1. Ce este confortul? Parametrii generali.

Def.: (s.n.) Totalitatea conditiilor materiale care asigura o existanta civilizata, placuta, comoda si igienica.(dif fr. Confort)
confort = bien être - notiune obiectiva - generat de o serie de factori obiectivi insa este gradat de o multime de accente de subiectivism (temperatura, lumina)
TIPURI: Termic, Igienico-sanitar; Vizual (lumina), Auditiv (Fonic)
CONFORT INTERIOR - termic, vizual (lumina), igienico-sanitar, auditiv (fonic)
CONFORT EXTERIOR
- peisagistica
- reteaua stradala - alimentare cu apa, canal, termic, electric, de curent slab - ingropat/aerian
-> intre strada si cladire=racord sau bransament, contoare apa, luminam caldura, gaz
- de evacuare a apelor pluviale
Instalatiile de climatizare inglobeaza instalatii de incalzire, racire, filtrare, controtul cantitatii de umiditate din aer, ventilatie....
Mai multa lumina naturala - scade confortul termic
Confort igienico-sanitar
- absenta apei-disconfort,
- prezenta apei reci -creste confortul,
- prezenta apei reci+calde temporal - > confort,
- prez apei reci+calde permanent - >> confort,
- ventilarea grupurilor sanitare

2. Ce este confortul termic. Parametrii

C.T=Totalitatea conditiilor pt care o persoana nu ar prefera un mediu diferit (Santamouris&Asimakopoulos 1996)

- de incalzire, de ventilatie, clima si gaz
Parametrii- 1) Fizici [Temp aer;Temp medie radianta;Umiditate relativa a aerului; Pres atm.; Viteza relativa a aerului]; 2) Organici [Varsta; Sex; Caract nationale ale
ocupantilor]; 3) Externi [Niv. activitatilor umane; Tip imbracaminte; Cond. sociale]
Mai multa lumina naturala - scade confortul termic.
Parametrii:
Temperatura aerului interior: fiziologic (temp interioară: 22°C)
real(iarna: 15- 22°C; vara: (temp. ext. medie +20)/2 )

Holuri 15°C, bucătărie:18°C, living dormitor: 20°C, baie 22°C.

Umiditatea relativa: intre 45- 60% pentru un mediu placut
Viteza curentilor de aer metabolismul: exista o modalitate de masurare prin unitatea ‘met' cu valori intre 1 si 4 ( 1-relaxare 4-efort mare)
Grad de imbracare: masurare prin unitatea ‘clo' cu valori de la 1-4 (1- îmbrăcăminte de vara 4- de iarna)

3. Instalatia de incalzire. Tipuri. Elem componente.

Instalații de încălzire poate fi: locala: sobe/seminee
centrala: pentru o unitate de locuit (o locuinta sau mai multe)
centralizata: CET (centrale electrice si de termoficare)
Instalații de încălzire centrală:
A. cu apă caldă(max +100 ° C, +95/+75 ° C)- circulație prin gravitație(la clădiri cu max 50m în plan) sau cu pompe(forțată)
- bitubulară (tur- retur) sau monotubulară
- distribuție superioară sau inferioară
- inelară sau arborescentă
- deschisă sau închisă
B. cu apă fierbinte(min. +100 ° C)
C. cu abur de joasă presiune (0.20.7atm)
D. cu abur de medie presiune(min. 0.7 atm)
E. cu aer cald( încălzire + ventilare) aeroterme, domoterme, ventiloconvectoare
F. prin radiație(peste 50%) prin pardoseală(max 25 ° C), pereți (85- 90 ° C), plafon(max 50 ° C)
Alte sisteme: cu agenți speciali, încălzire electrică, încălzire solară
Sursa de preparrare a agentului termic: centrala termica > retea de distributie: conducte termice > consumator : instalatii interioare de incalzire (sisteme/corpuri de
incalzire), instalatii de ventilare,climatizare
Centrala termică:
Echipare: - cazane
- echipamente de ardere (pe baza de: gazcombustie= arzator
Lichid – e nevoie de o rezerva inainte de pornire
Solid - lemn – problema cu reglarea incalzirii; rezerva lemnoasa necesara
Canale- cos de fum (un cos la 1 echpament de ardere sau la 6-8 echipamente de ardere; din inox, tabla)
Echipamente - de preluare a dilatatiei si de siguranta
Pompe
Echipament pt preparearea ACCM (apei calde de consum menajer) prin:
boiler(se mai numeste si schimbator de caldura),
acumulator de ACCM,
recirculare ACCM
Amplasare CT: incapere cu vitraj 5% din volumul camerei (minim) nu se recomanda amplasarea la subsol, pe balcon sau in baie
Proiectare: lungimea canalului de fum = max. ⅓ din înălțimea coșului de fum
Dimensionare: Q= V x i [kcal], în funcție de tipul clădirii
Asigura conf. termic. Form din: Sursa de caldura + Conducte + Incalzitor (corp de incalzit)
centrala termica - incapere - cazane cu gaz, combustibil lichid etc, - gazele de ardere se scot printr-un cos aflat in interior adosat unui zid sau exterior; orice casa are
cos cu exceptia celor cu incalzire electrica totala
Conductele de canalizare - izolate fonic si apoi acoperite cu rabit. Ele intra sub pamant min 80cm (sub limita de inghet) apoi merg cu panta intr-un camin de
canalizare. Conductele trebuie sa iasa pe acoperis ca sa fie in contact cu aerul ( cu "caciulite") ca sa ajute sa curga in mod gravitational
exista un elem special pt tigle in loc de "caciulite". La grupuri sanitare fara fereste se face o ventilare. 1 captator de apa pluviala la 100mp pt acoperire in terasa.
Bucatarie – cazanul – cu gaz, functioneaza cu cos
Conductele – invelite in burduf de cauciuc – sub sapa
- tevi de plastic sau polietilena
- tevi – otel sudate sau nu, imbinari prin fitting sau sudura; polipropilena, se imbina prin lipire (e mai groasa), polietilena, cupru – la imbinari – reductii, coturi, fixari –
sunt piese speciale
Consumatorii – radiatoarele
- tabla – garantat 2 ani, tabla galvanizata si vopsita
- fonta – garantat 10 ani – au cea mai buna rezistenta si inertie termica
- aluminiu – 10 ani – gama diversa de culori – dar nu trebuie sa fie in contact cu cuprul
- bimetal – otel la exterior si aluminiu la interior
Cutia de distributie
Radiatorul – sistem convectiv
Tevile din pardoseala – sistem radial

