Un animal este un organism pluricelular, heterotrof, deci care nu își poate produce el însuși

substanțele organice necesare hrănirii (cum fac plantele, algele și bacteriile albastre verzi

prin fotosinteză), fiind nevoit să folosească substanțe organice gata preparate luate din mediu.
Majoritatea folosesc oxigenul pentru respirație. Există și unele animale care trăiesc în medii fără
oxigen. Acestea respiră anaerob. Din categoria animalelor cu sânge cald, sau endoterme, fac parte
mamiferele și păsările.
Organismele care au fost încadrate în Regnul Animalia au fost introduse în unități sistematice din
ce în ce mai mici în funcție de legăturile lor filogenetice. Referitor la aceste subîmpărțiri există mai
multe păreri, care sunt prezentate în subcapitolul „Clasificarea Regnului Animalia”.
Știința care se ocupă cu studiul animalelor se numește zoologie.

Cuprins

 1Etimologie
 2Caracteristici
o 2.1Structură
o 2.2Reproducere și dezvoltare
o 2.3Hrănirea și sursele de energie
 3Sistematica (clasificarea) regnului animal
 4Note
 5Legături externe

Etimologie[modificare | modificare sursă]
Cuvântul „animal” provine din cuvântul latin animalis, derivat la rândul său de la anima, ce înseamnă
suflu vital sau suflet. Definiția biologică a cuvântului se referă la toți membrii regnului animalia,
inclusiv omul.[1]

Caracteristici[modificare | modificare sursă]
Animalele au mai multe trăsături ce le diferențiază de alte viețuitoare. Animalele sunt
organisme eucariote și pluricelulare,[2] ce le separă de bacterii și de majoritatea protistelor. Ele au o
hrănire heterotrofă,[3] de obicei, digerând hrana într-un tub digestiv, ce le separă de plante și alge Ele
se diferențiază de plante, alge și fungi prin lipsa pereților celulari rigizi.[4] Majoritatea animalelor sunt
mobile,[5] (exceptând anumite stadii de dezvoltare, coralii, bureții de mare).

Structură[modificare | modificare sursă]
Cu câteva excepții, în special spongierii (Phylum Porifera) și Placozoa, animalele au corpul format
din mai multe țesuturi. Printre acestea se numără mușchii, ce se contractă, având rol important în
locomoție, și țesutul nervos ce primește procesează, elaborează comenzi și trimite impulsuri
nervoase. De asemenea, există și un tub digestiv, cu una sau două ieșiri.
Toate animalele sunt compuse din celule eucariote, înconjurate de o membrană pericelulară
specifică, compusă din colagen și glicoproteide elastice. Acestea se pot calcifica, pentru a
forma oase sau cochilii. În timpul dezvoltării ele formează o structură de bază flexibilă pe care
celulele se pot reorganiza, făcând posibilă crearea structurilor complexe. În contrast, alte organisme
multicelulare, ca plantele și fungii, au celulele fixate din cauza pereților celulari, dezvoltându-se prin
creștere progresivă.
Reproducere și dezvoltare[modificare | modificare sursă]

O celulă din plămânul unei salamandre. Anafaza mitozei. Colorație fluorescentă.

Toate animalele se reproduc sexuat. Ele au organe reproducătoare specializate ce, prin meioză,
produc spermatozoizi sau ovule. Acestea se unesc în procesul numit fecundație pentru a
forma zigotul (sau celula-ou), din care se va dezvolta un organism nou.
Unele animale sunt capabile și de reproducere asexuată. Acest lucru poate avea loc
prin parthenogeneză, proces prin care se formează ouă fertile fără fecundație (împerechere), sau, în
unele cazuri, prin fragmentare, ca de exemplu la spongieri. O altă modalitate de înmulțire asexuată
este înmugurirea întâlnită tot la animalele inferioare (spongieri, hidră).
Zigotul începe să se dividă. Va rezulta un conglomerat de celule cu aspect sferic numit morulă.
Celulele continuă să se dividă și se dispun într-un singur strat, formând o sferă delimitată la exterior
de un singur strat de celule, numit blastoderm. Acesta delimitează în interior o cavitate centrală
numită blastocel plină cu lichid. Celulele se divid în continuare și la unul din polii blastulei pătrund în
interiorul cavității. Rezultă o structură cu două straturi de celule, unul extern numit ectoderm și unul
intern, numit endoderm. Endodermul delimitează o cavitate internă arhenteronul (intestinul primitiv).
Cavitatea arhentronul, prezintă o singură deschidere numită blastopor. Această structură nouă
poartă numele de gastrulă
Spongierii și celenteratele sunt organisme animale inferioare care rămân în acest stadiu doar cu
ectoderm și endoderm și din această cauză se numesc animale didermice.
Începând cu viermii structura gastrulei se complică, prin diferențierea unei a treia foițe
embrionare mezodermul, care este localizat între ectoderm și endoderm. Aceste animale se numesc
tridermice (triploblastice).

