eEL DE-AL III-LEA CONCURS NATIONAL DE ANTICJPATJE

1t

ROMULUS DINU

"'tFm $ --.

Mesagerul mnezic

11; entiwne

I

CEA DE-A TRElA CONSFAT"JIRE A. CENACLURILOR SF.TIMI~OARA

CONSTANTIN GARBAN

LUGOj

J 01'1 en Uf'tE

J

VIORICA NICOA'Ri

- lJaca va fi liniste * Platind virtutea

,

EMANUEL REICHER Cronica (en passant fantasticd] a sahului

!It

(XXVII)

Citj1urij din strilinalate pot face abonarnente I adresindu- e intreorinderii •• ROMI'RESFILATELJi\" - ~<'r\'ir:illlimpo['t-export pl'e~iI -, Bucuresti, Ca len (;ri vi \ E'i nr. 64-66. P.O.R 2001.

Col e cjia "PDVESTrn I ~TnNT1FICO-FANTASnrE'1 editata de revista

~4liinla riiehni-ca

Anu' XIX

15 august 1913

de ROMULUS DINU

-11Ie·nf1'une-

,.

Mesagerul

mnezic

- N use pOHLe r Nu se poate !

Vorbele sunau goale mtre peretii de faianUi alba. Marlnescu, Babes, Cantacuzino, Nenitescu, Parhon, ehljruri de savanti dispiiruii inca din secclul al XX-lea il priveau parca illnramele Ior sobre cu 0 iro~i.e ingilll.urtoare pe Mihal Topalii plimbindu-se c:a 1n1"r-o cu~ca prin laborator ~i hcmbanind de unul stagur :

- N-arn dreptul ! Nu se poate !

Era un barbat inca tiniir. lnaIt ~i viguros, cu m1:;;ciiti nervoase, dar precise, ca ale unui recoedman incoJ:t:it de suporteri invizibili ~i agasanjt,

Continua sa se mi:;;te agitat prin inciipereavasta, trecindu-st degetele prin parul des ~i indruntit, fadi sa acorde nici cea mai mica atentie obiectelor din jurul sau, zumzaitului automateloz sau zgomotelor din afara, filtrate dep1irtat - cind usa tapis.eta se deschise, ~t in Iaborator ihtrii 0 Uniirfi feme ie, j)londiJ. l?i meWi.

Riimase oclipa nemi~cata, urmarrnd eu 0 emotie aproape eopilareascii mersul furios si distrat al savantului, apoi vilzind ca. soslrea ei n-a fost observata, tU~i in gltrma ~i spuse cu un glas w;or ne-fires!: :

- Cu cine vorbesbi, Mihai ? Ce nu se poate '1

Mihai Topala se-ntoarse bruse, rnaturind eu mlna 0 eprubetii geala, ratS-cit;\! pe masa'l;1i care cazu ~ se sparse ell un clincher stingher,

- Tu, aid, Maria? bligui e1, luat cu totul prin surprindere, Cum?Tu?

- Da, MihaL. eu. raspunse in ~oapta tinara femeie, diutind

sa-~i domine stlnjeneala ee 0 cuprlnsess, .

- Nu rna ru;teptam sa mai vii vrsodata, 8int ani., spuse sugrumat savantul, incercind ]80 rindu-j sa-~ in.fiine!l€ bucuria uluita ee-l Invadase ell 0 clipa mai rnaante, dnd realizase prezenia ei nea<lteptata in ,,sanctuarul" sau, A~adar. te-al .in tors de IaCluj ? De cind?

- De 0 saptillnIM... Nu m-ean trrtors.., Am venit numaL. Nesesizind ntlanta,el urmii bucuros :

- La mine? Ai venit ? ... Atunci.... m-al :inteles .• sau poate .. : m-iii iertat?

- MihaL.. $tii doar... e un capitol inchis, rise Maria pujin arttttcloa :;;i urma precipitat, ell 0 serfozitate Iugiitoare :

- Am venit cu treburi, Te rog sa nu rna refuzi,

s

r

- Cu Ircburi. aiel ? se revollii el. inceplnd dJn nou : a . e plimbe nerves prtntre mese. Duca n-at uttar, in Une, daca nu m-at Iertat, de cc-al venit ?