4. Instalatia sanitara. Elem componente.

Asigura alimentarea cu apa si canalizare constructiilor. (TIPURI: - Alim ; - Canalizare)
Elem comp: conducte alimentare; conducte canalizare (PVC32; PVC110), obiecte sanitare (lavoar, closet, baie)
apa calda menajera 60°C; apa rece menajera 10°C
Obiectele sanitare (lavoare, cazi de baie, dusuri, closete, pisoare, spalatoare pentru vase, chiuvete, sifoane de pardoseli)se realizate din materiale si forme diferite. Ca
materiale sunt utilizate: fonta emailata, tabla din otel zincata, portelanul sanitar de calitate, in tabla inoxidabila (spalatoare de vase)
Obiectele sanitare (orice elem. racordat la reteaua de canalizare) sunt prevazute cu sif on hidraulic .
Sifonul perimte retinerea in peramnenta a unei cantitati de apa, garda hidraulica, 50- 60 mm, inaltime ce impiedica patrunderea gazelor/mirosurilor neplacute din
reteaua de canalizare in incaperi.Sifonul, prin alcatuirea sa, impiedica patrunderea unor resturi sau obiecte mici cazute intamplator in canalizare.
Clasificarea sifoanelor:
1. Sifoane pentru obiecte sanitare
a. inglobate obiectului (ex. vasul de closet)
b. separate de obiect, sub ventilul de scurgere (ex, lavaboul)
2. Sifoane de pardoseala
a. simple (cu iesire verticala si clopot)
b. combinate (cu iesire verticala si clopot cu unul sau doua racorduri, sau cu iesire laterala si
cu unul sau doua racorduri)
3. Sifoane de plinta ( la cabine spatiale) cu receptor de plinta sau de pardoseala
Obiectele sanitare (forme, dimensiuni, materiale) sunt standardizate.
Obiecte sanitare din fonta emailata:
Cada de baie pt adulti (profilul cazii a.i. sa asigure scurgerea apei in interiorul cazii si sa permita placarea peretiilor. dimensiuni( LxBxH): 1200x700x450;
1500x720x450;
Obiecte sanitare ceramice
Lavoarul. Lavoarele sunt uzuale din portelan sau semiportelan, se glazureaza cu glazura opaca
alba sau colorata. Forma lavoarelor va fi astfel incat sa permita montarea lor pe console. Marimi L : 3770cm
Vase de closet pentru adulti: tip CPL (cu palnie si evacuare laterala), tip CIV (cu plan inclinat si evacuare verticala), tip COL (cu oglinda si evacuare laterala), tip COVE
( cu oglinda si evacuare verticala exterioara

5. Schema instalatiei de climatizare. Rol. Componente.

Realizeaza si mentin conditii
prestabilite intr-o incapere
climatizata (de temperatura,
umiditate) indiferent de
calitatea aerului inconjurator.
Se utilizeaza doar in anumite
categorii de constructii
importante, in care se cere un
grad ridicat de confort (sali de
spectacol, muzee, expozitii etc)
sau unde procesul tehnologic
presupune anumite conditii ce
trebuie respectate riguros.
In camerele de pulverizare
(umidificare), apa de
umidificare a aerului este
trimisa cu presiune de o
pompa centrifuga.
Separatoarele de picaturi, prin
care se face trecerea sicanata a
aerului, sunt fasii din tabla zincata dispuse inclinat fata de directia aerului si lucreaza pe principiul inertial, adica la schimbarile de directie ale aerului, picaturile de apa
din aer se izbesc de fasiile separatorului si se preling in bazinul de colectare.

