Curs 1

Dermatologie
Anatomie și fiziologie
= Vlad Voiculescu=

- de 10 ori mai multe limfocite decat cele circulante

Impartire didactica:
- epiderm – tesut epitelial pavimentos keratinizat pluristratificat
- derm = tesut conjunctiv
- hipoderm = tesut celular subcutanat

EPIDERM
Este format de regula din 4 straturi. La nivelul palmelor si plantelor apare si al 5-lea
strat, stratul lucidum.
1. stratul bazal = sau germinativ bazal. Un singur rand de celule cilindrice, inalte, cu
nucleul la aceeasi inaltime. Aici sunt celulele unipotentiale bazale din care se genereaza toate
celelalte celule de deasupra.
2. stratulul spinos = celula generata de stratul bazal se duce catre suprafata. Pe
parcurs, sufera modificari. Primele apar in stratul spinos: celula cilindrica devine poliedrica,
aplatizata. Nu mai e atat de bazofila, devina mai acidofila. Celulele in stratul spinos
realizeaza legaturi foarte stranse si numeroase cu celulele din jur si cu celulele din stratul
bazal, prin desmozomi. Desmozomii asigura coeziunea tuturor celulelor, pentru a impiedica
migrarea lor. In stratul spinos sunt 6-20 de randuri de celule ce realizeaza legaturi numite
desmozomi intre ele. Denumirea de strat spinos vine de la desmozomi, care se dispun ca o
coroana de spini.
3. stratul granulos = celulele se turtesc pe linie transversala. Citoplasma devine usor
bazofila din cauza unor granulatii lamelare ce contin multa keratina, aceasta fiind dispusa in
citoplasma. Formeaza 2-3 randuri celulare. Acest strat lipseste la nivelul mucoaselor.
4. stratul lucidum = doar pe palme si plante si reprezinta compactarea stratului
cornos. Aici putem gasi resturi de nuclei si organite picnotice. Pe masura ce celula bazala isi
face ciclul de viata, spre suprafata epidermului, isi pierde din organizarea normala si se umple
doar de keratina. Astfel, in stratul cornos nu mai exista organite si nucleu. Timpul in care o
celula bazala ajunge la suprafata dureaza 2 saptamani. Pentru ca aceste celule sa-si piarda
organitele si nucleul mai dureaza alte 2 saptamani (deci in total cam 28 de zile). Zona
disjuncta presupune cel mai superficial strat care se exfoliaza. La nivelul stratului cornos,
printr-o keratinizare accelerata, vor exista elemtente celulare care isi vor pastra organitele si
nucleul. Nucleii care sunt prezenti in stratul cornos sunt importanti pentru histopatolog. Zona
disjuncta exista pe pielea tuturor oamenilor, nu este vizibila cu ochiul liber, ci doar la
microscop; cand turn-over-ul este crescut devine vizibil cu ochiul liber ca scuama.
5. stratul cornos = foarte important pentru protectie mecanica si impermeabilitate.
Aceste foste keratinocite sunt ca niste saci cu nisip pe care oamenii ii pun la inundatii pentru
zid. Acelasi principiu este si la nivel celular. Sunt saculeti cu keratina realizati unii peste altii
pentru realizarea impermeabilitatii si protectiei mecanice.
 Populatiile celulare ale epidermului
- Keratinocitele = cele mai importante, majoritare, dau nastere celulelor din straturile
superficiale. In 28 de zile devine mature.
- Celula Merkel = e o celula neuroendocrina, dendritica, trimite prelungirile printre
alte keratinocite. Aceasta celula e in apropierea unei terminatii nervoase si realizeeaza un
mecanoreceptor. Rol in a transmite sensibilitatea tactila foarte fina. Predominant la nivelul
degetelor, buzelor sau foliculilor pilosi. Poate aparea carcinomul cu celule Merkel, poate mai
agresiv decat melanomul.
- Celula Langerhans = origine in MOH, dendritice, multe prelungiri digitiforme cu
care cerceteaza fiecare dintre celule pe care le intalnesc. Verifica antigenicitatea celulelor
respective. Se transforma in APC cand antigenul este necunoscut. Prezinta ag unui LTh.
Numarul lor scade prin expunerea radiatiilor UV. Fototerapia este un procedeu terapeutic util
in anumite situatii care presupune contactul pielii pacientului cu un tip special de raze UV,
are la baza scaderea numarului de celule Langerhans.
- Melanocitul = produce pigment, rol foarte important in apararea tuturor celorlalte
celule invecinate de efectele nocive ale UV. Se afla la nivelul stratului bazal.
*Unitate melanica = un melanocit isi trimite prelungirile pentru 36 de keratinocite din
straturile superficiale. Prin prelungiri avem granule de melanina care sunt transferate in
citoplasma keratinocitelor si se dispun in jurul nucleul din keratinocitele din stratul spinos.
Din punct de vedere al melanogeneza exista 2 tipuri:
- Imediata: in primele 24 ore de la expunere. Se oxideaza precursorii de melanina care
sunt preformati. Ii oxideaza in caz de nevoie. Nu este o pigmentare eficienta. Se
produce in straturile superficiale si nu ofera protectie.
- Tardiva, adevarata. Pigmentul apare la 48-72 ore. Se bazeeaza pe formarea de
melanina noua.
Bronzul se face in trepte, pentru ca pielea sa nu fie arsa de RUV.

