Bisericile Crestine Baptiste Din Romania PDF

Marius Silveșan (n. 1974) este bibliotecar șef în cadrul Institutului Teologic Baptist din Bu‐
curești și colaborator al Revistei Creștinul Azi. A desfășurat activități de cercetare, a fost
asistent în cadrul Facultății de Istorie, Universitatea din București, precum și în cadrul Insti‐
tutului Teologic. A realizat stagii de cercetare și documentare la International Baptist
Theological Seminary (IBTS) al European Baptist Federation, Praga, Cehia și Central Euro‐
pean University(CEU), Budapesta, Ungaria, Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte,
Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva CNSAS. A fost coordonator
de echipă în cadrul proiectului UniBuc Classica derulat de către Universitatea din București.
Temele sale de interes care se circumscriu domeniului istoriei sunt: istoria politică și socială
a României contemporane, în principal după cel de‐al doilea război mondial; istoria crești‐
nismului în România, în principal relația Biserică‐Stat, represiunea regimului comunist
asupra Bisericii, istoria comunităților evanghelice, istoria orală. Este autorul unor articole în
reviste de specialitate, dintre care menționăm: ,,Considerații de ordin demografic privind
orașul românesc între 1960‐1975”, articol în ,,Studia Universitatis Cibiniensis. Series Histo‐
rica, Vol. VI/2009; „Relația dintre Cultul Baptist și statul român între anii 1948‐1989. Studiu
de caz: alegerile la comunitățile baptiste din anul 1975”, articol în volumul Sfârșitul regimu‐
rilor comuniste. Cauze, desfășurare, consecințe. Editori Constantin Olteanu, Cosmin
Budeancă, Editura Argonaut, Cluj‐Napoca, 2012. Dintre articolele publicate în Revista Creș‐
tinul Azi menționăm: ,,Ioan Bunaciu: 60 de ani de slujire cu Evanghelia în România”, Nr.
2/2010; „Ordinul secret al mareșalului Ion Antonescu privind deportarea evanghelicilor în
Transnistria”, Nr. 6/2011; „Tentativa de naționalizare a Seminarului Teologic Baptist”, Nr.
1/2012; „Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid”, Nr. 2/2012; „Pot avea infor‐
matorii rol pozitiv?”, Nr. 3/2012. Este, de asemenea, coautor împreună cu Ioan Bunaciu al
cărții Pelerin spre patria cerească.

MARIUS SILVEȘAN

BISERICILE CREȘTINE BAPTISTE
DIN ROMÂNIA
între persecuție, acomodare și rezistență
(1948‐1965)

Referenți științifici:
Acad. Dinu C. Giurescu
Prof. univ. dr. Ecaterina Lung
Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu
Pr. conf. univ. dr. Cristian Barta
Conf. univ. dr. Alexandru Neagoe

Editor și coperta: Dan Iulian Mărgărit
Tehnoredactare: Claudiu Florin Stan

Coperta I – Biserica Baptistă din Buteni, județul Arad

Reproducerea totală sau parțială a prezentei lucrări fără acordul editurii
Cetatea de Scaun reprezintă infracțiune.

ISBN print 978‐606‐537‐145‐3
ISBN pdf 978‐606‐537‐184‐2
©Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012‐2013 tel./fax.: 0245 218318
editura@cetateadescaun.ro ,www.cetateadescaun.ro

CUPRINS

Aprecieri ...................................................................................................................... 11
Mulțumiri .................................................................................................................... 15
Cuvânt înainte ............................................................................................................. 19
Abrevieri/ Acronime .................................................................................................... 22
Introducere ................................................................................................................. 24
Argument ........................................................................................................................ 24
Stadiul cercetării raporturilor dintre Biserică și Stat ....................................................... 27
Metodologia cercetării .................................................................................................... 31
Definiții și concepte ........................................................................................................ 32
Direcțiile de cercetare ..................................................................................................... 35
Structura lucrării ............................................................................................................. 36
Capitolul I Transformări politico‐sociale, instituționale și legislative în primele decenii
ale comunismului românesc ........................................................................................ 40
1.1. Societatea românească de la autoritarism la totalitarism ....................................... 40
1.1.1. Transformări politice ........................................................................................ 40
1.1.2. Transformări sociale ......................................................................................... 42
1.1.3. Transformări culturale și educaționale ............................................................ 45
1.2. Concepte teoretice ale raporturilor dintre Stat și Biserică ...................................... 47
1.3. Comunismul, ateism sau religie secularizată? ......................................................... 53
1.3.1. Propaganda ateistă în România anilor '50 ...................................................... 55
1.4. Schimbări în viața religioasă a cultelor istorice ........................................................ 64
1.5 Cadrul legislativ și impunerea modelului sovietic în raporturile Stat‐biserică. ........ 68
1.5.1. Cadrul constituțional ........................................................................................ 69
1.5.2 Decretul Nr.177 din 4 august 1948. Legea pentru regimul general al cultelor
religioase .................................................................................................................... 74
1.5.3. Organizarea instituțiilor cu rol decizional în activitatea cultelor ..................... 75
1.5.4. Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din R.P.R. ..... 80
CAPITOLUL II Bisericile Creștine Baptiste și dinamica vieții religioase între anii 1948‐1965
.................................................................................................................................... 84
2.1. Cine sunt baptiștii? ................................................................................................... 86
2.1.1. Identitatea baptistă .......................................................................................... 86
2.1.2. Evanghelici, protestanți sau neoprotestanți? ................................................... 91
2.2. Bisericile Creștine Baptiste și raporturile cu Statul între anii 1856‐1947 ................ 93
2.2.1. Originile baptiștilor ........................................................................................... 93
2.2.2. Originile baptiștilor în România și organizarea instituțională .......................... 94
2.2.3. Bisericile Creștine Baptiste și relațiile cu statul între anii 1927‐1947 ............... 96
2.3. Organizarea administrativă între anii 1948‐1965 .................................................. 103
2.3.1. Biserica locală ................................................................................................. 103