Hrănirea și sursele de energie[modificare | modificare sursă]

Un uliu mâncându-și prada
Majoritatea animalelor folosesc indirect energia solară. Plantele folosesc direct această energie
pentru a transforma razele soarelui în zaharide simple în procesul numit fotosinteză. Începând cu
moleculele de dioxid de carbon (CO2) și apă (H2O), fotosinteza transformă energia solară în energie
chimică stocată în legăturile glucozei (C6H12O6) și eliberează oxigen (O2). Aceste zaharuri sunt
folosite de plante la creștere. Când animalele mănâncă aceste plante (sau mănâncă alte animale ce
au mâncat plante), zaharurile produse de plantă sunt folosite de animal. Ele sunt folosite direct de
către animal pentru a crește sau, sunt descompuse, eliberând energie, necesară pentru diferitele
procese ale acestuia.

Sistematica (clasificarea) regnului animal[modificare | modificare

sursă]
Ca oricare regn, Regnul Animalia are următoarele
subdiviziuni: subregnul, diviziunea, grupul, ramura, încrengătura, subîncrengătura, clasa, ordinul, f
amilia, genul, specia, subspecie.

 Clasificarea Regnului Animalia după Georgescu (1997)

 Clasificarea Regnului Animalia după ....
 Clasificare după.........

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ „Animal”.  The American Heritage Dictionary  (ed. Forth). Houghton Mifflin Company.  2006.
2. ^ National Zoo.  „Panda Classroom”  (în English). Accesat în 30 septembrie 2007.
3. ^ Jennifer Bergman. „Heterotrophs” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.
4. ^ Davidson, Michael W. „Animal Cell Structure” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.
5. ^ Saupe, S.G. „Concepts of Biology” (în English). Accesat în  30 septembrie 2007.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Animalia

 Animale și mituri, 18 octombrie 2011, Mihaela Stănescu, Descoperă

 Animale & mituri, 7 februarie 2007, Mihaela Stanescu, Descoperă
 TOP 10. Cele mai longevive animale de pe Terra, 13 septembrie 2010, Nicu
Parlog, Descoperă
 Credințe bizare despre animale, 11 aprilie 2011, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Superputerile animalelor, 5 septembrie 2006, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Au animalele sentimente?, 10 iunie 2009, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Animale de la care avem de învățat, 14 ianuarie 2011, Alexandru Safta, Descoperă
 Recordurile naturii, 28 ianuarie 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă
 10 simțuri uimitoare ale animalelor, 24 februarie 2010, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Drepturile animalelor in ochii oamenilor, 5 martie 2008, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Mega Fauna (I), 16 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Mega Fauna (II), 21 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Mega fauna (III), 27 noiembrie 2007, Adrian Nicolae, Descoperă
 Animal de societate, 6 ianuarie 2012, Mihaela Stanescu, Descoperă
 Animale rare cu arme neconvenționale, 26 iulie 2009, Anca Aldea, Jurnalul Național
 ADEVĂRURI INCREDIBILE despre animale, 10 aprilie 2013, AnimalZoo.ro
 10 întrebări simple legate de animale care au răspunsuri mai puțin așteptate, 12 decembrie
2013, Descoperă
 Atlasul creaturilor ciudate: 13 animale despre care nu știai că există, 7 iunie
2013, Descoperă

 A fost descoperit cel mai vechi animal din lume – strămoșul nostru, al tuturor -   Otavia
antiqua, 8 februarie 2012, Descoperă
Imagini

 Cele mai frumoase 50 de fotografii ale lumii vii din 2010, 2 mai 2010, Descoperă
 Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii, 24 ianuarie 2010, Marc Ulieriu, Descoperă
 Cele mai frumoase fotografii ale lumii vii din 2010 - BWPA, 10 octombrie 2010, Descoperă
 Cele mai frumoase fotografii: Wildlife Photographer of the Year Award 2010, 23 octombrie
2010, Descoperă