- Ca sa stiu ce Iacl, Nu crezt ea e un motiv puternie ? Toatii luruea vorbeste. ziarele se agitii in [urul desccperirli tale. - Zlal'ele ... mcu Mihai un gest istovit.

- Ziarele, da ! Se apropie congresul, ai ultat? Mal e putin .. ,

"Lor" 0 sa Ie sput tot., ... Noua" nu vrei sa ne spui nlmle, Se zice cii te aseunzi .. , ca taci ... ca fugi de DOL..

- Care "noi" ? Care "noua." ? Ah, da, uitasem .. ;

- In slir~it bine di ti-ai amintit d'i. sint reporter, zimbi ell

o nota de tristate fata, .

- Vrei &'1 rna haituiesti ~i tu? N-am primit pe nlci unul pina azi. Nu rna intereseaza ee se scrie., crede-rna, spuse savantul, privind-o banultor. Asadar, de-ala ai venit. ..

- Nu numai de-ala, omule, dar ... ~i de-ala, recunoscu totust Maria, apol adiiugii incurcata : In virtutea unui fragment de viata, tu banui care, am indraznit sa ered ea POt fi prima, vreau sa zic ... , primul reporter caruia sa-i dezvalui, nu secrete, dar cite ceva din intimplarile, momentele, rna rag, ci.!:e ceva din ce va fi istorta tl'iHla a acestei descopertri, in s~It, ce vrei tu,

- ... Peate ca ai venit, tntr-adevar. Ia timp, Totu~i ...

- Stal, itl promit di nu va aparea nimic Inainte de Congrs-

sul de rnnemolcgle.unde iti vei cornunlca rezultatele. - Un de probabll tmi voi comunlca rezu1tatele ...

- Cum, proba-bU, Mlhal ? Nu e ceva sigur ? Te Indolestl de

experlrnentele tale? Eu intelesesern ea mesagerul mne.zic e descoperit. Cii substanta ta Iormidabila e in fiole, gata de intrebuintara"

- E gata ... dar, din p1'icate, nu ~tiu daea am 6-0 dlfuzez.; Nu .stiu ...

- Asadar asta era acel "nu se poate" ! Mihai, te rog, te implor sa te axp'licl ! Simt cum imi Iuge piiminiul de sub ptcloare ! Am ma bucurarn .. , Mai ales di erai tu creatorul.

- Sa rna explie ...

- Stai t Stai 0 elipa ~ Vreall S~\ inregistrez \

o conti-arlere se ivi deodata pe fata omului de ~tjjnta. Tacu o clipa. apoi spuse resemnat,

- Fie. Mai curlnd sau mai linin, tot acolo ajungeam, Mu prenau.

Cu gestur-i febrile, tinal'a femeie scoase din pO$etii a pudriera, deschise capacul ~i sterse ogl inda ell puIul roz. Topali:i urmar: cu un z:imbet melancalie cum puful se plirnba de pe discul ocru, parfumat. pe nas ~i pe obraji, Culluta de arginl se odihni In cele din urma neglijent pe coltul biroului,

- Gata, te ascult. IarUi-mu ... Am putin [rae.

- 9i inregiatrarea ?

- 0 face puclriera, Mihal, .. Vezi, am fOoSt cinsUW ~j rut-am

divulgat "spionul" ... E usor de purtat ::;i are st utili tate dubld, rise ea, ceva mal destinsa. Hal, te rog,

- Cwn sa ineep ?

- Oricum.Eu am sa stau cumlnte. 1\i mat amintest; cum pe vremurt imi povesteai ceasuri intregi numai despre experi,entele tale?

- Mai~i-ntrebi ! De aceea ... Clujul tau de azi ... remarca arnar Mihai.

- Gata cu rnelancolia ! S-auzim !

- StU ca ma ocup de ani de tile de mnemolog!e, eli lupt sa

dezvolt memoria ornului din necesitate acuta, Dare tie sa-ti spun cii omenirea e pur s! simplu cople~Wi de Inforrnatii 'l

- 0, nu ! Senzatia ea ne inecam in cunostlnte sau, rom exact, ca devenim rnai tgnorantl din Incapacitatea dea Ie retlne, 0 are fiecare om, demult ...