6. Iluminatul de siguranta
a) iluminat pentru continuarea lucrului
b) iluminat de securitate:
 1. iluminat pentru interventie in zonele de risc (este parte a iluminatului de securitate prevăzut să asigure nivelul de iluminare necesar siguranţei persoanelor
implicate într-un proces sau activitate cu pericol potential şi să permită desfaşurarea adecvată a procedurilor de acţionare pentru siguranţa ocupanţilor zonelor,
precum şi evacuarea în caz de incendiu.)
2. iluminat pentru evacuarea din cladire (este parte a iluminatului de securitate destinat să asigure identificarea şi folosirea, în condiţii de securitate, a căilor de
evacuare.)
3. iluminat pentru circulatie (este parte a iluminatului de securitate destinat să asigure deplasarea ocupanţilor în condiţii de securitate către căile de evacuare sau
către zonele de intervenţie.)
4. iluminat impotriva panicii (este parte a iluminatului de securitate prevăzut să evite panica şi să asigure nivelul de iluminare care să permită persoanelor să ajungă
în locul de unde calea de evacuare poate fi identificată.)
5. iluminat pentru veghe
6. iluminat pentru marcarea hidrantilor interiori de incendiu (este parte a iluminatului de securitate prevăzut să permită identificarea uşoară a hidranţilor interiori
de incendiu.)
7. iluminat de siguranta portabil (l este parte a iluminatului de securitate destinat a fi utilizat în spaţiile fară personal permanent şi este asigurat cu echipament
portabil prevăzut cu alimentare proprie.)
7. Ventilatie. Tipuri. Elem comp – schema.
Asigura introducerea in incapere a aerului proaspat si evacuarea aerului care a preluat nocivitatile din atmosfera.
daca intr-un spatiu sunt mai mult de 25 de pers => trebuie asigurata o ventilatie => eventual si climatizare
ventilatie = ia de afara aer - il filtreaza si il incalzeste/raceste -> si se evacueaza afara
parcare la subsol+ bai – ventilatie naturala sau artificiala (fortata mecanic - ventilatoare)
TIPURI: 1) MOD DE VEHICULARE (natural; mecanic; mixt; climatizare);
2) DIF. DE PRES. (subpres.; suprapres.; echilibrata);
3) DUPA EXTINDEREA ZONEI (generala; locala; combinata). 25°C confort la interior, medical este recomandata temperatura de 22°C
Ventilarea naturala organizata
a. ventilare prin fereastra obisnuita
b. ventiare prin fereastra prevazuta cu ochiuri de ventilare (suprafete reglabile de ventilare)
c. prin introducerea convectorului, aerul rece este incalzit inainte de a intra in contact cu persoanele din incapere, iar circulatia aerului este activate prin incalzire
d. solutie deosebit de eficace, bazata pe diferenta de incalzire (solara) si de presiune (a vantului) pe cele 2 fatade. Posibila numai cand incaperea are 2 pereti opusi
exteriori.
e. varianta cu deschideri suprapuse, expusa anterior.
Ventilarea mecanica (fortata)
- in subpresiune (prin aspirare) - in suprapresiune (prin refulare)
1 – incapere ventilata 1- ventilator
2- introducere naturala
2- introducere mecanica
3- evacuare mecanica
4- ventilator

- echilibrata (ventilarea mecanica propriu zisa)

1. priza de aer proaspat - element prin care se preia din exterior aerul curat. Trebuie amplasata in locuri
ferite de nocivitati: praf, fum, caldura, etc., deci pe cat posibil in spatii verzi, ferite de soare (se evita
amplasarea pe fatada vest sau sud, sau pe terasa). Trebuie protejata cu dispositive impotriva patrunderii
corpurilor straine: trafouri ornamentale, plase de sarma, jaluzele fixe impotriva ploii etc.
2. filtrul de praf - prevazut obligatoriu la orice instalatie de ventilare mecanica, avand rolul de a
retine particulele solide din aerul preluat din exterior.
3. bateria de incalzire - functioneaza cu apa calda, apa fierbinte, abur sau chiar gaze sau
electricitate.
4. ventilatorul de introducere(refulare) - este de tip
centrifugal sau axial. Se monteaza de obicei dupa grupul filtrubaterie.
Pentru o functionare silentioasa, ventilatorul se monteaza pe fundatii sau console cu izolare fonica si se
racordeaza la canalele de ventilare prin burdufuri de panza impregnate. Sunt prevazute cu șibăre de
reglaj pt modificarea debitului de aer.
5. reteaua de canale de refulare
6. gurile de refulare
7. gurile de absorbtie prin dispunerea lor trebuie sa se asigure o parcurgere a intregului spatiu de catre
aerul de ventilare, sa nu existe zone in care aerul sa stagneze. In
acelasi timp trebuie ca aerul sa nu depaseasca anumite viteze (senzatia de current). Dispunerea gurilor de refulare si absorbtie se face dupa sisteme sus-jos, jos-sus.
8. reteaua de canale de absorbtie Se confectioneaza din tabla neagra sau tabla zincata (cand canalul strabate medii umede), de zidarie rostuita sau tencuita, de rabit
(cu deosebita grija pt micsorarea frecarii, deci reducerea rugozitatii interioare si verificarea etanseitatii), din materiale ceramice (cand strabat medii cu substante
foarte
agresive – laboratoare) sau din PVC(cu atentia necesara fata de limitele de temperatura admise).
9. ventilatorul de evacuare (exhaustor)
10. gura de evacuare - ca alcatuire se aseamana cu prize de aer. Trebuie evitata amplasarea langa prize de aer sau in alte locuri nedorite: langa ferestre etc
11. reteaua de aer recirculat - parte din aerul viciat, in proportii bine stabilite, este reintrodus in circuit, in amestec cu aerul proaspat introdus.