Jonctiunea dermo-epidermica(JDE)/Membrana bazala

- compusa din crestele epidermale si papile dermice. O papila dermica e o invaginare a
dermului in epiderm. Crestele epidermale sunt prelungiri ale epidermului in derm. Se
mareste, astfel, suprafata de contact si permite multe schimburi nutritive, care devin si mai
eficiente. Acest lucru este important pentru ca epidermul nu este vascularizat si se hraneste
doar prin difuziune.
- prin cresterea suprafetei de contact creste si gradul de adeziune dintre cele doua tesuturi.
Epidermul sta fixat pe derm.
 Microscop electronic.
4 elemente principale
Keratinocitele bazale (1) = in membrana plasmatica contine hemidesmozomi, adica
jumatate dintr-un desmozom. Rolul acestei placute este de ancorarea ale elementelor de
ancorare ale citoscheletului keratinocitului si ancorarea in lamina densa. Aceste elemente de
ancorare se numesc lamina lucida (2), pentru ca apar ca o zona palida.
Lamina densa (3) = formata preponderent din colagen. Zona electrono-opaca. In
zona inferioara, corespunzatoare dermului/tesutului conjunctiv lax are tot structuri de
ancorare pentru structurile din derm: sublamina densa region (3).

Functiile jonctiunii dermo-epidermice

1. Este un substrat pentru atasarea celulelor. Daca nu ar exista lamina densa,
keratinocitele bazale nu ar avea in ce sa se ancoreze.
2. Este un model pentru regenerarea celulara. Membrana bazala ghideaza directia de
creste a celorlalte celule. Celule din JDE vin si refac tesutul.
3. Substrat/ factor de influenta pentru diferentiere, morfogeneza si apoptoza celulara.
4. Bariera de permeabilitate pentru celule si macromolecule.

DERM
- este un tesut conjunctiv lax, cu o grosime mai mare decat a epidermului.
- alcatuit din celule, fibre si substanta fundamentala.
- are o zona papilara si zona reticulara. Zona papilara este strict la nivelul papilelor
dermice, unde este axul conjunctivo-vascular care provine din plexul superficial.
- asigura suport nutritional si functional pentru epiderm.
• Componenta celulara: cel mai important este fibroblastul. Uneori poate prezenta
prelungiri. Rol foarte important pentru ca genereaza componenta celulara prin inmultire,
componenta fibrilara prin sinteza de fibre.
• Fibre (m-am pierdut prin spatiu aici)
- Colagen
 - Elastina

• Substanta fundamentala
- GAG (acid hialuronic + dermatan suflat),
- condroitin suflat,
- heparan suflat.
Contine foarte multa apa pentru a hrani si hidrata epidermul. Aceasta nutrtiei e
asigurata de GAG. Un GAG poate retine pana la de 4 ori greutatea lui in apa (adica multa).