Marius Silveșan
2.3.2. Comunitățile Bisericești Creștine Baptiste ...................................................... 117
2.3.3. Uniunea Comunităților Creștine Baptiste ....................................................... 123
2.3.4. Președinții Uniunii Baptiste ............................................................................ 124
2.3.5. Secretarii generali ai Uniunii Baptiste ............................................................ 126
2.4. Congresele Cultului Creștin Baptist 1921‐1937 ..................................................... 128
2.4.1. Congresul al II‐lea al Uniunii Baptiste din România. Buteni 1922 ................. 128
2.4.2. Cel de‐al IV‐lea congresul anual al baptiștilor români. Oradea 1923 ............. 129
2.4.3. Primul Congres al tineretului baptist. Buteni 1925......................................... 130
2.4.4. Congresul Bisericilor și tineretului baptist. Curtici 1928 ................................. 130
2.4.5. Congres al III‐ lea Uniunii Tineretului Baptist. Curtici 1928 ............................ 130
2.4.6. Congresul regional baptist. Arad 1930. .......................................................... 131
2.4.7. Congres al III‐ lea Uniunii Tineretului Baptist. Buteni 1931. ........................... 132
2.4.8. Congresul General al Uniunii Baptiste, al „Unificării și Reunificării”. Arad 1935
................................................................................................................................. 132
2.4.9. Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. București 1937 ................................... 134
2.5. Congresele Cultului Creștin Baptist 1945‐1988 ..................................................... 134
2.5.1. Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Arad 1945 .......................................... 135
2.5.2. Congresul tineretului Baptist, Reșița 1946. .................................................... 136
2.5.3. Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. Buteni 1948 ....................................... 136
2.5.4. Congresul Cultului Creștin Baptist din R.P.R. București 1951 ......................... 137
2.5.7. Congresul Cultului Creștin Baptist din R.S.R. București 1972 ......................... 142
2.5.10. Congresul Uniunii Bisericilor Baptiste. București 1988 ................................. 145
2.5.11. Concluzii ....................................................................................................... 146
2.6. Serviciile religioase ................................................................................................. 147
2.6.1. Orarul serviciilor religioase ............................................................................. 147
2.6.2. Școala Duminicală sau ora biblică .................................................................. 147
2.6.3. Structura serviciului religios ........................................................................... 149
2.6.4. Reglementarea serviciilor divine în bisericile creștine baptiste ...................... 151
2.6.5. Supravegherea și controlarea serviciului religios ........................................... 154
2.7. Concluzii ................................................................................................................. 156
Capitolul III Pastorii baptiști – O viață dedicată slujirii ................................................ 157
3.1. Reglementări în privința dreptului de a predica .................................................... 161
3.2. Evoluția personalului de cult .................................................................................. 165
3.3. Portrete .................................................................................................................. 167
3.3.1. Artenie Zdrânc ................................................................................................ 167
3.3.2. Irimia Găvăgină .............................................................................................. 179
3.3.3. Nicolae Covaci ................................................................................................ 181
3.3.4. Pascu Geabou ................................................................................................. 183
3.3.5. Elisei Pecheanu ............................................................................................... 191
Capitolul IV Educația teologică ................................................................................... 199
6
Bisericile creștine baptiste din România între persecuție, acomodare și rezistență (1948‐1965)
4.1. Seminarul Teologic Baptist ..................................................................................... 200
4.1.1. Elevii Seminarului Teologic Baptist ................................................................. 206
4.1.2. Directorii Seminarului Teologic Baptist ...................................................... 210
4.1.3. Modalități și mijloace de control ale Seminarului Teologic ............................ 248
4.2. Pastorii baptiști studiază la institutele teologice de grad universitar ................... 256
4.2.1. Pastorii baptiști studiază la Institutul Teologic Ortodox ................................ 256
4.2.2. Pastorii baptiști studiază la Institutul Teologic Protestant din Cluj ................ 257
CAPITOLUL V „Armonia dintre culte” – un factor al democrației populare ................. 259
5.1. Reglementarea trecerilor de la un cult la altul ...................................................... 260
5.2. Relația cu Biserica Ortodoxă Română .................................................................... 262
5.3. Federația Reprezentativă a Cultelor Evanghelice Recunoscute din R.P.R. ............ 267
5.4. Bisericile Creștine Baptiste în relațiile externe ...................................................... 270
5.4.1. Instituții internaționale reprezentative ale Bisericilor Creștine Baptiste ....... 271
5.4.2. Plecări ale reprezentanților baptiști în afara țării .......................................... 272
5.4.3. Vizite oficiale ale unor reprezentanți ai organizațiilor internaționale în țara
noastră. .................................................................................................................... 275
5.4.4. Vizitele unor oaspeți și turiști străini la bisericile baptiste ............................. 278
din România ............................................................................................................. 278
5.5. Concluzii ................................................................................................................. 281
CAPITOLUL VI Baptiștii între persecuție și acomodare ................................................ 283
6.1. Persecuții ............................................................................................................... 286
6.1.1. Ioan Lazău ...................................................................................................... 289
6.1.2. Traian Ban ...................................................................................................... 290
6.1.3. Aurel Popescu ................................................................................................. 291
6.1.4. Cure Simion .................................................................................................... 293
6.1.5. Gheorghe Mitrofan......................................................................................... 295
6.1.6. Mihai Hușanu ................................................................................................. 297
6.1.7. Pavel Nicolescu ............................................................................................... 299
6.1.8. Bisericile Creștine Baptiste în acțiunile propagandistice ale regimului comunist
................................................................................................................................. 301
6.1.9. Biserica în slujba păcii .................................................................................... 301
6.1.10. Acțiuni în folos obștesc/colectivizarea ......................................................... 304
6.1.11. Activitate culturală ....................................................................................... 305
6.1.12. Promovarea unei imagini pozitive în Occident ............................................. 306
6.2. Naţionalismul ......................................................................................................... 307
6.3. Oameni fideli în posturi cheie ................................................................................ 308
6.3.1. Constantin Bălgrădeanu ................................................................................. 309
6.3.2. Petre N. Popa.................................................................................................. 313
6.3.3. Ioan Rusu ........................................................................................................ 314
6.3.4. Ioachim Țunea ................................................................................................ 317
6.4. Problematica colaboraţionismului în cadrul cultului creştin baptist ..................... 320
6.4.1. Sursa Doria ..................................................................................................... 324
6.4.2. Sursa Ady ........................................................................................................ 326
6.4.3. Sursa Romeo ................................................................................................... 327
7
Marius Silveșan
6.5. Concluzii ................................................................................................................. 328
Capitolul VII Răspunsul bisericilor creștine baptiste față de impunerile statului. Acțiuni
de contestare și răspuns ............................................................................................ 331
7.1. Pastorii baptiști se opun reglementării serviciilor religioase ................................. 333
7.2. Realizarea unor servicii religioase separate precum binecuvântări de copii mici,
ziua mamei, ziua recoltei .............................................................................................. 334
7.3. Ordinarea de diaconi în bisericile baptiste modalitate de suplinire a dreptului de
a ordina pastori. ............................................................................................................ 335
7.4. Contestarea în instanță a unor decizii arbitrare .................................................... 336
7.5. Memoriile ............................................................................................................... 336
7.5.1. Protestul vicepreședintelui Cultului Baptist, Constantin Adorian ................... 337
7.5.2. Memoriul Bisericii Creștine Baptiste din Buteni ............................................. 338
7.5.3. Memoriul pastorului Gavril Dunca ................................................................. 339
7.5.4. Memoriul Bisericii baptiste din satul Fizeș ..................................................... 339
7.5.5. Memoriu de protest al cenzorilor Uniunii Baptiste ......................................... 339
7.5.6. Probleme care urmează a fi discutate cu Tov. Ministru de către conducerea
baptistă .................................................................................................................... 339
7.5.7. Scrisoarea adresată de Petru Popovici, lider baptist, și alți 23 de cetățeni din
Timișoara Comitetului Central al P.M.R. .................................................................. 340
7.6. Realizarea de botezuri fără acordul autorităților. .................................................. 340
7.7. Forme specifice ale opoziției față de regimul comunist după 1965 (anii '70 ‐ '80) 345
7.7.1. Iosif Țon .......................................................................................................... 346
7.7.2. Memoriul celor 50 (1973) ............................................................................... 349
7.7.3. Cultele neoprotestante și drepturile omului în România (1977) .................... 350
7.7.4. A.L.R.C. (1978) ................................................................................................ 352
7.7.5. Scrisoarea lui Marcoi Ștefan din Arad către M.A.N. (1978) ........................... 354
7.7.6. Memoriul pastorului Dugulescu (1981) .......................................................... 355
7.7.7. Memoriul celor 66 de pastori baptiști (1982) ................................................. 356
7.7.8. Memoriul pastorului Vasile Taloș către președintele R.S.R. Nicolae Ceaușescu
(1989) ....................................................................................................................... 356
7.7.9. Educația Biblică prin Extensie (BEE) ............................................................... 357
7.8. Baptiștii tipăresc Biblia Cornilescu la București (1987) .......................................... 358
7.9. Diferenţa dintre discursul oficial şi realitatea vieţii religioase ............................... 360
Concluzii .................................................................................................................... 367
Referințe și comentarii asupra textului ...................................................................... 369
Prof. Univ. Dr. Otniel Bunaciu ................................................................................... 369
Prof. Univ. Dr. Vasile Talpoș ..................................................................................... 369
Conf. Univ. Dr. Daniel Mariș ..................................................................................... 371
PhD. Dănuț Mănăstireanu ........................................................................................ 371
Pastor Elisei Pecheanu .............................................................................................. 372
Muzeolog Aurel Pandele .......................................................................................... 373
Profesor Dragoș Predescu ........................................................................................ 374
Profesor Bogdan Emanuel Răduț ............................................................................. 375
8
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................ 377
ANEXE ....................................................................................................................... 392
Anexa 1 Scrisoare de mulțumire către Înalt Prea Sfințitul Patriarh Justinian .............. 392
Anexa 2 Adeverință de trecere la Cultul Creștin Baptist .............................................. 393
Anexa 3 Certificat trecere la cultul baptist Man Simion .............................................. 394
Anexa 4 Autorizație de funcționare ............................................................................. 395
Anexa 5 Autorizație de funcționare a Bisericii Creștine Baptiste din Mihalț, jud. Alba
...................................................................................................................................... 396
Anexa 6 Absolvenții Seminarului Teologic Baptist din București 1959‐1960 ............... 397
ANEXA 7 Fișă de evidență a predicatorului ................................................................... 398
Anexa 8 Certificat (carnet) de pastor ........................................................................... 399
Anexa 9 Seminariștii baptiști anul I și II 1947‐1948...................................................... 400
Anexa 10 Hotărâre excludere din rețea a agentului IVAN ............................................ 401
Anexa 11 Referat privitor la arondarea cultelor neoprotestante (1961) ...................... 403
Anexa 12 Extras din Directivă ....................................................................................... 404
Lista figurilor ............................................................................................................. 405
INDEX ........................................................................................................................ 406

9

Aprecieri

Lucrarea domnului Marius Silveșan analizează raporturile dintre bisericile
creștine baptiste din România și regimul democrat popular între anii 1948‐1965.
Informația, în bună măsură inedită, a rezultat din Arhiva Secretariatului de Stat
pentru Culte, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității,
Arhivele Naționale Istorice Centrale, a Ministerului Afacerilor Externe, postului
Radio Europa Liberă de la Budapesta și aceea a Uniunii Bisericilor Creștine
Baptiste din România.
Autorul a consultat și documente edite, lucrări speciale și generale, articole și
studii. Informația cuprinzătoare rezultată în urma cercetării se regăsește și în co‐
mentariile ce însoțesc notele de subsol.
O expunere ordonată urmează planul unei lucrări menite să prezinte și să ana‐
lizeze o temă care nu a mai făcut obiectul unei cercetări de fond, în cazul de față
biserica baptistă între anii 1948‐1965.
Lucrarea, bazată pe o documentare temeinică din surse în bună măsură ine‐
dite, cu un plan și o expunere ordonate, merită toată atenția.

Academician Dinu C. Giurescu

***
Lucrarea scoate în evidență și aspectul acelei politici duplicitare caracteristică
perioadei de debut a sistemului comunist, potrivit căreia Statul, în Constituție și
hotărârile oficiale expunea aparenta intenție de a oferi libertate religioasă pe care,
însă, o încălca prin aceleași normative cărora le dădea interpretări tendențioase.
Astfel, în această perioadă se pune problema reorganizării cultului baptist și a
altor culte evanghelice, a aprobării statutului de funcționare, precum și a altor
demersuri vitale pentru biserici și organizațiile religioase.
Scopul tezei este să stabilească adevărul istoric cu privire la relația dintre Statul
comunist și Bisericile Baptiste așa cum acesta poate fi reconstituit printr‐o analiză
atentă a documentelor de primă mână, atât ale cultului cât și ale Statului identifi‐
cate și consultate în Arhiva Departamentul Cultelor, Arhivele Naționale, Arhiva
CNSAS, Arhiva Uniunii Baptiste împreună cu puțina bibliografie existentă în cărți
și reviste. Metoda folosită este aceea de analiză a surselor documentare de arhivă
atât din țară cât și a unor organizații internaționale, a cărei rezultate sunt apoi
sintetizate în concluzii pertinente.

Marius Silveșan
În introducere sunt prezentate definițiile și termenii folosiți în lucrare, precum
și metodologia științifică de analiză și sunt stabilite direcțiile de cercetare privind
evoluția comunităților baptiste în perioada 1948‐1965. De asemenea sunt eviden‐
țiate: legislația timpului cu referire la cultul baptist precum și atitudinile de
persecuție și represiune exercitate de către Stat cât și aspecte de colaborare. Toate
acestea privite atât din perspectiva Statului cât și a Bisericii.