- Jgnorantt, spui l' Depa~iti ingrozitor I Uite un calcul elemental': din annl 1972, adica de aeurn 0 suta de ani, cnnostintele omului in toate doroenliIe se dubleaza Ia fiecare zece ani. De-atune! liIi pina azi, volumul cunesttntelor a crescut, matematic vorbind, de 1024 de ori, ~i te rog sa til seama : ell. "bruma de ~hinta" din 1972 oamenii explorau. sistemul solar, ci:iliitoreau pe Luna, descoperisera demult antibicticele ...

- Ell. personal, interveni Maria, rna slrnt ... umilita. Da, da, iista-i cuvtntul : umilita in fata, volumului de informat:U care stau Inchise in munti de carti sau In miiruntalele computereJor-marout. Am iacut chiar unele eomplexe ... pina la zvonul despre ... tine ~i desprn mesagerul tau ... De atunci parca ineepe sa-mi treaca ... sirnt ca vom invinge maslnlle,

- E~ti sigura ?

- Da ! Dece zimbe~ti neincrezato» ?

- Ftindca, desi - sa-I zicem -"creleru] celectlv" al Iumii

stie de 0 mie de ori mal mwte decit acum un secol, virata medie a ornului este numal de doua orl mai mare. Fiindca deal creierul unui om care aeum un veae foIosea, acttv, numai Ii pina Ia maximum 10 procente din totalul miliardelor de neuroni, azi, Clll toate succesele biologilor, n-a ajuns sa lucreze decit cu 20-30 la suta din capitalul sau neuronal. Restul e Inaetiv, vegeteaza,

- Bine, dar 20 de procente in plus Inseamna zeei :;;i sute de rniliarde de conexiuni in creier, o capacitate de lucru de zeci, de sute de ori mai mare decit acum un veac, Uip asta ?

- E-adevarat, progresul nu-l putem nega ... dovada inaccestbila avalansa de lnforrnatii Ia care am ajuns, Ironlza Mihal din nou amar, Ucenicul vrajitor ...

- Ne rataeim ~i ne speriem de bilanturi ~i de speculatii, Uitiim salvatorul mesager ... aubstanta ta mnemotropa, congresul care se apropie ... subiectul reportajului meu, adiiuga ea ell un ton

de ~trengarita rasfatata... _

- Da, mal ales ... de n-ar fi declt am ... se prefacu blirzuluit Mihal, indreptindu-se spre unw dintre multiplele eerane de televiziune cu circuit mehis, care captu~eau peretit, Am sa-p pun mregtstrarea audio-video a uneia dintre primele experiente. Uite discul,

Un iepure de easa urmarea eu ochi de stieUl. rosu-bulbueat nii/ite picioare ce se agitau pe placile de gresie,

s

Sav.mlu1 eomenta arMi.ml ecranul :

- Plctoarel ~ ale a sint ,eu ... pregaleam. penlru a 11"ei~inj("Ctie acel acid nucleic de sinteza.; biel prod us de inccput.;

In secventa urmnroare, transfocatorul imortailza [epurele, spertat de a sonerte :;;i Iugtrid intr-un reI de labirtnt de lemn, la capatul ciuuta g~lsea un rncrcox r proaspat, Irnbietor. Uitlnd de soerletura - si infornctut iII vederea experlenjel -. j,epm-cie se rellede Ia morcov. in camera .. ampli(k:ll.{)1.'uL piasa\. ling;l 1111 \lust al lui Esculap. rontate vesel,

Matla surise amuzata, dar tacu alent-a 1<1 desfus u rare.

- Nu au fosl necesare decit [rei asociatil .. sonerte-mtneare"

sl dcprinderea S-ic' $i. torrnnt. .

- Extraol'dinOlx 1 Din cite am ctut ~i $tl u. lJ'atilar lui Ie trebuie doua-trei sute ca sa Iixeze un rerIexcon.di.(i.onat 1

- Exact, AC.LI..rn priveste mai departe.