Scop: realizarea confortului exclusiv termic. asigura introducerea in incapere a aerului proaspat(aer refulat) si evacuarea aerului care a preluat nocivitatile din
incapere(caldura, umiditate,praf..)
Agent termic: aer
-ventilatie = ia de afara aer, il filtreaza si il incalzeste/raceste > si se evacueaza afara
-daca intr-un spatiu sunt mai mult de 25 de pers => trebuie asigurata o ventilatie => eventual si climatizare
-parcare la subsol+ bai – ventilatie naturala sau artificiala (fortata mecanic - ventilatoare)
VENTILARE NATURALA
Schimbul de aer se face prin actiunea combinata a 2 factori: actiunea vantului si diferenta de presiune creata de greutatile specifice diferite ale aerului interior si
exterior (ca urmare a dif de temepratura); Apare notiunea de TIRAJ (este direct proportional cu distanta dintre cele 2 deschideri pt ventilare – ADMISIE SI EMISIE) si cu
diferenta de temperatura dintre exteriorul si interiorul incaperii ventilate.
VENTILARE MECANICA
Atunci cand este necesara ventilarea unor volume mari de aer sau ventilarea unor spatii cu degajari
masive de nocivitati. Fata de ventilarea naturala permite schimburi permanennte si constante de aer.
CLIMATIZARE
perfectionat sistem de ventilare
Realizeaza si mentine pentru aerul din incaperea climatizata anumite conditii stabilite dinainte (temperatura, umiditate) indiferent de calitatea aerului din spatiul
inconjurator.

8.1 Centrala de Tratare a Aerului LA INSTALATII DE AER CONDITIONAT

APARAT DE AER CONDITIONAT
Tipuri:
TIP SPLIT ‐ alcătuite din două unităţi: una interioară (U.I.) montată în încăpere pe perete şi una exterioară (U.E.) montată de obicei pe peretele exterior.
TIP DUCTIBILE - permit transportul aerului printr-un tavan fals prin canale flexibile, izolate termic.
TIP PORTABIL
In fuctie de tehnologia folosita:
∙ Traditional (compresorul are 2 faze: functionare la capacitate maxima si stagnare => functioneaza la capacitate maxima pana in momentul in care se atinge
temperatura dorita, moment in care se opreste.
Ciclul oprire-pornire=> consum ridicat
∙ Cu tehnologia INVERTER (temperatura este reglata fara a opri si a porni aparatul periodic. Compresorul functioneaza la viteza variabila, el functioneaza la maxim
pana cand se ajunge la temperatura optima apoi isi diminueaza viteza, schimbarile de temperatura sunt detectate datorita senzorilor externi si adaptarea ei se face
printr o usoara crestere a vitezei. Avantaje : consum redus, fiabilitate in timp, silentiozitate.

8. Corpuri și Sisteme de încălzire

A. Corpuri de încălzire statice:
--țeava
- încălzitoare
- coloanele îngroșate
- serpentinele
- registrele
- radiatoarele(70% convecție):- cu coloane libere, de secțiune cirsulară(vechi)
-cu coloane unite, de secțiune eliptică
- convectoarele(~100% convecție):format din mască+ element de încălzire(2/3 țevi plate din oțel cu aripioare dreptunghiulare)
B. Corpuri de încălzire dinamice : aeroterme, domoterme, ventiloconvectoare

