost
internat în nici o secţie din spital.

I s-au asigurat pacientului condiţiile de spitalizare:
- hainele copilului au fost puse într-un sac şi duse în boxa cu haine
- i s-a făcut toaleta pe regiuni
- i s-a dat pijama de spital şi a fost condus la salon.
~58~


DELEGATE
8-13.05.2007 Pacientul sa prezinte satre de comfort Asigur repaus fizic si psihic total al Pacient cu stare generala alterata.
Alterarea starii generale. fizic si sa-si amelioreze durerile pacientului. In urma repausului la pat cat si a
Cauza: epigatsrice. Explic acestuia ca trebuie sa stea tratamentului administrat durerea s-a
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba tranzit intestinal in linistit in pat cat mai mult posibil dar ameliorat.
Manifestari: limite fiziologice. mai ales dupa luarea mesei.
- dureri epigastrice Pacientul sa aiba tegumentele si Administrez medicatia prescrisa de
- adenopatii mucoasele perianale curate, integre. medic:
- scaune diareice Pacientul sa elimine produsii rezultati Antispastica: Papaverina fiole 1 i.m.
- somnolenta in urma metabolismului, in limite Antispastica: Algocalmin fiole 1 i.m.
- splenomegalie normale (1-2 scaune pe zi). Pregatesc pacientul pentru examinari
endoscopice.
Asigur alimentatie hidrica, in primele
24 ore (ceai neindulcit de menta,
morcovi, zeama de orez) apoi,
treptat, introduc in alimentatie mici
cantitati de carne slaba, fiarta, branza
de vaci, paine prajita.
Curat su usuc regiunea anala, dupa
fiecare scaun, aplic creme
protectoare, fac toaleta anusului de
~59~

mai multe ori pe zi, dezinfectez cu

acid boric 2-3 %.
La indicatia medicului administrez
un antidiareic: Furazolidon tablete 1
mojarat si amestecat cu putin ceai de
menta.
Investigatii de laborator Recolatare de sange pentru Pregatesc pacientul pentru explorarile In urma rezultatelor analizelor de
precizarea diagnosticului. functionale necesare. laborator se comfirma diagnosticul de
Rog o colega sa tina pacientul pentru HVA tip B icterigena:
a recolta urmatoarele probe de TGP= 34 UI
laborator: TGP, TGO, tymol, sulfat Tymol= 13,9 UI
de Zn, bilirubina, timp Quick, ZnSO4= 6,5 USH
AgHbs. Bilirubina:
- totala 1,8 mg%
- indirecta= 1,6 mg%
- directa= 2,25 mg%
TQ= 100%
AgHbs pozitiv.
Investigatii de laborator. Prelevare de urina pentru precizarea - recoltez o cantitate de 100-150 ml Examen de urina:
diagnosticului. din urina de dimineata, din mijlocul - pigmenti biliari +++
jetului, in recipientul special. - urobilinogen +++
Nevoia de a bea si a manca. Asigurarea unui regim igieno-dietetic Dieta bolnavului cu HVA va contine Pacientul primeste regimul alimentar
Alimentatie indecvata prin deficit. corespunzator afectiunii. toti factorii nutritivi si va fi oferita in corespunzator stadiului in care se
Cauze: Pacientul sa fie echilbrat hidro- functie de toleranta digestiva sau de afla.
~60~

- procesul inflamator de la electrolitic si nutritional. apetit continand alimente care Prezinta apetit normal.
nivelul celulei hepatice Pacientul sa elimine alimentele solicita mai putin functiile hepatice.
Manifestari: interzise si sa consume alimente In prima saptamana de boala, regimul
- inapetenta. permise, in cantitati adecvate alimentar este hidro-lacto-zaharat (in
tolerantei sale digestive. prima si a doua zi dieta hidrica)-
paine prajita,branza proaspata,
dulceturi pana la normalizarea

tranzitului intestinal. Apoi vor fi
introduse in alimentatie compoturi,
sucuri de fructe, supe cu legume cu
paste fainoase, miere de albine,
bicuiti, iaurt.
Nevoia de a mentine temperatura Pacientul sa prezinte temperatura - mentin igiena riguroasa a plicilor si Nu se inregistreaza raspandirea
corpului in limite normale. corpului in limite normale interdigital; pe cei care transpira pe procesului infectios.
0
Cauze: (36-37 C). plante ii invat sa poarte sosete de
- procesul inflamator hepatic. Pacientul sa aiba o stare de bine si bumbac care absorb foarte bine
Manifestari: comfort fizic. transpiratia.
- subfebrilitate
- transpiratii reci
- sete intensa.
Nevoia de a evita pericolele. Pacientul sa nu devina sursa de - trebuiesc respectate cu strictete Copilul are tegumente si mucoase
Cauza: infectie penrtu persoanele din jur. toate masurile de asepsie, regulile de curate.
~61~