Fe ecran, iepurele topiiia vesel pl'inlre pieioarele cen::ela1oL"Ului si, cu un bot neindernlnauc, n tl"<lgea de marginea pautalonului. "' - Ce nostlm ! Ce Iaca ? lrureba Iala.

- Simplu, rna indeamna spre sonerie. In Imaginea televi;mrului aparuse snurul cu miner al sonerrei sl iepurele fiieind sarturi de aproape un rnetru sa pr'lnda ell botul rninerul, sarea ell G mingo neobosita, Deodata reu~i. Un tiriLl scurt, s.L iepurele, parasind snurul de care ramas-ese agiitaL porni intr-o goanii nebuna. batuta pe lac din cauza pli'lcll.or lunecnase pe can! labelc ii zhoar.i:l caragh+os risipHe in Ioatc partile,

- Saracu, tare-i gratH. izbucnl vessla Maria.

Iepurela. izbutind sa prmda un punet rnarunt de sprtjrn. 0 zbughi prtn Iabirint, Is capatu] caruia il astepta mOl'covuL.,$i In Iaborator se auzi acum tar .,l"Oll\.iiala" amnllficatorutui venind dirisprr- ... Esculap.

~ Daea imeleg eu blne, Mihai. iepurele t~LU a depa(iit primul I"etlex conditionar. e mult mai.; ,.savant··, din moment ce are Initialiva die a-si provoca singur excitantul auditiv r Pastrlnd propDrtiile, ai neat un leI de geniu in Iurnea iepureasca, observa Maria,

- Dar tot d a murit de foame, refuzlnd eli incii.pa1inare hrana atunci clnd. pentru n.ecesita!i expertmentale, l-am saerifiea1 partenerul de cusca, replica in1L"isUtt snvantul. Purtarea asta e necunosr uta Ia lepurli de Iaeoraror. Se inl.ilIle~(e launele pas3ri care tra.iese perechi. .. Ia turturele. de pilda ... La ele e un instinct. .. dar Ia iepure ? Sa tradeze care aparitia unei mutatu ? ... a unui proces afucuv. .. dragoste de seaman ? .. f;>i asta. in afara., sau din cauza mernoriai sale devenita, .. prodigioasa ?

Zl'"mbetul de pilla. atunci al Madei pieli ingl'ijorat. Ea Indrazni totusi :

- ... $i nu te-ai bueurat de acest rexultat ce-tt deschidca cine stie ce perspective nebanulte ?

- Ba da, rn-arn bucurar, De ce sa ascund? N-am vrut sa-rni umbrcsc prima izbinda ... dar marturlscsc az.i ca. 111ca din acea vreme, au' inceput sa ml se strecoare In minte niste inb:ebari ... ni~te i.ndoieli ...

Mihai Topal.'l, care nu incctase sa sa plimbe neliL1.i§'Ut ehiar .::;i atunei cind dadea expllcatti, se ojrri, deodata in fata fenestrei.

Pe ceruI pro fund, un turbo reactor ce apartlnuse elndva ultlmelor fonnatH mifitare, desena vgratlos, cu jetul alb. lite:rele reclamel unej fabrici de proteiDe oceamee. Savantul insii nu-l vedea. Privirea cauta ceva nev1izut, topit poate in orlzontul Iumlnos, Ctnd se tntoarse, cu pleoapele srrtnse ca orbit, pe rata i se s:?pase o crispare dureroasa. Deodatfl, tzbucni :

- Cred eli va trebul sa ne multurnl m eli memoria electronidi. ! E mai hine.

- Cum, Mihai ! sari 5Llrpl'insa tinara femeie care pina atunet '11 respectase In lini~te momentut de absent a, dar memoda rnasinilar, oricit de fidel,ii ar fi, ip. dil ce i-ul dat tu, l~i dli ce ii ceri tu, daes ~tli l.n aeea dipa. ee trebuie sa-i eert. Chial' computerele cele mai sertcase, cele care elaboreaza un mare numar de asociatU notionale slnt impsrfecte, filndca au i.nijjative prograrnate tot· de noi, oamenil 1 Sint Imperfectlblle ortclt ne-am cfizni, pe dnd crelerul nostru, azi ...