9. Prepararea apei calde de consum – tradițional/ alternativ

Prepararea apei cade de poate realiza centralizat sau local.
a. In sistem centralizat
b. Prepararea locala a apei calde.
A. Centrale: centrale de bloc/ centrale pe zone restranse
Centralizare :- CET (Centrala Electrică cu Termoficare );
- CCOG (Centrala de cogenerare)
B. Prepararea locala a apei calde
1. Cazanul de baie (Se foloseste la un singur consumator (baia) si necesita prezenta unui cos de evacuare. La
acest sistem, excesul de apa rezultat din dilatarea in timpul incalzirii se elimina prin para dusului. Are un cazan
din tabla de otel emailata la exterior sau din cupru, in care este preparata apa calda cu ajutorul focarului din
fonta (cu arzator de gaze sau lemne), iar gazele arse sunt evacuate prin cos)
2. Cazanul de presiune (produce apa calda pt toate nivelurile. Necesita prezenta unui cos de evacuare a gazelor
arse. Are un rezervor de rupere a presiunii cu rol de vas de expansiune: preia excesul de apa rezultat in dilatare si
este eliminat prin PREAPLIN ( gura secundara de evacuare a apei ). Apa calda este preparata cu ajutorul
focarului, iar gazele arse sunt evacuate prin cos).
3. Aparat cu gaze naturale (Are dimensiuni reduse si realizeaza incalzirea insantanee a apei. Este prevazuta cu
venit special contra ardeii “uscare” (fara apa ina apara). Apa rece circula printr-o serpentina pentru incalzirea
apei, unde se prepara apa calda, prin incalzirea ei cu ajutorul unei alimentari cu gaze (cu arzator, flacara de
veghe si ventil. Gazele arse sunt evacuate prin cos.)
4. Aparat electric pentru incalzirea apei (incalzirea apei se face cu ajutorul unei rezistente
electrice conectate la un termostat)

10. Alimentarea cu apa a clădirii

Alimentarea cu apa se poate face în doua moduri:
a. alimentare in sistem individual ( pentru construcţiile izolate sau lipsite de lucrări edilitare) ex: fantani/puturi forate
b. alimentarea in sistem organizat (centralizat) ( la nivelul localitatii)
Sursa -> Captarea -> Tratarea -> Inmagazinarea -> Distributia
Sursa : - De suprafata (ape curgatoarerau/ fluvii; statatoarelacuri/mari/oceane)
- Subterana (izvoare de adancime)
- De adancime (panza freatica)
Captarea cu rol in colectarea apei din sursele naturale. Se poate face cu pompe (ape se suprafata), baraje de derivatie + pompe (ape subterane), puturi (captare
verticala) drenuri si galerii (c. orizontala) (pt ape de adancime)
Tratarea. Corectarea calitatii apei
Operatiuni de tratare : decantare, filtrare, dezinfectare + Operatiuni de corectare a proprietatilor organoleptice ale apei (gust miros)
Inmagazinarea cu rol in compensarea variatiilor orare ale debitului. Asigura o rezerva de apa necesara combaterii incendiilor, dar si continuarea, de timp limitat, a
alimentarii cu apa in caz de avarie a conductelor de aductiune.
Reteaua de distributie reprezinta totalitatea conductelor, armaturilor si constructiilor necesare care asigura legatura dintre statiile de pompare, rezervoarele de
inmagazinare si bransamentele consumatoriilor.
Reteaua interioara se racordeaza la reteaua publica(exterioara) sau la sursa prin BRANȘAMENT.

11. APE UZATE CANALIZARI

Exista doua tipuri de ape uzate
1.menajera
2.pluviala ( sarpanta, terasa -> sifon de terasa la 100mp de terasa, jgheaburi si burlane)
Apa odata uzata trebuie sa treaca printr-o statie de tratare a apei (bazin de decantare), care ar trebui sa existe in fiecare oras.
1. Apa uzata menajera
Apa de la dus si lavoar poate fi tratata local sub cladire si prelucrata separate – canalizare separata folosita ulterior pentru closet.
Conductele de canalizare au dimensiuni standardizate: - lavoar si bideu: conducta Ø 35 mm / Ø 40 mm ;
- spalator de bucatarie, sifon pardoseală, duș sau cadă: conducta Ø 50mm ;
- vasul de closet: conducta Ø 110mm.
Closetul trebuie amplasat cat mai aproape de teava mare pentru ca apa uzata sa se poata duce direct in jos, in coloana verticala (Ø 110mm). Coloana de canalizare
trebuie sa se duca pana sus si sa iasa prin acoperis printr-o aerisire. Daca nu se poate duce afara, se utilizeaza niste supape de canalizare ; daca nu are legatura cu
exteriorul se prevede o teava de ventilare de minim Ø 125mm.
Sifonul de (pardoseala) canalizare are rolul de a forma un dop de apa care nu permite trecerea aerului (trecerea mirosurilor) -> garda hidraulica.
- De la sifonul de pardoseala se racordeaza scurgerea de la lavoar si de la cada si apoi se scurge pe coloana verticala;
- intotdeauna scurgerea de la closet se face mai jos decat orice alt echipament din baie si decat orice alte scurgeri;
- trebuie sa asigure o viteza de autocuratire (0.5 – 2.5 m/s à viteza de curatare)
- trebuie sa existe aer+ apa, nu doar apa (grad de umplere 70% apa in conducta)
- de la sifonul de pardoseala se racordeaza scurgerea de la lavoar si scurgerea de la cada si apoi se scurge pe coloana vertical.
Bucatarie – principalul element este spalatorul a carui evacuare se face printr-o conducta de Ø 50 - 25mm
Sifoane de scurgere; Apa ( sapunuri + detergenti) deversata in acelasi gol cu apa de la chiuveta elimina riscul depunerilor;
Ghena minima pentru bucatarie : 20x15cm : o coloana pentru canalizare ( Ø 50mm) si doua pentru apa;
2. Apele pluviale (meteorice)à terasa/ acoperis: receptoare de terasa ( Ø 110mm) sifonul;
- La 120 m² se amplaseaza un receptor de apa ( minim 2 pentru orice suprafata);
- Receptoarele se leaga si merg pe principiul preaplinului (cum sunt gaurile de la cada sau chiuveta).
- La canalizare nu exista schimbarea unghiului la 90 ° ,ci doar 30 °, 67°, 45°
- Retea de canalizare oraseneasca ( in Bucuresti se pozitioneaza conducta la 0.9 – 1 m adancime orizontala ; spre reteaua de canalizare bucuresteana)
- Evacuarea apelor uzate se face prin - sistem unitar (apa uzata menajera impreuna cu apa pluviala)
- sistem separativ.
Conducte de canalizare
Conductele de canalizare izolate fonic si apoi acoperite cu rabit. Ele intra sub pamant min 80cm (sub limita de inghet) apoi merg cu panta intr-un camin de canalizare.
Conductele trebuie sa iasa pe acoperis ca sa fie in contact cu aerul ( cu "caciulite").

