MOŞTENIREA

ÎNLĂNȚUITĂ LA OM
Multe caractere nu se supun legilor lui G.Mendel. Lipsa
segregării mendeliene însă nu pune la îndoială
universalitatea legilor elaborate de savantul ceh Gregor
Mendel. Una dintre condiţiile de validare a acestor legi
(şi în primul rând, legii segregării independente a carac-
terelor) este ca fiecare caracter ereditar să fie
determinat doar de o singură genă (moştenirea
monogenică), localizată în cromozomi diferiţi.
Există mult mai multe gene decât
cromozomi!
Spre exemplu, cele 4 perechi de cromozomi
de la Drosophila melanogaster găzduiesc
peste 500 de gene, iar cele 23 de perechi
de cromozomi umani - peste 30.000 de
gene. Evident că o pereche de cromozomi
găzduieşte mai multe gene.
Rezultate ce ţin de moştenirea înlănţuită a
caracterelor au fost obţinute şi de G.Mendel (ex.:
culoarea florii (purpurie sau roşie) de mazăre și
forma grăunciorului de polen (alungită sau
sferică)), dar ele nu au putut fi interpretate.
Legitățile moștenirii înlănțuite a caracterelor au fost
descoperite de T.Morgan şi discipolii săi, având ca
obiect de studiu musculiţa de oţet (Drosophila
melanogaster).

Genele localizate într-un cromozom sunt înlănţuite şi

se transmit împreună – Legea lui T. Morgan

Înlănţuirea genelor poate fi completă (lipseşte

crossing-overul), sau incompletă (este prezent
crossing-overul).
Genele, localizate într-un cromozom,
formează un grup linkage, numărul
cărora este egal cu numărul haploid de
cromozomi (la sexul homogametic şi cu
+1 la sexul heterogametic).
 ÎNLĂNŢUIREA

Autozomală Heterozomală
Un caracter recesiv legat de cromozomul X (X-linkată)
este determinat de o genă localizată în acest
cromozom. Genele recesive X-linkate se exprimă
fenotipic în stare homozigotă la femei, la fel ca genele
recesive autozomale, şi în starea hemizigotă la
bărbaţi. Termenul de hemizigot se referă la situaţia
genelor X-linkate de la bărbat. Bărbaţii, având un
cromozom X, prezintă un singur set de alele pentru
trăsăturile determinate de genele X-linkate.
Dacă luăm în considerație o genă mutantă X-linkată cu expresia
fenotipică recesivă (Xm), pot exista următoarele constituții
genotipice și fenotipice:
XMXm = femeie heterozigotă, nu manifestă mutația;
XmXm = femeie homozigotă, manifestă fenotipic mutația;
XmY = bărbat hemizigot, manifestă fenotipic mutația.
Femeile pot avea două constituții genotipice și, respectiv,
fenotipice pentru un anumit locus. Alela mutantă m se exprimă
fenotipic numai în stare homozigotă XmXm, pe când în starea
heterozigotă se exprimă alela dominantă M (XMXm).
La bărbat se exprimă fenotipic toate alelele X-linkate, indiferent de
expresia fenotipică la femei.
În situația când mama este purtătoare (XMXm) și tatăl
normal în descendență există un risc de 50% pentru
băieți afectați și 50% pentru fete heterozigote (purtătoa-
re), care au capacitatea de a transmite la generațiile
următoare trăsătură anormală.
XMXm x XMY
↓
XMXm XmY XMXM XMY
fată băiat fată băiat
heterozigotă afectat normală normal
Când tatăl este afectat (XmY) și mama sănătoasă, toți băieții
vor fi normali, iar fetele - purtătoare, pentru că tatăl
transmite cromozomul X la fete.
X MX M x XmY
↓
XM Xm X MY X MX m X MY
fată băiat fată băiat
heterozigotă normal heterozigotă normal
Dacă mama este purtătoare și tatăl afectat, atunci există
riscul că 50% dintre fete și 50% dintre băieți să fie afectați.

XMXm x XmY
↓
XmXm XmY XMXm XMY
fată băiat fată băiat
afectată afectat purtătoare normal
De regulă, femeile heterozigote nu manifestă fenotipic
caracteristicile unei boli genetice determinată de o
genă mutantă recesivă X-linkată. Însă uneori apar
deosebiri între femeile purtătoare și femeile normale.
Astfel, la femeile purtătoare s-au semnalizat tulburări
musculare în miopatia Duchenne sau deficit de factori
de coagulare VIII sau IX în hemofilie. S-a constatat o
manifestare clinică deplină a acestor boli la femeile cu
sindromul Turner care prezintă un singur cromozom X.
Un caracter recesiv X-linkat se manifestă în stare
hemizigotă la bărbați și în stare homozigotă la
femei. Fenotipul condiționat de o genă recesivă
X-linkată se manifestă frecvent sau numai la
bărbați și foarte rar la femei. Bărbații afectați
transmit alela mutantă numai la fiice. Toate fiicele
sunt heterozigote, iar băieții normali.
Femeile heterozigote purtătoare sunt
normale clinic, dar transmit alela mutantă la
50% dintre fii, care vor fi hemizigoţi afectați,
și la 50% din fiice, care vor fi heterozigote.
Fiicele vor fi afectate cu un risc de 50%, dacă
tatăl este afectat și mama heterozigotă.
Asemănător expresiei genelor dominante autozomale,
genele dominante X-linkate se exprimă fenotipic în stare
heterozigotă la femei, spre deosebire de trăsăturile
recesive X-linkate.
Dacă notăm cu D alela dominantă X-linkată, pot exista
următoarele genotipuri:
XdXd = femeie homozigotă normală;
XDXd = femeie heterozigotă afectată;
XDXD = femeie homozigotă afectată;
XdY = bărbat normal;
XDY = bărbat afectat.
Femeile heterozigote afectate transmit alela
patologică la 50% dintre băieţi şi 50% dintre
fete.

XDXd x XdY
↓
XDXd XDY XdXd XdY
50% afectaţi 50% normali
Când tatăl este afectat, toate fetele vor fi
afectate.
XdXd x XDY
↓
XDXd XdY XDXd XdY
fata băiat fata băiat
afectată sănătos afectată sănătos
Boli genetice recesive
Caracteristici tipice
X-linkate
distrofie musculară progresivă,
Miopatia Duchenne scăderea sintezei sau lipsa
distrofinei
slăbiciune musculară lent
Miopatia Becker
progresivă (membrele inferioare)
Retinoschizis degenerescenţa retinei
Albinism ocular depigmentare iris
pielea fină depigmentată,
Diplazia ectodermală hipoplazia glandelor
hipohidrotică
Boli genetice recesive
Caracteristici tipice
X-linkate
deficit de iduronat sulfataza,
Boala Hunter
mucopolizaharidoză tip II
deficit de α-galactozidază,
Boala Fabry angiokeratoame difuze,
insufucienţă renală
lipsa factorului VIII al
Hemofilia A
coagulării

Hemofilia B lipsa factorului IX al coagulării

Boli genetice dominante
Caracteristici tipice
X-linkate
pete brune în rețea pe corp,
leziuni ale pielii, nanism,
Incontinentia pigmenți
anomalii dentare, oculare,
înapoiere mentală
buză de iepure cu fisură
Sindromul
mediană, hipodontie, căderea
Oro-facio-digital
părului, polidactilie, sindactilie
deficit de fosfatază alcalină,
Hipofosfatazemia
tulburări de osificare
hipoplazia smalțului dentar,
Amelogeneza imperfectă
culoarea brună a dinților