Nume și prenume Vlad Mihai

Specializarea GISCEE

Anul II

Temă de seminar

Comentați cu argumente pro sau contra poziția Ungariei cu privire la migrație, având ca punct de
plecare articolul de mai jos.

https://moldova.europalibera.org/a/ungaria-se-retrage-dintr-un-pact-onu-privind-migra
%C8%9Bia/29377996.html

Ungaria se retrage dintr-un pact ONU privind migrația

20 iulie, 2018

 Mircea Ţicudean

Afiș anti-migrație la Budapesta

Pactul „nu trebuie perceput ca o amenințare”, este „prima platformă din istorie care
abordează fenomenul internațional al migrației” (Președintele Adunării Generale ONU).

Ungaria a anunțat săptămâna aceasta că se retrage dintr-un pact ONU privind migrația,
devenind a doua țară care face un asemenea gest după Statele Unite sub conducerea
președintelui Trump. Casa Albă spunea în decembrie că acordul ar contrazice legile
americane, iar autoritățile de la Budapesta susțin acum că înțelegerea internațională ar
încuraja mișcări de populații care ar fi „periculoase pentru lumea întreagă”.

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a anunțat zilele trecute după o ședință de
guvern, la Budapesta, că țara sa se retrage dintr-un acord internațional ONU referitor la
migrație. Finalizat recent după un an și jumătate de negocieri, el prevede în primul rând
sporirea cooperării între state în domeniul migrației.

Dar șeful diplomației ungare a spus miercuri că acordul ONU ar fi „periculos pentru lume și
pentru Ungaria”, fiindcă „ar încuraja milioane de oameni să ia calea pribegiei”. Szijjarto a
mai spus că nu este convins că documentul ONU are doar caracter consultativ, nu de lege.

Poziția ungară a fost contrazisă de președintele Adunării Generale ONU, slovacul Miroslav
Lajcak, care a spus că pactul „nu trebuie perceput ca o amenințare” și că este „prima
platformă din istorie care abordează fenomenul internațional al migrației”.

Ungaria devine astfel a doua țară din lume care se retrage din pactul ONU privind migrația,
după Statele Unite. În decembrie, Washingtonul a anunțat că denunță pactul, în care s-a
angajat în vremea președintelui Barack Obama, pentru că ar conține prevederi „neconforme
cu reglementările americane privind migrația și refugiații”.

Alături de Cehia și Polonia, Ungaria se numără printre țările din UE care resping categoric
orice participare la redistribuirea migranților ajunși pe țărmurile colegelor lor din sudul
Europei, ca Grecia, Italia sau Malta, respingând de la bun început ideea cotelor de refugiați,
vehiculată o vreme de UE.

Oficialii de la Budapesta, Praga sau Varșovia spun că orice ajutor pentru țările „din prima
linie” în privința migranților ar fi doar o încurajare pentru traficanții de oameni să trimită și
mai mulți – așa cum a repetat premierul ungar Viktor Orban luna aceasta, la Berlin, în
compania cancelarei germane Angela Merkel.

„Credem că facem un serviciu omenirii demotivând migranții. Dacă Europa îi ajută pe

migranții din Asia sau Africa, ei vor continua să vină. Trebuie să fim omenoși fără să oferim
asemenea motivație, iar singura cale este închiderea granițelor, ajutând țările de origine ale
migranților”, a spus Orban la 5 iulie.

În 2015, la apogeul crizei migranților, Ungaria s-a făcut cunoscută în lumea întreagă ridicând
un gard de sârmă la granița sudică, pentru a împiedica migranții să intre în țară. Au existat
numeroase informații despre bătăi aplicate de forțele de ordine străinilor, iar o jurnalistă din
Ungaria a devenit celebră pentru că în timp ce filma la frontieră a ajutat poliția țării sale
punând piedică unui migrant sirian și copilului lui. Și mai recent, guvernul de la Budapesta a
trecut prin Parlament o lege care ar urma să-i pedepsească pe cei care ajută solicitanții de azil
– în primul rând organizațiile neguvernamentale.

Joi, 19 iulie, legea ungară a fost din nou criticată de UE, care și-a intensificat demersurile
juridice împotriva guvernului de la Budapesta, pentru încălcarea legislației comunitare în
privința azilului.

Comisia Europeană a denunțat ca „ilegal” pachetul de legi numit „Stop Soros”, votat luna
trecută de Parlamentul Ungariei. Comisia a trimis la Budapesta o „scrisoare de înștiințare”,
primul pas al unei proceduri care ar putea duce Ungaria în fața Curții Europene de Justiție.
Autoritățile ungare au la dispoziție două luni să reacționeze.

Legislația incriminată conține numele filantropului american de origine maghiară George

Soros pentru că guvernul lui Viktor Orban îl acuză că ar fi „orchestrat” migrația spre Europa.

Într-un demers separat, CE a anunțat că trimite Ungaria în fața Curții de Justiție pentru că nu
a rezolvat plângeri din decembrie 2015 referitoare la tratarea necorespunzătoare a migranților
– de pildă escortarea forțată peste graniță a celor care ar fi intenționat să facă cerere de azil în
Ungaria.

REZOLVARE:

Din punctul meu de vedere, atitudinea oficialilor ungari nu este una potrivită, conformă cu
statutul de țară membră UE și a unor organisme internaționale precum ONU.

În primul rând, deoarece aderarea Ungariei la aceste organisme a necesitat parcurgerea unui
traseu diplomatic, birocratic pentru a se alinia la standardele de instituțiile în cauză. În prealabil,
Ungaria ar fi trebuit să-și facă lecțiile și să fie conștientă la ce anume se îmbarcă atunci când a
semnat tratatele de aderare și ce presupun acestea pentru fiecare aspect social, economic, cultural
al societății ungare. Naționalismul exagerat al Ungariei adâncește și mai mult prăpastia dintre Est și
Vest, la nivel de mentalitate. Acest lucru este dovada clară că statele din sud-estul Europei nu s-au
adaptat cerințelor impuse de apartenența la grupurile internaționale de renume. Probabil acest
lucru trebuia realizat treptat, fără accelerări bruște. Rolul de Gică contra al Ungariei nu consider că
va aduce cine știe ce câștiguri. Prima poziție în lumina reflectoarelor se schimbă foarte repede într-
o lume tot mai dinamică, pare-se surprinsă din ce în ce mai mult de probleme și de griji.

În al doilea rând, poziția Europei față de atitudinea Ungariei nu este tocmai menită să
diminueze conflictul, ci să-l ațâțe. Numeroasele sancțiuni aplicate nu vor face decât să îmbogățească
eventualele urmări negative. Statele din Vest trebuie să învețe să promoveze dialogul între state.
Statele din Vest, cele etalon pentru întreaga Uniune, ar trebui să înțeleagă și totodată, să explice
rolul diversității într-o eră a globalizării. Iar acest lucru nu-l poți face dacă mergi pe ideea de a
impune unui stat ceva fără ca în prealabil să-l fi consultat. Uniunea Europeană este un mecanism
internațional învechit care are nevoie de o resetare pentru a se adapta noilor vremuri și pentru a
face față noilor provocări. Iar acest lucru nu-l pot face doar 3 state cu statut special, iar celelalte doar
trebuie să pună în aplicare deciziile celorlalți.

În concluzie, tind să cred că poziția Ungariei nu este una singulară în sud-estul Europei, doar
că ea a spus acest lucru tare șă răspicat. Pe fondul acestor nemulțumiri ale statelor, și implicit, ale
cetățenilor lor, să nu ne mire ascensiunea rapidă a partidelor de extremă dreapta în statele Uniunii
Europene.