12. STATII DE RIDICARE A PRESIUNII - HIDROFOR

Instalatie pt alimentare cu apa.
Folosit atunci cand presiunea este permanent sau pe perioade lungi
insuficienta iar consumul prezinta variatii mari intre valorile minime si
maxime.
Din rezervorul tampon, apa este aspirata de pompa si refulata intr-un
rezervor inchis : recipientul de hidrofor, rezervor metalic cilindric inchis
ermetic.
O parte din apa, trecand prin recipient, este folosita in consum, la presiunea
asigurata de pompa ; o alta parte este acumulata treptat in recipientul de
hidrofor, comprimand perna de aer creata la partea superioara pana la
atingerea presiunii maxime,cand presostatul comanda automat, prin
intrerupator, oprirea pompei. Apa din recipient, aflata sub presiunea pernei
de aer, asigura consumul pana cand perna de aer, destinzandu-se, atinge
presiunea minima, la care presostatul comanda pornirea pompei. Compresorul, cu care este prevazuta instalatia, are functiunea de reincarca cantitatea de aer din
recipient, aer care se pierde cu timpul prin dizolvare in apa. Un indicator de nivel arata cand este momentul intrarii compresorului in functiune (la comanda manuala)
sic and trebuie oprit ( dupa refacerea cantitatii pierdute de aer).
Instalatia de hidrofor se monteaza intr-o incapere speciala (statie de
hidrofor) amplasata in subsolul cladirii sau intr-o cladire separata.
Avantaje ale instalatiei de hidrofor:
- Instalatie inchisa, fara contact cu atmosfera, deci igienica;
- Poate fi oriunde amplasata, fara problem constructive;
- Mareste durata de utilizare a pompelor, prin micsorarea timpului de
functionare al acestora.

13. Instalatiile electrice

( 95 % din energia electrica produsa si consumata)
5%: hidroelectrice, atomoelectrice din surse neconventionale /din alte
surse
Instalatiile electrice cuprind:
Instalatii de producere a energiei electrice;
instalatii de transport a energiei electrice;
instalatii de distributie a energiei electrice;
instalatii electrice la consumator ( aferente constructiilor civile si industriale).
I. Transportul energiei electrice
Datorita vehicularii energiei electrice prin conductor se produc pierderi de energie care nu pot fi eliminate, ci doar diminuate pe doua cai :
Micsorarea rezistentei conductorilor , prin marirea sectiunii acestora (varianta care nu mai e folosita)
Marirea tensiunii de transport.
Transportul energiei electrice la distanta se face la tensiuni cat mai ridicate : 110 kV, 220 kV, 400 kV.
Nivelul tensiunii de transport este limitat insa de greutatile de izolare a liniei.
Liniile de inalta tensiune transporta energia electrica de la sursa (centrala electrica) la consumatori (orase, industrii). Ele se executa in afara oraselor aerian , iar in
interiorul oraselor subteran , cu conditii speciale de izolare.
II. Distributia si utilizarea energiei electrice
Distributia energiei electrice in interiorul oraselor sau industriilor se realizeaza la un nivel optim de 35 kV (inalta tensiune), 10 kV (medie tensiune) si 0.4 kV (joasa
tensiune).
Energia electrica este produsa in centrala electrica ( C.E ) la un nivel de tensiune relative scazut (10 kV).
In vederea unui transport economic, tensiunea este transformata intro statie ridicatoare ( S.R ) la 110 kV.
La intrarea in oras, tensiunea este transformata intr-o statie coboratoare, la un nivel de 35 kV, corespunzator posibilitatilor obisnuite de transport in cabluri. De aici,
energia este transportata prin linii subterane la statii de transformare ( S.T ), unde coboara la 10 kV. Pentru o buna repartizare a sarcinilor si pentru realizarea unei
instalatii cu posibilitati de extindere, intre statiile de transformare si posturile de transformare ( P.T ) se prevad statii de conexiuni intermediare, denumite puncte de
alimentare (P.A ).
Alimentarea P.A se face la 10 kV, de la punctele de alimentare prin cabluri numite fideri. Posturile de transformare alimenteaza direct reteaua de joasa tensiune, de
0.4 kV, la care sunt racordati consumatorii obisnuiti de joasa tensiune ( C ), care absorb puteri de 50 kW (kilowati).