- nerespectarea regulilor de Se are in vedere depistarea, izolarea igiena si circuitele din sectie:
profilaxie a hepatitei virale. si controlarea infectiei. - curatirea si dezinfectarea
Manifestari: mobilierului, pavimentelor,
- riscul rapandirii infectiei. pardoselilor
- dezinfectia veselei folosite de
bolnav
- interzic copilului sa faca vizite in

celelalte saloane (chiar il
supraveghez pe acesta)
- respectarea normelor de sterilizare
si dezinfectie a fiecarui obiect folosit
de pacient
- declararea nominala a pacientilor cu
HVA in primele 24 h de la depistare
la Durectia de Sanatate Publica
- ancheta epidemiologica este
obligatorie pentru fiecare caz de
HVA
- contactii voro fi investigati clinic si
prin probe de laborator.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a Ajutarea pacientului in a-si mentine - copilul este ajutat sa-si efectueze Pacientul este echilibrat psihic si a
proteja mucoasele si tegumentele. igiena corporala; toaleta (dus sau baie cel putin o data receptat informatiile provitoare la
- evitarea aparitiei altor infectii. pe saptamana). boala sa.
14-19.05.2007 Pacientul sa fie echilibrat psihic; - transmit bolnavului notiuni despre
~62~

Nevoia de a comunica. - diminuarea anxietatii prin afectiunea sa si despre complicatiile

Cauza: informarea pacientului despre boala ce pot surveni
- necunoasterea bolii si a sa si prognostic. - discut cu pacientul si il incurajez in
prognosticului ei privinta evolutiei favorabile; ii explic
Manifestari: ca boala este infectioasa si se
- depresie psihica transmite pe cale digestiva, prin
- neliniste in legatura cu starea intermediul alimentelor si a

sa obiectelor contaminate
- informez pacientul asupra regimului
de viata pe care va trebui sa-l urmeze
pentru a evita complicatiile si a grabi
vindecarea
- creez un climat de incerdere.
Discomfort abdominal. Combaterea durerilor epigastrice. La indicatia medicului, administrez Durerea a scazut ca intensitate, s-a
Cauza: Pacientul sa prezinte o stare de pacientului, pe cale orala: ameliorat.
- durere epigastrica comfort fizic. Anghirol tb1X 3/zi - icterul s-a diminuat.
Manifestari: Metaspar tb 1 X 3/zi
- usoara senzatie de greutate in
hipocondrul drept; icter.
Nevoia de a dormi si a se odihni. Sa se asigure conditii - discut cu pacintul despre - climatul corespunzator a fost
Cauze: corespunzatoare pentru ca pacientul importanta repausului la pat asigurat iar pacientul se poate odihni
- oboseala. sa se poata odihni. - creez un climat corespunzator - pacientul are conditii de
Manifestari: Pacientul sa prezinte o stare psihica - aerisesc salonul pentru a recreere
- astenie. buna. indeparta mirosurile neplacute
~63~

Apatie datorita deficitului in Se vor gasi mijloace de distractie si - asigur o a tmosfera a greabila
diversificarea activitatilor recreative. recreere pentru pacient. in salon
- ii dau pacientului carti,
jucarii, pentru a-si petrece timpul cat
mai comod posibil, pentru a fi
preocupat.
Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a-si Se urmareste ca pacientul sa-si - ajut pacientul, in functie de - pacientul prezinta tegumente si
proteja tegumentele. asigure igiena corporala pentru a se starea sa generala sa faca baie sau mucoase icterice (icterul a scazut in
preveni complicatiile (infectii dus intensitate).
cutanate). - constientizez pacientul in
legatura cu importanta mentinerii
curate a tegumentelor, pentru
prevenirea suprainfectarii.
Nevoia de a bea si de a manca. Asigurarea regimului dietetic Din saptamana a III-a asigur - pacientul prezinta apetit crescut.
Alimentatie adecvata. corespunzator evolutiei bolii. pacientului un regim alimentar
cmplex, exceptie facand conservele,
mezelurile, sosurile cu rantas,
grasimile prajite, condimentele,