Conf. univ. dr. Alexandru Neagoe, Universitatea de Vest, Timișoara

***
Principalul merit al lucrării constă, cred, în tema aleasă: este indubitabil că is‐
toria acestei minorități religioase din România este unul dintre capitolele de
istorie națională care trebuie cunoscute și cercetate mai bine, în contextul vieții
religioase din primele două decenii de regim comunist. Lucrarea este foarte folo‐
sitoare cu atât mai mult cu cât, în discursul public, diferitele clișee despre
alteritatea religioasă suplinesc deseori cunoașterea propriu‐zisă a celuilalt. Din
acest punct de vedere, este un fapt că la începuturile regimului comunist autohton
România era un creuzet foarte interesant de etnii, naționalități și minorități reli‐
gioase. Cum autorul precizează în mai multe rânduri, pe termen scurt acest
amalgam religios n‐a fost scutit de probleme: unele plecate din prejudecăți, altele
din interese politice de moment sau altele decurgând, pur și simplu, din spiritul
timpului.
În opinia mea, lucrarea dlui Silveşan are câteva elemente de noutate: i) în pri‐
mul rând, cum spuneam, este tema ca atare; ii) apoi, un alt element de certă
noutate este analiza relativ aplicată a studiilor de caz alese, anume situația unora
dintre liderii comunității baptiste; iii) în fine, un al treilea element îl reprezintă
încercarea de îmbinare dintre analiza istorică și analiza culturală (consecințele
legislative, strategii politice, propaganda religioasă etc.). Nu în ultimul rând, me‐
rită subliniat faptul că lucrarea are la bază și un important fond arhivistic (din
arhivele ANIC, CNSAS, MAE, Secretariatul de Stat pentru Culte, Arhiva Uniunii
Bisericilor Creștine Baptiste din România), cercetat bine de autor.

Prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, Universitatea București

12
***

Subiectul tratat de domnul Marius Silveşan este de actualitate și completează
cu profesionalism stadiul cercetărilor în privința raporturilor dintre Stat și Biseri‐
cile creștine din România din primele două decenii de la publicarea Legii cultelor
de către regimul comunist (1948). Majoritatea studiilor realizate până acum de
către istorici s‐au oprit mai cu seamă asupra confesiunilor tradiționale din Româ‐
nia (Biserica Ortodoxă, Biserica Romano‐Catolică și Biserica Greco‐Catolică,
Bisericile Reformei – Calvină, Evanghelică, Unitariană) și mai puțin asupra culte‐
lor care în societatea românească sunt percepute ca „neoprotestante”. Au apărut
desigur și lucrări dedicate Bisericilor Baptiste, contribuții semnificative fiind
oferite de Alexa Popovici și de Ioan Bunaciu și care, pentru perioada comunismu‐
lui, pot fi privite ca valoroase mărturii personale. Domnul Silveşan are însă meritul
a fi realizat o analiză sistematică a temei, printr‐o riguroasă metodologie și pe un
suport documentar, arhivistic, care nu a fost accesibil cercetătorilor mai sus amin‐
tiți.
… Relevant pentru subiectul tezei este studiul comparat al Legii cultelor din
1948 și al Constituțiilor din anii 1948, 1952 și 1965 deoarece nuanțează distanța
creată între legislație, care susținea libertatea religioasă și realitatea concretă, care
înregistra amestecul constant al Statului, prin Departamentul Cultelor și nu
numai, în viața cotidiană a Bisericilor din România, acestea fiind supuse unui con‐
trol strict ce urmărea atât supravegherea și limitarea activităților religioase, cât și
transformarea acestora în instrumente ale puterii comuniste.

Pr. conf. univ. dr. Cristian Barta, Universitatea Babeș‐Bolyai, Cluj‐Napoca
13

Mulțumiri

M
ulțumesc lui Dumnezeu că mi‐a dat putere, sănătate și înțelepciune
să duc la bun sfârșit această etapă din cercetarea istoriei Bisericilor
Creștine Baptiste din România între anii 1948‐1965.
Mulțumesc părinților mei pentru susținerea și ajutorul acordat pe parcursul ani‐
lor de facultate. Mulțumesc de asemenea fratelui meu Bogdan, pentru susținere și
ajutor fără de care multe din cărțile cercetate nu s‐ar fi regăsit în cadrul acestei lu‐
crări. Mulțumesc de asemenea soției mele, Tabita ,pentru lecturarea și corectarea
unor părți din manuscris, care a suferit modificări și completări până în
ultimul moment.
Mulțumirile mele se îndreaptă și către domnul profesor Dinu C. Giurescu
pentru coordonare, observații și sfaturi, către domnișoara profesoară Ecaterina
Lung, prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității din București (2008‐
2012), pentru sugestiile, colaborarea și ajutorul acordate pe parcursul cercetării. Țin
să mulțumesc totodată și domnului profesor Ovidiu Bozgan care a acceptat să dis‐
cute cu mine la începutul cercetării și să‐mi îndrepte pașii către Arhiva
Secretariatului de Stat pentru Cultele (ASSC). Mulțumesc de asemenea pentru sfa‐
turi și sugestii domnului profesor Adrian Cioroianu.
Mulțumesc de asemenea corpului profesoral al Facultăţii de Istorie pentru for‐
marea mea ca istoric, secretariatului și personalului de la Biblioteca Facultății de
Istorie pentru amabilitatea și profesionalismul de care au dat dovadă pe parcursul
documentării în vederea realizării prezentei lucrări.
Mulţumesc de asemenea și celor de la International Baptist Theological Semi‐
nary Praga (IBTS) pentru amabilitate și profesionalism, în special domnului Parush
Parushev, prorector al acestei instituții, pentru amabilitatea de a sta de vorbă cu
mine despre subiectul relației Biserică – Stat în comunism.
Mulțumesc și colectivului de la Secretariatul de Stat pentru Culte, în special
domnului Dan Surugiu precum și personalului de la biroul contabilitate, pentru căl‐
dura sufletească și fizică oferite pe parcursul lunilor de cercetare petrecute în Arhiva
Secretariatului de Stat pentru Culte.
Mulțumesc și domnului profesor Vlad Naumescu pentru sugestiile oferite pe
parcursul stagiului de documentare petrecut la Central European University și la
Open Society Archives Budapesta, unde am beneficiat și de consilierea și amabilita‐
tea personalului arhivistic care mi‐au pus la dispoziție documente și informații
necesare documentării mele.
Mulțumiri aduc de asemenea pastorului și profesorului universitar Vasile
Talpoș pentru faptul că a acceptat să stea de vorbă cu mine despre societatea româ‐
nească în timpul perioadei comuniste precum și despre istoria bisericilor baptiste.

Marius Silveșan
Mulțumesc și pastorului Elisei Pecheanu care a avut amabilitatea să‐mi prezinte
propria sa istorie sub comunism, precum și modul în care s‐a desfășurat viața reli‐
gioasă din România în anii '70 și '80 ai secolului XX.
Mulțumirile mele se îndreaptă și către pastorul și profesorul Ioan Bunaciu
pentru amabilitatea de a‐mi face cunoscută propria istorie, modul de lucru cu îm‐
puterniciții și inspectorii de culte, precum și pentru lămurirea unor aspecte din
activitatea Uniunii Baptiste și a Seminarului Teologic în a doua parte a secolului XX.
Mulțumesc de asemenea domnului profesor Otniel Bunaciu, decanul Facultății
de Teologie Baptistă din cadrul Universității București, președintele Cultului
Creștin Baptist Uniunea Bisericilor Creștine Baptiste din România pentru posibili‐
tatea studierii documentelor din Arhiva Uniunii Baptiste, domnului profesor Daniel
Mariş, rectorul Institutului Teologic Baptist, pentru posibilitatea de a continua cer‐
cetarea și documentarea în vederea elaborării prezentei lucrări pe parcursul
primăverii și verii anului 2012, colegilor de la bibliotecă, Marius Gliga și Simona
Nica, fără de sprijinul cărora nu aș fi putut revizui unele părți ale lucrării. Un aport
la construcția acestei cărți a avut‐o într‐un mod indirect și unchiul meu, Ioan
Silveșan fapt pentru care îi sunt recunoscător.
Mulțumesc și bunului meu prieten, Dragoș Predescu, pentru sugestiile oferite pe
parcursul redactării lucrării, precum și pentru discuțiile interesante și captivante
despre istoria recentă și nu numai, precum și despre politica și viața religioasă din
România modernă. Mulțumesc de asemenea unui alt prieten, Radu Iroftei, pentru
faptul că mi‐a atras atenția asupra documentelor disponibile în Arhivele
Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe de la București.
Mulțumesc și Florenței Vilău pentru informațiile deosebit de prețioase privind
utilizarea într‐un mod profesional a programului Microsoft Word.
Mulțumesc de asemenea și lui Cosmin Budeancă, cercetător la Institutul de
Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER),
pentru invitația de a participa în anul 2009 la Simpozionul internațional de la
Făgăraș, Sâmbăta de Sus, manifestare prin intermediul căreia am putut să‐mi pre‐
zint părți din cercetarea mea privind istoria baptiștilor în România, să intru în
legătură cu alte persoane interesate și pasionate de istorie, în principal cea recentă,
și să aflu opinia acestora privind diferite aspecte ale istoriei laice sau eclesiastice.
Mulțumesc de asemenea Silviei Pătru pentru ajutorul oferit pe parcursul revizu‐
irii lucrării precum și Danei Popa care mi‐a tradus rezumatul cărții în limba engleză.
Mulțumesc și domnului Stelian Obiziuc directorul Arhivelor Diplomatice ale
Ministerului Afacerilor Externe pentru permisiunea de a studia documente care
m‐au ajutat să conturez un punct de vedere referitor la situația religioasă a comuni‐
tății baptiste în perioada interbelică. Mulțumesc de asemenea domnului Dorin
Dobrincu, director al Arhivelor Naționale Istorice Centrale (ANIC) în perioada
2007‐2012, pentru invitația adresată în vara anului 2009 de a participa la
16
workshop‐ul de istorie orală privind istoria evanghelicilor din România, domnului
Dănuț Mănăstireanu pentru amabilitatea de a discuta cu mine aspecte ale istoriei
eclesiastice sub comunism. Mulțumesc și lui Alin Cristea care m‐a îndemnat să intru
în lumea virtuală prin crearea în vara anului 2009 a site‐ului istorieevanghelica.ro,
prin intermediul căruia am putut să intru în contact cu o comunitate interesată de
probleme teologice și istorice.
Mulțumesc și Editurii Cetatea de Scaun și domnului director al acesteia, Dan
Mărgărit, pentru posibilitatea de a‐mi publica cartea la o editură de nivel academic.
Le mulțumesc și celorlalți care mi‐au citit manuscrisul și mi‐au oferit sugestiile
dumnealor.