14. CIRCUITE ELECTRICE IN INTERIORUL CLADIRII

Instalatii electrice: 1.de producere
2.de transport
3.de distributie
4.la consumator (aferente constructiilor civile si industriale)
Instalatii electrice de consum:
a) Iluminatul: interior/exterior normal/ de securitate
b) Priza conversie mecanica
c) Curenti slabi: voce/date tv, telefon, internet, radio, fax ; alarmare/semnalizare: inundatie, efractie, control acces, supraveghere video etc
d) Impotriva socurilor electrice: socuri tranzitorii sau de traznet
Bransamentul – ansamblul instalatiilor pentru racordarea consumatorilor la reteaua de joasa tensiune a furnizorilor (pt consumatori cu putere absorbita sub 100 kW).
Este alatuit din: cablu de intrare/iesire; cofret(firida) de bransament = elemente de protectie si distributie; coloane de alimentare a tablourilor generale.
Bransamentul poate fi aerian sau subteran.
Reteaua electrica interioara de joasa tensiune
-Alimentarea cea mai simpla si sigura a receptoarelor si exploatate optima a instalatiei
-Receptorul este elementul care absoarbe energia electrica de la o sursa si o transforma in alta
-Forma de energie (luminoasa, termica, mecanica); pot fi receptoare de lumina (lampi) si de forta sau similare (motoare, cuptoare electrice)
-Circuitele de lumina sunt separate de cele de prize(care se defecteaza frecvent)
-Asigurarea circuitelor se face cu sigurante cu fir fuzibi sau cu elemente automate
-Circuitele de lumina: monofazate (sub 30 A) sau trifazate (in fct de puterea ceruta de receptori; receptorii de forta cer 380-500V)
-La locuinte:incarcari limitate. Ex: pentru 220V – maxim 12 corpuri de iluminat (=max 1000W/circuit); la prize, max 8 receptoare/circuit (800 W incarcare medie)
tablourile
de distributie pot fi din marmura, metal sau mase plastice
Circuitele electrice se executa din conductoare de aluminiu sau cupru
Conductoarele pot fi unifilare(o singura sarma) sau multifilare(mai multe fire separate torsionate intre ele).
Izolatia previne atingerea partilor metalice aflate la potentile diferite si protejeaza conductoarele impotriva actiuilor mecanice si agentilor exteriori.
Conductoare:simple, multiple(cordoane) si cabluri.
Montarea instalatiilor
Instalatii ST (sub tencuiala):in canale executate in zidarie +tencuiala min 10mm
Instalatii IT (in tencuiala):din conducte INTENCT asezate pe zidarie si inglobate in tencuiala
Instalatii SP (sub pardoseala): montare direct pe planseu in tuburi acoperite de staturile pardoselii
Instalatii IPF (in plafon fals)
Instalatii IP (in plinta)
Instalatii IS (in scafe)
Instalatii in bandouri
Instalatii electrice de curenti slabi (intre 5 si 60 V)
Instalatii de sonerie: circuite separate alimentate de la curcuitul retelei de 22v care trec printr-un transformator care reduce tensiunea la 58V
instalatii de semnalizare optica: semnalizare indicata prin aprinderea unor becui 9ex: spitale, pt pastrarea linistii) 12-24V
instalatii de ceasornice electrice
instalatii de avertizare de incendii
instalatii de telefoane etc
Instalatii electrice de securitate
1.Iluminatul de siguranta pentru continuarea lucrului (ex in spitale, centre de comanda ale unitatilor speciale, centrale atomice etc)
De evacuare (arata caile de evacuare) la cladirile mai inalte de 40m, in cele cu sali aglomerate, cladiri cu caracter public; asigura vizibilitatea si traseul catre iesire;
Iluminatul de sigurata se alimenteaza de la surse de energie proprii si are circuite separate
2.Pentru alimentarea cosumatorilor cu rol de securitate la incendiu
a)instalatii de combatere si stingere foc folosesc apa, spuma, nisip, praf, gaze inerte
apa: instalatii automate pt stingerea incendiilor (sprinklere, hidranti) - aceste instalatii trebuie legate direct la reteaua furnizorului
b)evacuarea fumului si gazelor fierbinti
natural sau mecanic (Jetfan=tuneluri cu ventilatoare – realizeaza circulatia aerului fara tubulatura; instalatii de dilutie a noxelor – in pasaje sau parcari subterane)
3.Pentru detectie, semnalizare si alarmare la incendiu in combinatie cu instalatii de control acces si supraveghere video detecteaza inceputul incendiului, comanda
instalatia de eliminare a fumului, intrerupe alimentarea cu energie electrica, semnlizeaza acustic si optic, transmite informatia la pompieri
4.Instalatii de monitorizare si alarmari tehnice
Este obligatorie prezenta a cel putin 2 surse de alimentare cu energie: sursa de baza (sistem national) + sursa locala (generator electric, generator)
Metode de protectie:
a) instalati de protectie suplimetare: conductor legat direct la pamant
b) masuri secundare (se aplica daca nu se pot realiza inst suplimentare de mai sus): protectie
diferentiala= limiteaza curentul pri cablu la o anumita valoare
c) protectia la atingere directa: masuri de avertizare vizuala, acustica etc; masuri de ingradire a
accesului
d) protectie la traznet