legumele uscate, de care va trebui sa
se fereasca toata viata.
~64~

Epicriza
Bolnavul Stefanescu Bogdan în vârstă de 10 ani, s-a internat pe data de

07.05.2007 în secţia boli infecţioase copii Bacau cu: dureri epigastrice, subfebrilitate,
somnolenţă, scaune diareice, adenopatie, splenomegalie, urini hipercrome.
In urma investigaţiilor de laborator s-a pus diagnosticul de HVA tip B
(transaminazele mult crescute, testele de disproteinemie alterate, pigmenţi biliari
prezenţi în urină, uroblinogen pozitiv).
A urmat tratament timp de 10 zile în spital cu antispastice, antialgice,
antitermice, medicaţie hepatolropă: vitamine, Liv, Metaspar (pentru refacerea celulei
hepatice).
Pe perioada spitalizării nu au apărut complicaţii iar bolnavul se externează în
stare ameliorată - nu mai prezintă nici un pericol pentru cei din jur (probele de citoliză
sunt normale).
La externare se recomandă:
- dispensarizare cel puţin 2 ani din 3 în 3 luni
- respectarea în continuare a regimului alimentar; se vor elimina din alimentaţie
conservele, mezelurile, sosurile cu rântaş, grăsimi prăjite, condimentele,
alcoolul, legumele bogate în celuloză (regim cel puţin 6 luni)
- repaus fizic şi psihic pe perioada de convalescenţă 10-12h de somn/zi
timp de 2-3 luni.
Data externării: 18.05.2007

4.4 Fisa tehnologica

Administrarea intra-venoasa a solutiei de Glucoza 5%, 500ml in perfuzie,
pacientei ………….. cu diagnosticul de ……………
SCOP – explorator ;
– terapeutic.
~65~

MATERIALE NECESARE :
- stativ , garou;
- perfuzor steril ;
- tava medicala;
-- solutie de Glucoza
alcool medicinal ; 5%;
- vata, foarfeca, leucoplast.
ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA

GESTURILOR
1.pregatirea 1.1 se aseaza materialele - pentru folosirea
materialelor si enume- . rate pe tava judicioasa a
instrumentelor
necesare medicala;
1.2 se transporta in timpului
apropierea
bolnavei
2.pregatirea 2.1 se anunta bolnava si i se - este necesara
fizica si psihica expli- colaborarea cu
ca necesitatea efectuarii pacienta;
tehni- - pentru reusita
cii; tehnicii
2.2 se asaza bolnava in
decubit
dorsal cu bratul in extensie.
3.efectuarea 3.1 asistenta se spala pe maini - norme obligatorii
tehnicii cu de respectare a
apa si sapun, apoi se asepsiei si
dezinfec- antisepsiei ;
teaza cu alcool medicinal ; - pentru abordarea
3.2 se evalueaza calitatea unei vene bune ;
venelor;
- pentru prevenirea
3.3 se efectueaza punctia administrarii
venoasa; parave-noase ;
3.4 se verifica pozitia acului in - creaza siguranta.
vena pentru aspirare ;
3.5 se fixeaza acul cu benzi de

leucoplast
~66~

ETAPE DE EXECUTIE TIMPI DE EXECUTIE MOTIVAREA

GESTURILOR
4.supravegherea 4.1 se atentioneaza bolnava sa - exista posibilitatea
bolnavei nu ca acul sa iasa din
miste mana ; vena ;
- se previne
4.2 se intrerupe perfuzia embolia gazoasa ;
inainte
de golirea completa a flaco- - previne durerea.
nului ;
4.3 se scoate acul din vena
printr-
o miscare rapida si sigura ;
4.4 se comprima locul injectarii
cu un tampon.
5.reorganizarea 5.1 se strang materialele - norme de
locului de munca folosite protectia muncii.
si se arunca la cos ;
5.2 se noteaza efectuarea
perfuziei
in foaia de observatie ;
5.3 asistenta se spala pe maini
cu apa curenta si sapun.