Marius Silveșan

17

Cuvânt înainte

n condițiile în care, la două decenii de la înlăturarea regimului comunist din
Î România, încep să se audă glasuri care susțin că un sistem de tip comunist,
bazat pe o așa‐zisă interpretare „corectă” a textelor marxiste, ar fi alternativa
viabilă la ceea ce se întâmplă astăzi în lume, istoricii au, mai mult ca oricând, datoria
să reamintească tuturor ce a însemnat cu adevărat comunismul. Această rememo‐
rare trebuie făcută fără ură și părtinire, atât cât este omenește posibil, într‐un spirit
științific, pentru a fi credibilă, şi pentru a le oferi tinerilor care nu au trăit în peri‐
oada neagră a comunismului mărturii despre ce a însemnat acesta şi cum a mutilat
existența de fiecare zi a celor care au fost prinși în această paranteză a istoriei.
Marius Silveșan şi‐a propus să reconstituie o perioadă foarte dificilă din istoria
României, cea a anilor de început ai comunismului, din perspectiva evoluţiei biseri‐
cilor baptiste. Trebuie precizat de la început că e vorba de o istorie confesională,
scrisă de un membru al comunităţii baptiste, dar în acelaşi timp, trebuie subliniat
faptul că e o istorie scrisă cu obiectivitate ştiinţifică şi cu respectarea tuturor
cerinţelor deontologiei profesionale. Privirea dinlăuntru pe care Marius Silveșan o
poate avea asupra subiectului abordat îi permite să înţeleagă mai bine fenomenele
şi să le explice pentru cei mai puţin familiarizaţi cu acestea. În acelaşi timp, formaţia
sa de istoric, dobândită în cadrul Universităţii din Bucureşti, îl ajută să depăşească
uşor capcanele adeziunii la confesiunea din care face parte şi să‐şi „facă meseria” în
mod corect şi echilibrat.
De altfel, caracterul echilibrat este prima calitate pe care aş atribui‐o acestei lucrări
care a avut de tratat, printre altele, subiectul foarte delicat al raporturilor complexe
dintre comunitatea baptistă şi autorităţile comuniste, inclusiv Securitatea. Aceste ra‐
porturi, așa cum rezultă din documentele analizate de Marius Silveşan, au fost adesea
tensionate în condiţiile în care regimul comunist încerca, prin toate mijloacele, să pro‐
moveze ateismul şi îşi propunea, în ultimă instanţă, eradicarea religiei.
Aflăm deci din paginile prezentei cărţi, la origine teză de doctorat susţinută în ca‐
drul Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti, în primul rând care este
specificul confesiunii baptiste printr‐o serie de precizări foarte utile, în contextul în
care identitatea acestei comunităţi nu este foarte bine cunoscută şi cu atât mai puţin
înţeleasă de către majoritatea românilor.
Apoi, Marius Silveşan ne arată care erau mijloacele prin care, îmbinând presiu‐
nile, hărţuielile administrative, reglementările juridice, represiunea, dar şi oferirea
de aparente avantaje, autorităţile comuniste au încercat să controleze şi să diminu‐
eze activitatea comunităţilor baptiste din România. La acţiunile oficialităţilor
răspunsurile comunităţii şi ale indivizilor au fost nuanţate, unele fiind de supunere
faţă de autoritatea politică, aşa cum cele mai multe comunităţi creştine consideră
că e necesar, pornind de la afirmaţia apostolului Pavel că orice putere este de la
19
Marius Silveșan
Dumnezeu. Altele au fost încercări de eludare a constrângerilor, prin opoziţie mai
mult sau mai puţin deschisă (de exemplu, pastori care continuă să oficieze botezul,
deşi comuniştii interziceau botezarea celor care nu proveneau din familii baptiste),
sau prin interpretarea în interes propriu a unor regulamente (schimbarea numelui
şcolii duminicale în ora biblică, ori fixarea nunţilor duminică după amiaza pentru a
putea aduna totuşi comunitatea în momentul tradiţional, în condiţiile în care sluj‐
bele religioase trebuiau ţinute doar dimineaţa). În spiritul echilibrat de care tocmai
vorbeam şi bazându‐se pe lecturi extinse, din diverse domenii, autorul precizează
că este vorba de hărţuieli şi tipuri de răspuns care nu au fost caracteristice doar
baptiştilor, ci tuturor confesiunilor din România, inclusiv celei ortodoxe, care a fost,
de asemenea, supusă unei presiuni constante din partea autorităţilor comuniste.
Partea cea mai interesantă a lucrării, şi cea care, probabil, va suscita cele mai
multe reacţii, este cea în care Marius Silveşan analizează fenomenele de rezistenţă
la represiunea comunistă, dar şi pe cele de cedare şi de colaborare, cu instituţiile
statului comunist, între care un loc aparte îl ocupă Securitatea.
Comunitatea baptistă, ca şi celelalte confesiuni religioase din România, şi‐a avut
martirii săi, pastori sau simpli credincioşi, care au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi
şi condamnaţi pentru credinţa lor. Exemplele selectate de autor din multele posibile
sunt ilustrative pentru felul în care unii oameni au ştiut să‐şi pună credinţa şi idea‐
lurile dincolo de siguranţa personală şi de confortul relativ al acceptării unui sistem
totalitar.
Comunitatea baptistă şi‐a avut însă, tot la fel ca şi alte confesiuni, delatorii, in‐
formatorii, colaboratorii Securităţii. Este vorba de un fenomen care a caracterizat
întreaga societate românească, de care nicio biserică nu a reuşit să scape, aşa cum
nu au reuşit nici celelalte structuri sau instituţii, şi acesta e un adevăr care trebuie
spus răspicat. Dar afirmaţiile despre colaborarea unei persoane sau a alteia cu Secu‐
ritatea trebuie să se bazeze întotdeauna pe documente cât se poate de clare, iar
atunci când asemenea afirmaţii se fac într‐o lucrare de istorie, trebuie prezentat
contextul în care recrutarea a avut loc, precum şi consecinţele acesteia.
Este ceea ce face Marius Silveşan, care nu lansează acuze gratuite, nu se
mulţumeşte să prezinte realităţile existenţei unor declaraţii de colaborare, ci anali‐
zează felul în care diferitele persoane au ajuns să semneze angajamentul, presiunile
la care au fost supuse, ca şi efectele acceptării colaborării. Foarte importantă ni se
pare precizarea faptului că semnarea unui angajament cu Securitatea nu a dus în
mod absolut la furnizarea de informaţii realmente utile Securităţii, şi mai ales, nu a
dus întotdeauna la afectarea altor persoane. Fără a încerca o „spălare” în bloc a celor
care au devenit, dintr‐un motiv sau altul, informatori ai Securităţii, autorul arată,
aşa cum e şi corect, că mulţi dintre cei care au semnat în condiţii de presiune au
încercat apoi să minimizeze colaborarea, oferind informații banale şi refuzând să
implice şi alte persoane. În acelaşi timp însă, Marius Silveşan prezintă şi situaţii în
20
care informatorii au venit de bună voie către Securitate şi s‐au implicat activ în
poliţia politică, facilitând prin delaţiuni acţiunile de reprimare îndreptate împotriva
altora.
Concluziile lucrării sunt corecte şi formulate în acelaşi spirit echilibrat.
Întemeindu‐şi demersul pe o bogată documentaţie realizată în biblioteci, arhive, dar
şi prin interviuri cu membrii comunităţii baptiste, Marius Silveşan a reuşit să
deschidă,
credem noi, o cale, către mai buna cunoaştere a unei comunităţi cu un rol însemnat
în societatea românească. Lucrarea rezultată este un bun exemplu pentru felul în
care istoria confesională poate şi trebuie să fie scrisă, si va suscita, sperăm, interesul
nu doar al membrilor comunităţii baptiste, ci al unor largi categorii de cititori.

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Universitatea din București

21
Abrevieri/ Acronime

ACNSAS – Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Secu‐
rității
ANIC – Arhivele Naționale Istorice Centrale
A.R.L.U.S. – Asociația Română pentru Strângerea Legăturilor cu Uniunea
Republicilor Sovietice Socialiste
art. cit. ‐ articolul citat
ASSC – Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (București)
AMAE – Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe
AUBCBR – Arhiva Uniunii Bisericilor Creștine Baptiste din România
B.O.R. – Biserica Ortodoxă Română
C.C. al P.C. (b) – Comitetul Central al Partidului Comunist (bolșevic)
C.C. al P.C.R. – Comitetul Central al Partidului Comunist Român
C.C. al P.M.R . – Comitetul Central al Partidului Muncitoresc Român
cf. ‐ conform, compară
CPADCR – Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste
din România
DGSP – Direcțiunea Generală a Securității Poporului
DRSP – Direcția Regională a Securității Poporului
DSC – Direcțiunea Securității Capitalei
DUI – Dosar de Urmărire Informativă
ed. ‐ ediția
ed. cit. ‐ ediția citată
edit. ‐ editor
et al. ‐ și alții; și altele
HCM ‐ Hotărârea Consiliului de Miniștrii
HU OSA – Hungarian Open Society Archive
Idem ‐ același autor
Ibidem ‐ în acelaşi loc, în pasajul, capitolul sau lucrarea citată
loc. cit. ‐ locul citat
Lt. Maj. – Locotenent major
op. cit. ‐ opera/lucrarea citată
MS ‐ Marius Silveșan
p. ‐ pagina

pp. ‐ paginile
passim ‐ în mai multe locuri
P.C.R. – Partidul Comunist Român
P.M.R. – Partidul Muncitoresc Român
RFE – Radio Free Europe (Radio Europa Liberă)
RL – Radio Liberty Research Institute
s.a. – Sine ano (fără precizarea anului de apariție)
ş.a. ‐ și alții; și altele
și urm. ‐ și următorul/următorii/următoarele (sg.)
s.l. – Sine loco (fără precizarea locului de apariție al publicației)
s.n. – Sine nomine (fără precizarea editurii)
(s.n.) ‐ sublinierea noastră
S.R.S.C. – Societatea pentru Răspândirea Științei și Culturii
t. ‐ tomul
v. ‐ vezi
vol. ‐ volumul
23
Marius Silveșan
În absența unor adevăruri întregi, istoria începe
să fie devorată de mitologie, iar mitologia e încă
și mai greu de combătut ca o minciună.1
Octavian Paler