- Da, ~iiu ce vrei sa spuL Te gi!1d~ti iar }a cele trelzeci de proeente neuronale eu care lucram astiizi. Nu despre asta vorbeam. Nu despre cucerires crelerulu] ~i destelenirea fostelor ,;zone

route" din el, ci despre primejdia neuitarii. .

- Primejdia neuiUirii ? ! fiicu nedumertta Maria. Intelcg ceva, dar ce are a face cu l;!ilinta ? .. Intrebarea il fu brusc intrerupta de bizi1tul Interfnnului.

- Doctor TopaliL Docior TopaliL, In Iaboratorui 6 a izbucnit un scandal. Dupacum ~titi, doctorul Grlgnre Sima este pJecat Ia retrospectlva Bra.ncu~i de la Til·gu Jiu ... Va rag de aceea pe dumneavoastra sainferveniti.

- Cum, !lie? sari Mihal TopaHi indreptjndu-se catre unul dintre ecrane ~i minuind butoanele telecircultului interior. Ce se petrece ? Dii-mi Iegatura !

Vacca laborantulul continua, jumatate in sei ios, jumatate in glurnA :

- Sima Gr. 1011 a smuls masina de cusut a Iueratoarei Sima qr. Elena ~i vrea sa .faca strung din ea. In ajutorul Elenei, care tipa l1i zgirie, a sarit Sima Gr, Carina ~i I-a muscat pe Ion de ursche, dar Sima Gr. $tefan a profitat de ccazie sa Iure 1a rindul lui masina Corinel, Cred ca are aceleasi intentii ...

- Dar Vasile ce fac.e 1

Intre timp pe ecran aparuse 0 inviilrn~ea1i'i de nadeseris in laaoratorul cu prieina.

- Vasile? Banuiesc ea Vasile a facut boroboata, :;;i aeum uituti-va cum sta in capac ~i se bate pe piept de bucurie ... Spuneti ~ dumneavoastra dadi asta e hal de supraveghetor, Nu mai poti sa ai ineredere in nimani ! incheie transmisia !lie, pl'efiicindu-se tuciudat.

Intr~adevar, un eimpanzeu Imbracat fntr-un halat albastru, agitfnd 0 stringa cu mina dreaptii dlnapot, dadea semnele unef veselii neobisnuite ~i privea din copacul useat un ghem de znaimute Macacus rhesus intr-o incaierare de zile mari,

- Ce-i asta, Mihai ? izbtrcnf in ris Maria. Cine llint simagreii a¢i.a l' Unde se petrece scena ?

- Sus la 6 ... larta-ma 0 cljpa ... Trebuie sil lntervin, zise grabit savantul, iesind in fuga.

'l

Curine! dupEi lCi;fi rea doctorulul Tupala. Marlu, Instalat a in lal.J miculu], ecran, ~l V'a1.U spal'ind in camera mai:mu\elor. Ca pl:in farmee Incaierarea .acestora se desfacu ; animalele se repezira, doua din el'e eli pantaloni, la doua strungtrri mid de prelucrare a ternnulur ; doua- pudind fusti~e - la nlste maslnj de cusut cit ;fucariile, rasturnate, pe care le cuprlnseril ~j se leg~nara. ell ele In brate, In semn de dragoste recuperata. Vasile - cimpanzeul scapa serinza dIn ... picior; se rostogolt cu indeminare prlntre nil,;te crengl $i incremenl tntr-o pozitlo de drept] in faja lui. 'I'opala, en Iaba Ia tichla ,glbastrii. In imagine rnai apirura tntr-un colt dOLla cxemplare de CY!WmolgIls, unul dlnd Ia rindea a stinghte, ce1iilalt tiiind cu Ierastrfiul un Iemn, Total absorbljl de munca lor. pareau a nu vedea 'li nu auzl nimic diu ce se petrece in preajmfi.