Capitolul v
5.1Motto
~67~

“In orice lucru, daca natura nu

ajuta putin, e greu ca stiinta si
silinta sa faca vreun progres”

(Montaigne)
5.2 Motivatia lucrarii

MOTIVAŢIE
Istoria arată că medicina îşi are originea nu în speculaţii fiziologice sau în

anumite cunoştinţe teoretice, ci în instinctul de conservare al individului şi tendinţa
de ajutor reciproc în cazuri de accidente sau boli, tendinţa izvorâtă din viaţa în
comun.
Complicaţiile deosebite şi complexitatea bolii m-au determinat a alege
această temă.
~68~

Totodată decesul unui amic, din cauza hepatitei B, a fost un motiv în

plus şi întemeiat pentru a aprofunda această temă.
BIBLIOGRAFIE
1. Curs de anatomie
Prof. Dr. Al. Ianculescu UMF- Bucuresti
2. Fiziologie
Prof. Dr. I. Baciu- editura didactica si pedagogica- Bucuresti 1977
3. Tehnici de ingrijire generala a bolnavului

Dr. Georgeta Balta- editura didactica si pedagogica 1983
4. Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos

Florian Chiru, Letitia Morariu, Gabriela Chiru-
editura CISON
5. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali

Lucretia Titirca- editura Viata Medicala romaneasca
6. Manual de nursing
Prof. Dr. Crin Marcean
Elena Ciofu- editura “Fundeni”
~69~

7. Ghid de nursing cu tehnici de evaluare si ingrijiri

corespunzatoare nevoilor fundamentale
Lucretia Titirca- editura Viata medicala romaneasca
8. Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii

medicali
Lucretia Titirca- editura Viata romaneasca
9. Urgente medico-chirurgicale
Lucretia Titirca- editura medicala.
~70~

Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita B

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Pacientului Cu Hepatita B

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A FICATULUI

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Vasele limfatice se adună într-o reţea subseroasa care ajunge la ganglionii

inferioară şi din limfaticele septurilor intrahepatice.

1.2. Structura histologică

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Căile biliare extrahepatice sunt reprezentate de canalul hepatic comun, care

Funcţiile lui principale sunt:

In metabolismul protidic, ficatul are funcţie proteinoformatoare, şi

 Funcţia biliară comportă secreţia şi excreţia bilei, cu rol important în

digestia şi absorbţia grăsimilor, în absorbţia vitaminelor liposolubile (A, D, E şi K), în

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

 Funcţia antitoxică constă în faptul că ficatul dispune de activităţi prin

 Menţine echilibrul acido-bazic; ficatul mai are rol de depozit al apei.

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

generală a organismului şi, mai ales a ficatului manifestată prin fenomene

- potenţial important de cronicizare (10-15% din cazuri);

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

- consecinţe sociale cauzate de sechele (hepatita cronică, ciroza,

Etiologia HVA - Clasificarea HVA

Cele 4 tipuri de viruşi sunt:

Virusul hepatitic A - care produce hepatita virală A ce constituie 55-65%

Virusul hepatitic B - cu transmitere parenterală, producând hepatita

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Virusurile nonA-nonB - care constituie cauza a 10-15% din totalul

a) virusul hepatitic nonA-nonB posttransfuzional numit şi virusul C,

"helper"). Hepatita virală Delta este o formă particulară de hepatita virală, ce

2.2. HEPATITA VIRALA DE TIP B

potenţial important de trecere în stare cronică: hepatită cronică şi

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Este reprezentat de nucleocapsida virusului şi nu se găseşte liber în

Antigenul "e" (AgHBe)

transaminazelor serice, odată cu sau puţin după apariţia AgHBs iar

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Alte antigene ale HVA de tip B

Rezervorul de virus hepatitic B

Este reprezentat de om prin:

- bolnavii cu cancer primitiv hepatic care în proporţie de 20-80% sunt purtători

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Principala cale de transmitere a virusului hepatitic B este calea

Transmiterea verticală (gravidă-fat) este posibilă dacă gravida face HVA

Este generală, mai ales la adulţi şi vârstnici.

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Virusul nu determină direct citoliza hepatică ci acţionează prin reacţii

Perioada prodromală (preicterică)

Se instalează insidios şi durează 2-3 săptămâni. In această perioadă se

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Perioada de stare (icterică)

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

Se întâlneşte în 10-29% din cazuri.

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

abateri alimentare, suprainfecţii, tratamente cu cortizon.

In care se constată încă de la început o dezlănţuire deosebit de rapidă şi

- tahicardia se înlocuieşte cu bradicardie specifică unui icter afebril

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

-feto hepatic (holeră-miros de mere stricate)

Complicaţii funcţionale vegetative

5/17/2018 Ingr ijire a Pa c ie ntului Cu He pa tita b - slide pdf.c om

-hiperbilirubinemie (icter prelungit)

Hepatita cronică persistentă sau agresivă

medico-chirurgicale cu risc de transmitere a virsului)

permit un diagnostic precoce