Introducere
Argument

I
storia comunităților religioase este compusă dintr‐un complex de factori atât
instituționali, cât și umani, iar descifrarea sa nu este un demers facil. Prin
parcurgerea prezentei lucrări, cititorul își va putea realiza o imagine de
ansamblu asupra situației unei comunități religioase relativ mici, care,
confruntându‐se cu diferite constrângeri, a învățat să navigheze printre ele2. În opi‐
nia noastră acest demers a reușit deoarece instituția bisericească s‐a consolidat,
permițând continuarea manifestărilor religioase într‐un cadru legal. Succesele obți‐
nute sau eșecurile fac parte din istoria noastră pe care trebuie să ne‐o asumăm.
Recunoaștem și prin intermediul acestei lucrări meritele celor care s‐au sacrifi‐
cat pentru bunul mers al lucrării lui Dumnezeu atât în perioada interbelică, cât și în
perioada Dej, și mai ales în perioada Ceaușescu când s‐a reușit recuperarea unora
din drepturile la care în anii '50 sau '60 ai secolului XX baptiștii nici nu‐și permiteau
să se mai gândească.
Relaţiile dintre puterea temporală și cea spirituală3, dintre Stat și Biserică, au
prezentat de‐a lungul timpului, şi încă mai prezintă, un interes deosebit pentru cer‐
cetători, dar şi pentru publicul larg. Dorinţa istoricilor de a înţelege aceste raporturi
este determinată şi de faptul că, în multe cazuri, reprezentanţii puterii temporare
au căutat, şi de cele mai multe ori au şi reuşit, să‐şi subordoneze Biserica în vederea
realizării propriilor interese.
În plus, este necesar să existe pentru perioada comunistă o lucrare care să abor‐
deze relația dintre statul comunist și bisericile baptiste, realizată după norme
ştiinţifice care să prezinte natura raporturilor dintre acestea şi stat atât prin prisma
documentelor şi a memorialisticii (în care se includ şi interviurile), cât şi ca o istorie
bivalentă. Dorim ca această istorie să prezinte punctul de vedere al statului, al bise‐
ricii și interacțiunea dintre cele două, context în care lucrarea integrează analiza

1 Octavian Paler, „Cine a minţit”, în ziarul România Liberă din 5 sept. 1990, p. 1.
2 Larry Watts, Ferește‐mă, Doamne, de prieteni. Războiul clandestin al Blocului Sovietic cu România,
trad. Camelia Diaconescu, Editura RAO, București, 2011 p. 64.
3 Alina Tudor‐Pavelescu, „Studiu introductiv” în Dudu Velicu, Biserica Ortodoxă Română în peri‐
oada sovietizării României. Însemnări zilnice. Vol. I 1945‐1947, Studiu introductiv, note: Alina
Tudor‐Pavelescu, Arhivele Naționale ale României, București, 2004, p. V.
24
vieţii religioase într‐o schemă interpretativă mai largă, vizând construcţia şi evoluţia
societăţii comuniste, pe care regimul o dorea a fi ateistă și având ca piloni principiile
materialismului dialectic. Vorbim din punct de vedere istoric de o relativitate a sin‐
tezei realizate din munca noastră care nu ține „atât de observator și de mediul său,
cât de însuși obiectul studiului său; materia Istoriei nu este stabilă, nu e încremenită,
ea e în mișcare; încontinuu prezentul creează trecut.”4
Pe de altă parte, tânăra generaţie are nevoie să înţeleagă care au fost condiţiile,
compromisurile şi consecinţele acţiunilor întreprinse de către liderii comunităţilor
religioase pe parcursul perioadei comuniste. Ne‐am referit la lideri deoarece docu‐
mentele consultate cuprind în marea lor majoritate informații despre reprezentanții
bisericilor baptiste și mai puțin despre credincioșii care nu dețineau funcții cultice
sau administrative. De asemenea, este necesar pentru noi, care trăim astăzi în de‐
mocraţie şi libertate, să înţelegem că părinţii noştri s‐au luptat să păstreze o credinţă
curată şi astfel să o transmită generaţiilor viitoare.
Dată fiind particularitatea subiectului și complexitatea acestuia, lucrarea nu se
menține în limitele cronologice menționate, fiind situații în care analiza coboară
până în perioada interbelică sau urcă până în anii '70 ‐ '80 din dorința de a urmări
procesualitatea istorică, întrucât anii 1948‐1965 fac parte dintr‐o serie mai lungă, „cu
rădăcini și urmări.”5 Pentru o argumentare a decupajului istoric analizat precizăm
că anul 19486 a fost ales datorită faptului că avem o nouă constituție, o nouă lege a
cultelor, precum și alte legi prin intermediul cărora este impusă politica partidului
comunist în domeniul religios. Anul 1965 a fost ales ca dată de final atât datorită
schimbărilor care se produc la nivel politic prin moartea lui Gheorghiu‐Dej și veni‐
rea lui Ceaușescu, cât și datorită schimbărilor impuse de stat în interiorul cultului
baptist. Schimbările interne sunt exemplificate prin demiterea lui Alexa Popovici,
una din personalitățile de marcă ale baptiștilor din România, din funcția de director
al Seminarului Teologic Baptist din București, precum și din cea de pastor7. Anul

4 Neagu Djuvara, Există istorie adevărată?: Despre „relativitatea generală” a istoriei: eseu de episte‐
mologie, Editura Humanitas, București, 2009, p. 7.
5 Nicoleta Ionescu‐Gură, Stalinizarea României: Republica Populară Română 1948‐1950: transfor‐
mări instituționale, București, Editura BIC ALL, 2005, p. 13.
6 Istoricul Dinu C. Giurescu consideră că începând cu anul 1948 vorbim în plan politic de un regim
condus exclusiv de Partidul Comunist. Argumentele sunt următoarele: ,,Monarhia constituțională
a fost restaurată în România la 2 septembrie 1944. La 30 decembrie 1947, într‐o ședință de 45 de
minute (inclusiv 20 minute de aplauze) a fost instituit regimul democrat‐popular: România a de‐
venit «Republica Populară Română». În 2 ani și zece luni a fost efectuată trecerea de la un regim
de tip european la unul condus exclusiv de Partidul Comunist Român, după model sovietic”. Dinu
C. Giurescu, Lichidatorii: România în 1947, Editura Enciclopedică, București, 2010, p. 5.
7 Alexa Popovici a fost pastor baptist, vicepreședinte al cultului baptist, editor al revistei Farul
Creștin și director al Seminarului Teologic Baptist din București. Pentru mai multe detalii a se
vedea subcapitolul Directorii Seminarului Teologic Baptist.
25
Marius Silveșan
1965 marchează totodată și momentul în care Departamentul Cultelor trasează sar‐
cină ,,Direcției Studii și Direcției Împuterniciților8 să examineze oportunitatea
organizării de către cultele neoprotestante a unor conferințe pentru orientarea de‐
servenților lor în problemele actuale care interesează aceste culte.”9 În urma
examinării se decide ca aceste conferințe să se organizeze începând cu anul 1966.
Anul 1965 este și cel în care Seminarul Teologic Baptist10 din București va primi seria
1965‐1969 care va încheia o perioadă din istoria instituției, aceea a funcționării fără
întrerupere de la intrarea României în sfera de influență sovietică petrecută la mij‐
locul anilor '4011. Facem referire aici la faptul că la încheierea studiilor de către seria
intrată în anul 1965, Seminarului Teologic Baptist din București nu i se va mai per‐
mite înscrierea unor noi elevi în anul școlar 1969‐197012, activitatea didactică fiind
reluată după această întrerupere în anul școlar următor13. Anul în 1965 reprezintă
momentul unui nou congres al Cultului Creștin Baptist, dar și cel în care Richard