15. SURSE DE LUMINA

Sursele de lumina sunt: cu incandescenta; fluorescente; cu descarcari in gaze.
A.SURSELE CU INCANDESCENTA
Balonul de sticla formeaza o cavitate umpluta cu gaz inert(azot sau azot+argon). Filamentul
poate fi simplu sau dublu spiralat.
Alimentarea filamentului cu energie se realizeaza prin doi electrozi (7) care sunt legati la
soclu(8). Gazul are rolul de a reduce viteza de volatilizare a filamentului. (durata de
functionare min 1000 ore). Exista si lampi cu halogeni (ex lampa cu iod) aduc imbunatatiri
importante fata de becul clasic.
B.SURSELE FLUORESCENTE
Intre electrozii situati la capetele tubului are loc o descarcare de vapori de mercur la
presiune redusa, de unde rezulta radiatii ultraviolete invizibile, care sunt absorbite de
substanta flurescenta de pe peretii tubului; aceasta substanta emite radiatii luminoase
vizibile.
Avantaje: eficacitate luminoasa mare, temperatura tubului mica: 40 gr C, durata de
functionare mare (peste 7500h)
Dezavantaje: efect stroboscopic (palpairea lampii) se reduce prin alimentarea lampilor unei
incaperi la doua sau trei faze ale retelei trifazate.
Functionarea: bobina de balast legata in serie cu lampa (pentru stabilizarea si limitarea
curentului la o valoare constanta; starterul produce conditiile de aprindere; condensatorul
imbunatateste puterea circuitului.
Sursele fluoresente pot fi liniare (ca mai sus) sau compacte (becuri economice)
C.SURSELE CU DESCARCARI IN GAZE
=tuburi ce contin gaze sau vapori metalici cu presiune scazuta.
Cand intre electrozii de la capetele tubului are oc diferenta de potemtial =>descarcare
electrica=>tubul emite radiatii luminoase
Surse: lampi cu vapori de mercur, sodiu etc
16. APARATE DE ILUMINAT
Sursele de lumina se monteaza in corpuri de iluminat (pt realizarea unei repartitii a fluxului
luminos, pt
protejarea sursei de lumina si evitarea efectului de orbire)
Pot contine lampi incandescente sau lampi flurescente.
CLASIFICARE
Dupa repartitia fluxului luminos se clasifica in:
repartitie directa, semidirecta, mixta, semiindirecta, indirecta.
Dupa dimensiuni se clasifica in:
-punctiforme (echipate cu lampi incadescente)
-liniare (de obicei flurescente)
-de suprafata (dim in plan relativ mari; daca sunt a,plasate in scafe, tot plafonul devine sursa luminoasa de suprafata)
-tavane luminoase decorative= surse asezate pe tavan, dublate de un plafon din sticla sau plastic difuzant sau gratar; incadescente sau fluorescente.

17. INSTALATII DE PROTECTIE LA ELECTRICITATE ATMOSFERICA

Trasnetul este o descarcare electrica intre un nor incaract cu o sarcina electrica si pamant. Curent de mare intensitate. => trasnetul este purtator de sarcina electrica.
Masuri de protectie
1. Instalatie de protectie folosind retea de captare
2. Folosind o tija de captare
3. Dispozitiv de protectie cu amorsare
Pt cladirile inalte se monteaza din 3 in 3 niveluri niste centuri pt a evita lovirea din lateral.
Pt protectia constructiilor impotriva descarcarilor electrice atmosferice se monteaza instalatia de paratrasnet (doar la anumite categorii de cladiri in fct de
importanta).
Ea se compune din dispozitiv de captare, de coborare si de disipare a curentului in pamant. Dispozitivele de captare pot fi verticale(tije) orizontale sau combinate.
Conductorii de pe traseul descarcarii se executa din platbande si tevi din otel zincat, iar imbinarile se sudeaza. Coborarea se monteaza de preferinta aparent, si se pot
folosi si parti metalice ale cladirii de ex stalpi, cu conditia asigurarii continuitatii traseului.