- Ce .este asta, Vasile? 5(' auzi in difuzor vocea savantulut. Cirnpanzeul pii.l"asi imediat poziti.a resl)ectuoasii, im:ep'u s~ se elatine incurcat de pe un picior pe 'altul si, sc:otind nisto sunete guturale, scurte si repezi, arat.;'t cu mlna spre doua flacoane cu dop de sticli\., 3!iezate pe Q masuta,lar cucealaUa 1a 0 maimutidi. UistiN, care Be balansa ell spatele la public, pe 1111 leagan aerlan, complet indiIerentii Ja tot ce se lntimpla. Pe rotunjtrrrile sale postertoare, acolo unde de obieei paml lipse~he la maimute. stateau lipite doua etiehete purtind literele T - rosu 51 S - albastru,

- Fa le-a dezlipit ? Vas11e incumnia ell canul.

- $i... cine i le-a Uplt ? ride inveseltt Mihai,

Vasile aratii spre unul dintre "strungarii in Iemn" care acttona cu furie padala, fiicind sa sara aschii in toate partile, dar tragea eu coada ochtului Inspre "supraveghetor",

- ,stefan?

Vasile Incuviinta dill nou :;;i f:1lcu un gest ca iii cum ar ii vrut sa se repeada. MacnClls-ul fu inir-o elipa pe cea mai lnalta ramura a copaeului,

- Lasa-I. Vasile! crdona TopaIa. $tii c1i batata e interzisa.

La lucru aeurn, mat adlillga el cu un ton amuzar, Nu esti tu de vina cii ai lncurcat borcanele .. ,

La televtzor Maria n vazu apoi pe Mihai iesirid din laboratorul experimental .ill timp ce malrnutlca Uistiti se ditiira eu trel miini spre Steran, tinindLH;;l ell cea de-a patra etichatele ce arnenintau sU se dezklpeasca. Vasile bji potrlvl iute, cu UI1 gest ornenese, tlchiuta mai pe frunte, se indreptzi spre sticlute, le lua pe fiecare. 1n cite 0 laba, le cintarl, Ie mirosi. Ie clatina ~;i le puse Ia lac, dinc1 din cap nedumerrt,

- Ce parere al, Maria, despre cearta asta.; in produetie ? intl'eba Mihal, Intrlnd in laboratorul sau, eli risul pe Iata. - erect c5. m-as Ii amuzat ~i mal mull; daca 31.' Ii sttut ce 5e petrece, c.e sste ell aeest "UUmai' de cil'e" ... foarte reusit, Dar nu-rni Inchipui ca e Yorba de dresura,

- Nici gind. Ca sa 1l1telegi trebuie sa-jj spun cil. e verba de o cale de cercetare rnai veche pe care 0 adincim acum. StnL. un fel de ... copit ai doctorului Grigor,e Sima, de aceea poarta nurnele

8

9

acelea anroape omenesti ce l-nu amuzat grozav pe un coleg francez care ne-a vtzitat.

- Pal "simagree" inseamna sclrloseala, ba chiar maimutarealJ r traduse inveselita Maria.

- Exact. sa revenim la cercetari, Poti, dadi vrei, sa re1i1 penlru reportajul tnu. S-a pornil de Ia 0 experienta simplA - 0 observatle veche de 0 sutii de ani: prelevind un creier de la un soarece alb, Ia care se fixase cu destula cazna Q deprindere slmpla, un reflex condittonat, ~i injeclind emulsia de creier 1a un alt soareee alb. nou, acelasi reflex conditional se Iixeaza ou rnult rnai repede. S-a presupus c& In crcierul primului soarece s-a produs u schimbare biochlmlca. a aparut u substanta, un WPOI't at memori.ei, care apoi a iost t ransrnl., prin injectie celui de a1 doilea fjoareee,

- Fcarte interesant ~i ... relafiv sl mplu de inchipuit, observd Maria.