8 Departamentul Cultelor a fost succesorul Ministerului Cultelor începând cu anul 1958. Potrivit
HCM Nr.286/5 martie 1958, articolul 2, Departamentul Cultelor avea următoarele atribuții: ,,su‐
praveghează și controlează toate cultele religioase”, ,,aprobă înființarea și desființarea de unități,
organizații și posturi de personal de orice fel”, ,,recunoaște și retrage recunoașterea personalului
bugetar și nebugetar din serviciul cultelor”, ,,recunoaște forurile conducătoare ale cultelor și ale
subunităților lor”, cf. ,,Hotărârea Consiliului de Miniștri al Republicii Populare Române Nr. 286
din 5 martie 1958 pentru organizare și funcționarea Departamentului Cultelor” în Daniel Mitrofan,
Pași: Cultul Creștin Baptist în perioada comunistă, Centrul de istorie și apologetică, http://cartea‐
pasi.wordpress.com, (accesat 16 octombrie 2010), p. 246, Elis Neagoe Pleșa, Liviu Pleșa, ,,Cultele
neoprotestante din România în perioada 1975‐1989” în Adrian Petcu (coord.), Partidul Securitatea
și Cultele, 1945‐1989, Editura Nemira, București, 2005, p. 363.
9 Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte (în continuare ASSC), fond Direcția de Studii, 1965,
dosar 97, f. 1.
10 Seminarul Teologic Baptist a fost înfiinţat în anul 1921.
11 După ce a fost închis în perioada guvernării generalului Antonescu, Seminarul Teologic Baptist
va fi redeschis în anul 1946. Vezi în acest sens Goga Dănilă, „Evenimente de seamă ce privesc in‐
teresele cultului nostru, în cursul unui deceniu de guvernare democratică” în Îndrumătorul Creștin
Baptist, organul de presă al Cultului Creştin Baptist, anul IX, nr. 8‐9, august‐septembrie 1954, p. 4.
12 Ioan Bunaciu, Bisericile Creştine Baptiste din România între anii 1944‐1990, Bucureşti, Editura
Universităţii din Bucureşti, 2002, p. 215. Informația este confirmată prin coroborarea informațiilor
oferite de mai multe documente emise de către Departamentul Cultelor. Astfel, în anul școlar
1967/1968 la Seminarul Teologic Baptist au absolvit un număr de 6 elevi care au intrat în anul 1965.
ASSC, fond Direcția Împuterniciților, 1968, dosar 31, f. 1. Faptul că după ce a terminat această serie
nu au mai intrat alți elevi este confirmat de către o adnotare din 21.XI.1972 a inspectorului Popescu.
Din cadrul acesteia aflăm că, „la Seminarul Teologic Baptist, funcționează anul III cu 11 elevi”,
ASSC, fond Direcția pentru Supraveghere și Control, 1972, dosar 32, f. 10v. În fapt erau 12 elevi, cf.
ibidem, f. 6. Menționarea este relevantă deoarece demonstrează că în anul școlar 1969/1970 Semi‐
narul Teologic Baptist nu a avut elevi. Pentru mai multe detalii vezi și interviul nostru (M S) cu
Ioan Bunaciu în Ioan Bunaciu, Marius Silveșan, Pelerin spre patria cerească.
13 Vezi în acest sens nota din noiembrie 1972 a inspectorului Popescu care menționează existența
unui număr de 11 elevi în anul școlar 1972/1973 în ASSC, fond Direcția pentru Supraveghere și Con‐
trol, 1972, dosar 32, f. 10v, precum și tabelul cu datele celor 12 seminariști înscriși în anul școlar
1972/1973 (anul III de studii), ibidem, f. 6.
26
Wurmbrand, pastor luteran, va părăsi România, ducând lumii libere adevărul des‐
pre persecuțiile religioase din România, fapt care va schimba ,,definitiv percepția
Occidentului față de lumea comunistă.”14
Stadiul cercetării raporturilor dintre Biserică și Stat
Ca urmare a libertăţii de exprimare şi a posibilităţilor de documentare, deşi limi‐
tate uneori, au apărut o serie de lucrări şi studii valoroase care analizează fenomenul
religios din România pe parcursul perioadei comuniste. Raporturile dintre Stat şi
Biserică în România au fost analizate de către istorici şi cercetători europeni sau
americani15 prin intermediul unor articole sau cărţi. Situaţia respectării libertății re‐
ligioase a fost monitorizată de mai multe instituţii, dintre care menţionăm Federaţia
Baptistă Europeană care avea European Baptist Press Service16, Keston Center din
Anglia, Departamentul de Stat al S.U.A., Radio Europa Liberă. Cercetătorii români
şi‐au îndreptat cu precădere atenţia asupra raporturilor dintre stat şi Biserica Orto‐
doxă Română17. Studii şi analize s‐au realizat şi despre Biserica Greco‐catolică
desfiinţată în anul 1948, precum şi despre Biserica Romano‐catolică. În ceea ce pri‐
veşte cultele neoprotestante, analiza a urmărit cu precădere anumite subiecte,
evenimente, faze ale raporturilor dintre acestea şi stat. Biserica baptistă a ,,cunoscut
în evoluția sa perioade de liniște, precum și perioade de criză și persecuții”18, motiv
pentru care în istoria Bisericilor Creştine Baptiste au fost analizate cu precădere as‐
pecte ale libertăţii religioase. Problema colaborării unor reprezentanţi ai bisericilor
cu statul comunist a declanşat intense campanii mediatice, a polarizat opinia pu‐
blică19 şi a ocupat de multe ori prima pagină a cotidienelor de mare tiraj. Abordarea
unui subiect atât de delicat trebuie făcută fără pasiune şi fără alte implicaţii perso‐
nale sau sentimentale, singurul scop pe care trebuie să‐l aibă cercetătorul fiind acela
de restabilire a adevărului istoric. În lucrarea de faţă subiectul este cercetat folosind

14 Vasilică Croitor, Răscumpărarea memoriei: cultul penticostal în perioada comunistă, Editura Suc‐
ced Publishing, Medgidia, 2010, p. 128.
15 Alan Scarfe, „Romanian Baptists and the State“, publicat în Religion in Communist Lands, vol. 4,
nr. 2, Summer 1976, David B. Funderburk, Un ambasador american între Departamentul de Stat și
dictatura comunistă din România, 1918‐1985, Constanța, Editura Dacon, 1994, Pedro Ramet, Cross
and Commissar. The Politics of Religion in Eastern Europe and the USSR, Bloomington and Indian‐
apolis, Indiana University Press, 1987.
16 European Baptist Federation (EBF) publica o serie de rapoarte şi analize în buletinul său de presă
European Baptist Press Service (EBPS).
17 Dintre autorii care au studiat aceste raporturi îi menționăm pe George Enache, Cristian Vasile,
Radu Preda, Lucian N. Leuștean.
18 Marius Silveșan, ,,Ioan Bunaciu: 60 de ani de slujire cu Evanghelia în România” în Revista Creș‐
tinul azi, Nr.2(121), martie‐aprilie 2010, p. 19.
19 Amintim pentru cultul baptist cazul pastorilor Iosif Țon, Beniamin Poplăcean precum și apariția
în 2007 a cărții lui Daniel Mitrofan, Pigmei și uriași. File din istoria persecutării baptiștilor, Editura
Cristianus, Oradea, 2007.
27
Marius Silveșan
documentele puse la dispoziţie de Arhiva Secretariatului de Stat pentru Culte
(ASSC), Arhivele naționale Istorice Centrale (ANIC), Arhiva Consiliului Naţional
pentru Studierea Arhivelor Securităţii (A.C.N.S.A.S), Arhiva Uniunii Bisericilor
Creștine Baptiste din România (AUBCBR), Arhivele Diplomatice ale Ministerului
Afacerilor Externe al României (AMAE), Open Society Archives Budapesta (HU
OSA).
Inițiem acest demers nu pentru a culpabiliza persoane sau instituţii, ci pentru a
dezvălui adevărul şi a ne elibera de tarele trecutului, sperând că în felul acesta ,,ade‐
vărul ne va face liberi.”
O lucrare care să prezinte exclusiv raporturile dintre statul comunist şi bisericile
baptiste printr‐o abordare complexă și sistematică a perioadei 1948‐1965 nu a apărut
în Romania postdecembrista. Problema a fost tratată incomplet în unele articole
apărute în diverse reviste şi în capitolele unor lucrări care au avut ca temă istoria
baptiştilor din Romania. Aceste lucrări nu şi‐au propus să analizeze raporturile
dintre stat şi biserică, ci au prezentat istoria baptiştilor într‐o înşiruire cronologică
sau diferite aspecte particulare20. Lucrarea noastră îşi propune să umple acest vid
printr‐o abordare complexă a perioadei 1948‐1965.
Istoriografia fenomenului religios românesc cuprinde cărţi, studii, reviste, ana‐
lize realizate în România după anul 1989 sau în Occident. Studiile şi cărţile apărute
în România până în anul 1989 considerau religia ca fiind o problemă ce trebuia era‐
dicată, combătută prin încadrarea la misticism şi proclamarea dispariţiei acesteia
după ce societatea va atinge un anumit grad de dezvoltare care presupunea totodată
şi transformarea radicală a societăţii prin formarea unor oameni noi, fără morală
creştină şi credinţă în Dumnezeu.
După anul 1989 s‐au realizat numeroase studii şi analize ale fenomenului religios
românesc pe măsură ce cercetătorii au avut acces la documente sau au apărut măr‐
turii ale celor implicaţi în viaţa religioasă a perioadei, precum şi a celor persecutaţi
pentru credinţa lor. Dintre acestea menţionăm:. Paul Negruţ, Biserica şi statul: inte‐
rogaţie asupra modelului ,,simfoniei” bizantine, Editura Institutului Biblic
„Emanuel”, Oradea, 2000; Viaţa religioasă din România, Ed. a II‐a., coord. Adrian
Lemeni, Ministerul Culturii și Cultelor. Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureşti,
Editura Bizantină, 2005; Iosif Ţon, Confruntări, Ed. a 3‐a, Cartea Creştină, Oradea,
2009. Profesorul universitar Ioan Bunaciu, director al Seminarului Teologic Baptist
din Bucureşti între anii 1970‐1988, transpune în scris ,,Istoria Bisericilor Baptiste din
România din perioada 1944‐1990.”21 Profesorul Bunaciu mărturiseşte că a scris

20 Pentru o analiză critică a cărților privitoare la istoria baptiștilor la nivelul anului 2007 a se vedea
Alin Cristea, „Cum se scrie istoria baptiștilor în România”, articol disponibil online la adresa
http://romaniaevanghelica.wordpress.com/2011/11/23/cum‐se‐scrie‐istoria‐baptistilor‐in‐roma‐
nia/ (accesat 11.09.2012).
21 Ioan Bunaciu, Bisericile Creştine Baptiste din România între anii 1944‐1990, p. 5.
28
această istorie aşa cum a trăit‐o22, publicând‐o sub numele de Bisericile Baptiste din
România între anii 1944‐199023. Lucrarea realizează o incursiune în viaţa comuni‐
tăţilor baptiste din România dintr‐o perspectivă personală, constituindu‐se ca un
material de factură memorialistică, ca de altfel și cartea Umblând pe ape printre
stânci24, care are ca obiectiv prezentarea unor realități din activitatea autorului pe
parcursul perioadei comuniste25.
O incursiune în istoria comunităţii baptiste este realizată de asemenea de către
Alexa Popovici prin intermediul cărții Istoria baptiştilor din România: 1856‐198926.
Lucrarea tratează istoria baptiştilor din România pe parcursul a trei volume astfel:
Vol. 1: 1856‐1919, Vol. 2: 1919‐1944, Vol. 3: 1944‐1989. Abordarea este una cronologică,
jalonată de amintirile personale sau de informaţiile prezentate de către revistele cul‐
tului baptist: Farul Creştin Baptist, care apărea la Arad și care a fost interzisă în anul
1948, şi Îndrumătorul Creştin Baptist, care era Buletinul Oficial al Cultului Creștin
Baptist din Republica Populară Română.
Subiecte particulare au abordat Aurel Mateescu prin lucrarea Persecution in
Romanian Baptist Life: from early ears to present day27, Denisa Bodeanu, Neoprotes‐
tanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz: baptiştii din
judeţul Cluj: mărturii şi documente28, Denisa Bodeanu, Valentin Vasile, „Afacerea
Evanghelistul”: Vizita lui Billy Graham în România (1985)29, Daniel Mitrofan, Pigmei
și uriași. File din istoria persecuției baptiștilor30. Dorin Dobrincu s‐a ocupat şi el de