HIPODERM
- cel mai profund strat al pielii
- alcatuit din lobuli de celule adipoase separat de septuri conjunctive.
- principala functie e de rezervos de energie

Vascularizatia
Formata din 2 plexuri, ambele localizate in derm.
- Superficial, in dermul papilar si imediat reticular, din care pornesc anse capilare ce
patrund in papilele dermice. Vasele au calibru extrem de mic, dar sunt numeroase.
Datorita acestul plex noi avem coloratie roz a pielii.
- Profund, la granita dintre derm si hipoderm.

Anexele pielii
In derm: aparatul bulbo-sebaceu. Firul de par e mereu insotit de glande sebacee
Plex vascular superficial + profund + terminatii nervoase specializate (Meissner,
Pacini, Ruffini, Krause)
Unghia e singura anexa cutanata care nu are originea in derm ci in falanga distala a
degenetelor.

Glandele sudoripare.
1. Glande ecrine: pred in palme, talpe si axile. Structura glomerulara cu un canal
sudoripar, care are o portiune dermica si una epidermica, si se deschide printr-un por
sudoripar. Secretia e merocrina (99% apa , pH acid). Reglarea secretiei se face prin
factori extrinseci si intrinseci, predominat nervos. Rol principal in termoreglare.
2. Glande apocrine: mai voluminoase, se dezvolta complet la pubertate. La nivel
perigenital, mamelonar, axilar. Se deschid in vecinatatea unui folicul pilo-sebaceu.
Sunt glandele care se presupun ca secreta feromoni. Au reglarea mai mult hormonala.
3. Glande apo-ecrine.
 Glandele sebacee
Sunt glande acinoase cu secretie holocrina (=secretia lor contine si componente ale
glandei).
Secreta sebum, care formeaza filmul hidrolipidic ce are rol protector. Important
pentru ca este hidrofob si nu se dizolva particulele cum s-ar fi dizolvat in apa.
Sunt localizate cu precadere la nivelul scalpului, toracelui, fetei. Lipsesc la nivelul
palmelor si plantelor. Acneea vulgara nu o sa existe niciodata la nivelul palmelor si
plantelor. Pustuloza palmo-plantara, arata ca acneea doar ca afecteaza palmele si plantele

Firul de par
Ciclul de viata al firului de par.
- firele de par nu sunt in acelasi timp in aceeasi faza de crestere.
- exista trei faze:
1. Anagena: firul de par este cel mai bine reprezentat cu o radacina bine
reprezentata, tija groasa, puternica, lungime apreciabila. Aparatul pilor secreta
acest fir de par alcatuit din foarte multa keratina dureaza intre 2 si 5 ani.
2. Catagena: se opresc toate functiile metabolice ale foliculului. Dureaza 3-12-72
ore. Ceea ce s-a creat pana atunci nu moare, dar nu se mai poate modifica.
3. Telogena: radacina nu mai e bine ancorata, tija devina subtire, nu mai atat de bine
infipta in derm. Firul de par e mult mai slab ancorat. Astfel, printr-o trauma mica,
pieptanat, ducerea mainii prin par, spalat, cad o numar de aprox 100. Chiar daca
tija se indeparteaza, ramane papila, de unde se regenereaza alt fir. Dureaza 1-2
ani.
- 80-90% se afla in anagen, restul in catagen si telogen.
- Daca proportia dintre ele se schimba, pot corecta raportul.
- Curele drastice de slabire, sacrina (din cauza hormonilor) modifica acest raport, cu
cresterea celui telogen.

Unghia
- este o structura particulara, alcatuita din keratina dura, localizata pe fata dorsala a
falangei distale.
- contine:
1. lunula – vizibila cu ochiul liber.
2. matricea unghiala = zona germinativ, situata partial sub tegumentul repliului
proximal. Un traumatism aici determina leziuni ireversibile: unghia creste
despicat, valurita etc.
3. lamela unghiala = creste pe patul unghial de care este prinsa bine printr-un
contact ferm
4. margine libera = sensul in care are loc cresterea.
 (Onicoliza = distantarea unghiei de patul unghial. Se reface greu)

- are un ritm de crestere lent: 0.1mm/zi la maini, jumatate la picioare.

- orice patologie unghiala trebuie tratata suficiente zile/luni pentru a se vindeca. Daca se
trateaza insuficient, infectia ramane cantonata intr-o structura cu creste foarte lenta si poate
redisemina daca nu exista sterilizarea focarului.