22 Ibidem, p. 5.
23 Ioan Bunaciu, Bisericile Creştine Baptiste din România între anii 1944‐1990.
24 Ioan Bunaciu, Umblând pe ape printre stânci, s.n., București, 2009.
25 Cartea a apărut și ca un răspuns la acuzațiile aduse de către Daniel Mitrofan prin intermediul
cărții Pigmei și uriași. File din istoria persecutării baptiștilor, Editura Cristianus, Oradea, 2007.
26 Alexa Popovici, Istoria Baptiştilor din România: 1856‐1989, Ed. a 2‐a, rev., Editura Universității
Emanuel din Oradea, Editura Făclia, Oradea, 2007.
27 Aurel Mateescu, Persecution in Romanian Baptist Life: from early years to present day, Editura
Universităţii Emanuel din Oradea, Oradea, 2007.
28 Denisa Bodeanu, Neoprotestanţii din Transilvania în timpul regimului comunist. Studiu de caz:
baptiştii din judeţul Cluj: mărturii şi documente, Editura Argonaut, Cluj‐Napoca, 2007.
29 Denisa Bodeanu, Valentin Vasile (editori), Afacerea „Evanghelistul”: vizita lui Billy Graham în
România (1985), Editura Argonaut, Cluj‐Napoca, 2010.
30 Daniel Mitrofan, Pigmei și uriași. File din istoria persecuției baptiștilor, Editura Carminus, Ora‐
dea, 2007. Această carte a fost lansată în momentul desfășurării congresului cultului baptist din
anul 2007 și a stârnit vii controverse datorită modului în care abordează aspectul colaborării unor
lideri baptiști cu Securitatea. Autorul a realizat conform opiniei pastorului Marius Cruceru „mai
degrabă un colaj de documente, adunate într‐o primă colecție”, Marius David Cruceru, „Persecuția
baptiștilor în România comunistă și cazul pastorilor informatori. În căutarea unei soluții de recon‐
ciliere biblică între informatori și persecutați, cu referire la o istorie personală” în volumul de
comunicări Și cerul s‐a umplut de sfinți … : martiriul în antichitatea creștină și în secolul XX: actele
Colocviului internațional„Martiriul în Antichitatea Creștină și în secolul XX: teme, dezbateri, perso‐
naje”: Sighet, 2‐5 iunie 201, editori Cristian Bădiliță și Emanuel Conțac, Curtea Veche Publishing,
București, 2012, p. 430. Din analiza cărții se poate observa faptul că autorul a plecat în cercetarea
29
Marius Silveșan
viaţa religioasă, publicând o serie de articole, studii sau fiind editorul unor volume
de documente31.
Regimul comunist, colectivizarea, naționalizarea, represiunea, precum și rapor‐
turile dintre Biserică și Stat au constituit subiectele de cercetare și analiză ale
Comisiei Prezidențiale Pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România
(CPADCR). Pe baza concluziilor acestei comisii președintele României, Traian
Băsescu, a citit un raport în fața camerelor reunite ale Parlamentului în data de 18
decembrie 2006, ocazie cu care a fost condamnat oficial regimul comunist din
România. Raportul final al comisiei prezidențiale, cunoscut și ca Raportul Tismă‐
neanu32, a fost publicat în 2007, avându‐i ca editori pe Vladimir Tismăneanu, Dorin
Dobrincu, Cristian Vasile33. Lucrarea este împărțită în trei părți după cum urmează:
Partea I: Partidul Comunist Român, Partea a II‐a: Societate, Economie, Cultură, Par‐
tea a III‐a: Represiunea. În partea a II‐a autorii au dedicat o secțiune regimului
comunist și cultelor religioase34, în care sunt prezentate mecanismele de „oprimare
și control.” În cadrul acestei secțiuni este analizat cazul Bisericii Ortodoxe Române,
suprimarea Bisericii Greco‐catolice, relațiile statului cu Biserica Romano‐catolică.
În final este analizat cazul bisericilor neoprotestante și eșecul controlului comunist.
Față de Raportul Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din
România, Biserica Ortodoxă Română a dat un comunicat de presă cu titlul „Fără ură
și părtinire”, în care pe de o parte apreciază menționările din raport referitoare la
persecuțiile la care a fost supusă, iar pe de altă parte se arată surprinsă de abordarea
neștiințifică. „Patriarhia Română – se spune în comunicatul de presă ‐ apreciază de‐
mersul întreprins de autoritățile de stat pentru condamnare a regimului comunist
din România […] Din păcate, în capitolul «Regimul comunist și cultele religioase»
din Raportul întocmit de comisia Tismăneanu constatăm cu surprindere o abordare

sa de la ideea premeditată că majoritatea liderilor din perioada comunistă au colaborat cu Securi‐
tatea, presupoziție pe care a încercat să o argumenteze prin documente de arhivă. De asemenea
lipsește o analiză a cazurilor de colaborare dat fiind faptul că autorul nu a prezentat evoluția per‐
soanei în cadrul rețelei informative și nici contextul sau motivațiile care au determinat‐o pe
aceasta să accepte colaborarea cu Securitatea. Dincolo de lipsurile menționate cartea prezintă și
aspecte ale persecuției din perioada interbelică cât și din cea comunistă.
31 Dintre acestea menţionăm: Proba Infernului. Personalul de cult în sistemul carceral din România
potrivit documentelor Securităţii, 1959‐1962, Activity of the Romanian Christian Committee for the
Defense of Religious Freedom and of Conscience (ALRC) (1978‐‘80s). Reference contributions from
private archives; Informatorii Securităţii în comunităţile religioase din centrul Moldovei (1950).
32 Politologul Vladimir Tismăneanu a fost șeful comisiei de analiză a dictaturii comuniste din Ro‐
mânia.
33Raport final. Editori: Vladimir Tismăneanu, Dorin Dobrincu, Cristian Vasile, Comisia Preziden‐
țială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (CPADCR), Editura Humanitas, București
2007.
34 Regimul comunist și cultele religioase reprezintă punctul 4 din Partea a II‐a a Raportului, pp.
258‐288.
30
neștiințifică – renunțându‐se la principiul «fără ură și părtinire35», fundamental

pentru o cercetare istorică – și tendențioasă, formularea unor concluzii distorsio‐
nate și aprecieri care depășesc contextul temei studiate privind situația Bisericii
Ortodoxe Române.”36 Prin urmare, B.O.R. consideră că este nevoie de o comisie „de
istorici care să studieze situația Bisericii Ortodoxe Române în perioada regimului
comunist în vederea realizării unui studiu complet și obiectiv pe această temă.”37
Cât priveşte Occidentul, prin deschiderea culturală şi libertatea de care dădea
dovadă, a permis apariţia unor analize a situaţiei religioase din România atât înainte
de 1989, cât şi după aceea. În acest context o serie de instituții monitorizau situația
respectării libertății religioase din țara noastră. Una din aceste instituții era Fede‐
raţia Baptistă Europeană. Astfel, European Baptist Press Service38 prezenta într‐un
articol cu titlul Baptist Work with Difficulty in Rumania situaţia arondărilor de bise‐
rici din anul 1962, precum şi presiunile şi hărţuirile la care erau supuşi credincioşii
baptişti. ,,Nu este posibil să aparţii Bisericii Baptiste şi să fi asistent medical, doctor,
inginer, profesor sau ceva similar.”39 O altă instituţie care monitoriza viaţa religioasă
din Romania a fost Keston Center din Anglia, care edita şi două periodice: Religion
in Communist Land şi Religion in Communist Dominated Area. Revenind la
România, precizăm faptul că pe parcursul perioadei comuniste se studia istoria bi‐
sericilor creştine baptiste în cadrul Seminarului Teologic Baptist de la Bucureşti,
singura instituţie de învăţământ religios aparţinând cultului baptist. Cât priveşte
raporturile cu statul comunist, ele erau prezentate la mod laudativ prin intermediul
unor referate care trebuiau prezentate de către pastorii baptişti în cadrul unor con‐
ferinţe de orientare cu teme impuse şi controlate de către Departamentul Cultelor.
Metodologia cercetării
Din punct de vedere al metodologiei cercetării, prin optarea pentru analiza
calitativă (critica de text), proiectul se constituie într‐o interpretare şi comparare a
unei game variate de surse documentare. Concentrată prioritar pe interpretarea do‐
cumentelor de arhivă, lucrarea nu exclude, ci dimpotrivă include într‐o perspectivă
sintetizatoare cercetarea memoriilor şi a jurnalelor, mass‐mediei (cotidiene, perio‐
dice, anuarele institutelor de istorie, presa oficială), a discursurilor şi lucrărilor

35 Sine ira et studio.
36 Poziția Bisericii Ortodoxe Române față de Raportul Tismăneanu, http://civicmedia.ro/acm/in‐
dex.php?option=com_content&task=view&id=102&Itemid=49, (accesat 26 mai 2011).
37 Prin această formulă B.O.R dorește să prezinte un punct de vedere propriu asupra colaborării
înalților prelați cu regimul comunist.
38 Serviciul de presă al Federației Baptiste Europene.
39 European Baptist Press Service, Sofia, Bulgaria, European Baptist Federation 1962, Doc. 252‐E
(62: 252‐E).
31
Marius Silveșan
propagandistice, legislaţiei privind cultele religioase, precum şi a celei care face re‐
ferire strict la Bisericile Creștine Baptiste din România, Cultul Creştin Baptist. Pe
lângă sursele menționate, cercetarea se construiește pe studii, materiale documen‐
tare, documente privind problematica fenomenului religios românesc aflate în
biblioteci și arhive din străinătate. De un real folos ne‐au fost articolele şi lucrările
pe care le‐am consultat în biblioteca International Baptist Theological Seminary din
Praga (IBTS), studiile și lucrările de specialitate aflate în biblioteca Universităţii
Central Europene de la Budapesta (CEU)40, precum şi documentele din Arhiva
Radio Europa Liberă (HU OSA), ca să menționăm o parte din resursele externe.
Prin intermediul unor interviuri şi mărturii ale unor personalități implicate în
viața Bisericilor Baptiste din România pe parcursul perioadei comuniste precum
Ioan Bunaciu, Vasile Talpoș, Elisei Pecheanu, ș. a., pe care le încadrăm în categoria
surselor de istorie orală, dorim ca generaţia care a trăit în perioada comunistă eve‐
nimente ce fac obiectul cercetării noastre să aibă ocazia de a lăsa în urma lor
adevărul aşa cum l‐au cunoscut ei.
Definiții și concepte
În cadrul acestei lucrări am integrat diferite concepte, am dat definiții ale unor
termeni de specialitate cu scopul de a reliefa anumite particularități, precum și de a
înțelege raporturile care s‐au stabilit între Stat și Bisericile Creștine Baptiste din
România între anii 1948‐1965.
Principalul concept în jurul căruia este construită cercetarea este cel de raport,
definit ca fiind o legătură între două sau mai multe persoane, obiecte, fenomene, no‐
țiuni pe care gândirea omenească o poate constata și stabili, relație, legătură între mai
multe persoane, instituții etc. Cât priveşte termenul stat, acesta are două sensuri fun‐
damentale: primul este acela de "guvern", "aparat guvernamental", "sector public", al
doilea este sinonim cu întreaga societate, context în care statul desemnează teritoriul
asupra căruia se extinde activitatea unui guvern. În cadrul lucrării noastre vom utiliza
cu precădere primul sens al termenului de stat. Atunci când facem referire la biserică,
avem în vedere un sens administrativ41, care se referă la instituție sau clădire, dar și

40 Central European University, Budapesta.
41 Nigel G. Wright menționează faptul că termenul englez folosit pentru biserică este derivat din
cuvântul grec kyriakon care înseamnă casă sau comunitatea Domnului. Datorită necunoașterii,
societatea contemporană confundă deseori termenul de comunitate cu cel de clădire. Pentru a
evita astfel de neînțelegeri, primii baptiști își numeau clădirile lor case de întâlnire. Plecând de la
aceste constatări, autorul consideră că „chiar și cuvântul capelă este mai bun decât cuvântul «bi‐
serică» când referim la o clădire”, Nigel G. Wright, Free Church, Free Sate, First published in 2005
by Paternoster Press, Bletchley, Milton keynes, U.K.. and Waynesboro, U.S.A., p. 3.
32
un alt sens, cel spiritual, biblic. Atunci când avem în vedere sensul biblic, prin bise‐
rică42 înţelegem să ne referim la toți cei ce au aceeaşi credinţă (acelaşi set de valori) şi
care se comportă sau acţionează într‐un anumit fel. În sensul exprimat mai sus, bise‐
rica este formată din creştini care pot fi recunoscuţi nu după haine, după mers sau
după auto‐caracterizare ("sunt creştin"), ci după modul în care acţionează sau se com‐
portă. Raporturile dintre cele două entităţi, Biserică şi Stat, diferă de la caz la caz.
Astfel, atunci când ne referim la Biserica Ortodoxă Română, raportul este dat de par‐
ticularitatea organizatorică43 și de faptul că în doctrina ortodoxă relația cu statul era
una simfonică44. Spre deosebire de aceasta, Bisericile Creştine Baptiste au o altă per‐
cepţie asupra aceluiaşi tip de raport, având ca aspect fundamental enunţat în cadrul
statutului separarea bisericii de stat45.
În cadrul lucrării am optat pentru utilizarea termenului de Bisericile Creştine
Baptiste deoarece acesta defineşte cel mai bine din punct de vedere organizatoric şi
doctrinar comunitatea baptistă din România. Acest lucru este prezentat de către
Statutul Cultului Creştin Baptist din România astfel:
„Bisericile baptiste din România sunt biserici surori. Ele se aso‐
ciază cu scopul de a se sprijini reciproc, de a susţine împreună
mărturia creştină, de a veghea la păstrarea nealterată a învăţături‐
lor Sfintelor Scripturi, de a colabora în misiune şi de a‐şi apăra
libertatea religioasă. Bisericile baptiste se organizează şi funcţio‐
nează în mod autonom. Celelalte entităţi ale Cultului Creştin
Baptist din România au rolul de a sprijini bisericile baptiste locale
să îşi îndeplinească menirea.’’46

Acelaşi document la care am făcut referire anterior defineşte şi terme‐
nul de baptist, concept fundamental în cadrul lucrării noastre astfel:

42 „Din punct de vedere biblic, biserica reprezintă oamenii, și traduce termenul ebraic qaha și ter‐
menul grec ekklesia, ambii termeni având sensul de congregație sau adunare care este chemată
împreună, adunată prin voința lui Dumnezeu”, ibidem, p. 4.
43În opinia mitropolitului Nicolae Corneanu, în cazul B.O.R. particularitatea este dată structura
statului care tinde să devină şi structura Bisericii. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului, „Des‐
pre Bisericile Ortodoxe”, în ziarul România Liberă, 15 iulie 1991, p. 5.
44 Facem referire la conceptul de simfonie bizantină conform căruia între Biserică şi Stat există o
relaţie de cooperare, de armonie. Pentru mai multe detalii a se vedea subcapitolul referitor la Con‐
ceptele teoretice ale raporturilor dintre Stat și Biserică din cadrul prezentei lucrări.
45 Pentru mai multe detalii a se vedea subcapitolul 1.2. Concepte teoretice ale raporturilor dintre
Stat și Biserică.
46 Statutul de organizare și funcționare al Cultului Creștin Baptist din România – Uniunea Bisericilor
Creștine Baptiste din România., Capitolul I, Secțiunea 1, Articolul 1, pct. b, c. Din punct de vedere
administrativ biserica este organizația locală a Cultului Creștin Baptist.
33
Marius Silveșan
,,I. Baptiştii reprezintă în tradiţia creştină o ramură a Reformei
protestante din secolul al XVI‐lea [..]. În Anglia, ana‐baptiştii (ra‐
mura radicală a reformei protestante) au fost numiţi baptişti
începând cu anul 1569.
IV. Baptiştii îşi trag numele de la practica botezului nou‐testa‐
mentar. Cuvântul «baptist» vine de la grecescul «baptizo», care
înseamnă «afundare».”47

Având în vedere accepţiunea în care folosim termenul de Bisericile Creştine
Baptiste, lucrarea noastră face distincţia între teorie, unde acestea sunt privite ca un
tot unitar, şi forma practică sub care acestea funcţionează, anume de unităţi auto‐
nome una faţă de alta, delegând o serie de atribuţii comunităţilor locale ale
bisericilor baptiste şi Uniunii Bisericilor Creştine Baptiste din România, Cultul
Creștin Baptist48. În analiza reprezentării la nivel discursiv a acestei problematici,
cercetarea face distincția între cazul generic, care este unul mai mult teoretic, şi
particularitatea acestuia, de unde rezultă şi modalităţi de raportare diferite faţă de
autorităţi. Modul de organizare din punct de vedere administrativ al Cultului Creș‐
tin Baptist și schimbările intervenite pe parcursul perioadei studiate sunt prezentate
în cadrul secțiunii dedicate acestui subiect.
Un alt concept care necesită clarificări este cel de evanghelic. Astfel, baptiștii se
definesc ca fiind un cult evanghelic ce are ca și strămoși pe anabaptiștii49 secolului al
XVI ‐ lea. Datorită acestei origini și a faptului că prima biserică baptistă a fost înființată
la Amsterdam în anul 1609, este improprie catalogarea lor de către B.O.R. în categoria
secte50 sau a cultelor neoprotestante51. Pentru o înțelegere mai clară a aspectelor care
țin de raporturile dintre Bisericile baptiste din România și Stat în cadrul acestei lucrări
prezentăm principalele concepte ale doctrinei baptiste.

47 Idem, Preambul, pct. I şi IV. În doctrina baptistă „credința adevărată este cea personală, de aceea
practicarea botezului prin scufundare în numele Sfintei Treimi se aplică adulților, în baza credinței
mărturisite personal.” Vasile Talpoș, „Credința creștină baptistă. Considerații istorice, elemente
caracteristice și aspecte practice” în Revista Creștinul Azi, Nr. 52, martie 1996, p. 12.
48 În cadrul lucrării utilizăm și termenul Cultul Creștin Baptist deoarece Uniunea Comunităților
Creștine Baptiste din Republica Populară Română era recunoscută de către autorități ca și cult
religios și funcționa ținând cont de prevederile legale referitoare la această formă de organizare.
49 Pentru considerații istorice a se vedea și Vasile Talpoș, „Credința creștină baptistă. Considerații
istorice” în loc. cit., pp. 11‐14. Pentru începuturile mișcării baptiste în Europa și pătrunderea aces‐
teia în spațiul românesc vezi ibidem, p. 11.
50 Vezi și Iosif Țon, Credința adevărată, Societatea Misionară Română, Wheaton, Illinois, U.S.A,
1988, p. 7.
51 Prin legea cultelor din anul 1948 erau recunoscute 4 culte neoprotestante: Cultul Creştin Baptist,
Cultul Penticostal (Biserica Apostolică a lui Dumnezeu), Cultul Creştin după Evanghelie şi Cultul
Adventist de ziua a 7‐a. Pentru o clarificare referitoare la termenii evanghelici, protestanți, neo‐
protestanți a se vedea capitolul II din prezenta lucrare.
34
Dacă ți-a plăcut, intră pe
www.elefant.ro/ebooks
descarcă volumul și citește mai departe!

Bisericile Crestine Baptiste Din Romania PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bisericile Crestine Baptiste Din Romania PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

neștiințifică – renunțându‐se la principiul «fără ură și părtinire35», fundamental

S-ar putea să vă placă și