- Simplu de Inchipuit. dar greu de realiaat, Munca Inalnta-

Ilor nostri si. in ultima vreme, a mea a fosl sa izolaoi acest import rnnezic :?i 5iH determtnam structura ehlmica. ca sa fie r ,produs apoi in eprubei5" La lnceput s-a Ob~l11Ut un preparat impur. Dovadii nlste experiente mai de mult, pe iepuri, ~i chiar ce ui Vilzul tu adineaurl, pe mairnute, Lucrmd eli extracts ameliorate, din ereier de am - provcnit de la accldentati! mortal - am trunsmis, 'in afara elementelor capabile sa dezvolte memoria. ];)1'0- prlo a anirnalul W, :'Ii unele deprinderi, notiuni $i caractere psihice rvlativ simple ale creierulul uman ce a servit de matcrie prima,

- Bine, dar atl ajuns la rezu1tate mlnnnale .... chi 31' daca ar 1i numai ce am vazut eu, adineaori aci...

- Nelndoios, Maria. dar numai teore1ic esto Interssant ea am reusit sa transrnitern Ja mairnuta 0 u~urint;l de a invata anumite indeldniciri care nu eer pricepere sau Indemlnare foart€: mare, Ca sa tim exacti, am transmts un fcl de carieatura de meserie, Dupa citeva demonstratii practice cu scule minlaturtzata, rnairnula face 0 seama de gesturi, .Jabortoase" : taie eu Eerastraul ~i cu dalta, rtndeluieste. bate cuic, asarnbleaza chiar 0 mobila mal simplii, dar total nereuslta. nindc';-, animalul mu inlrevede lncii seopul pentru care lucreaza.

- I;>i cum se expltca asta ?

- Ei, acl e 0 alta problema. Ne-arn depfu'La de Ia dlscutle,

In schimb, i~ pot spune att It..l(TU interesant : se schirnba comportarnentul maimutei, devine asemanator, Insa tot caricatural, omului de la care provlne extractul. I-ai vazut pe cci doi Cynomolgi. Tii.cuti, lini~titi, uneori morocanesi chiar, oricum deosebiti de exubaranja dezordonata, innascuta, simiana. adica maimuteasca, Nu mai sar, nu se mai catara prtn copacul uscat pus in camera sa le intre~ina forma ... sportiva, In "timpul tiber" se plirnba cu pasl marunti, ba au fost vilzuti mirosind pe rind, cu placere, 0 sticlii cu alcool ce se gasea intimplator pe-acolo.

- Vrei sa spui ca acel om ...

- Cam a~a ceva .. " z:imbi Mihai.

- I;>i celelelte maim ute ? se gn'ihi prinsa de curtoaltata Maria.

- Vezi cele dcua femei? E 0 placere sa Ie vezi cuslnd Ia

mB$ina sau de rnina, ell gesrur] loarte adeevate, as zice. Izbutesc

10

un Iel de rochii. [!l"Oitl' aprox lmat iv, r usute III (.:1, l05fl i mposiblf de Irnbracat, cniar pentru ele,

- Si earacterul, Mihal?

- Aici e UJ] att aspect arnuzant.. Desi initial temperamental

decsebite :;;i avind comuna doar 0 oarecare tene, clupa uatament teats rnairnutele au devenit deosebil de active. ~i iubesc cu pastune noua Indeletnleire, Slllt in stare sii. lucreze pina 18 palm are pe z i - eeea ce pentru cl"e es~e "norm. Dar - ~L aiei c un ,.&<.\1''' - all devenit Ia Iel de certarete, de geloase, de Impujsive. avind chiar o anumita irtclinatte afectiva pentru acelasl CYI1omo~gu,8, care modeleaza In. lernn, lli nu pen tru, eei (;1' lucreaaa Ln. metal, A&ti:J, la rindul lor. in t:l'ead'it fie zis, manifests sentirnente similare peritru micuta UistiU, Hirii rneserie ... dar Ioarte dl·agala~a.

- Am inteJes perfect experienta. totusi ce s-n-nfimplat adineaurt ? Cum s-a ajuns 1'1 incaierarea dintre ele ?

- Nu stlu inca exact ... doar banuicsc. Ulte ce cred : Vasile, ctmpanzeul-supraveghetor, estc structurat astfel, pi-in perf'uzii de creier de Ia un laborant cares-a stins de batrinere JD 174 de ani. Vasile. cum spun, era Insareinat eu mentinerea ord!nll. a programului de lucru, a disciplined, El adrninistra unele doze de intretinerc, de extracte cerebrate, 1a "lucI'atoI'ii" simienl. Azi, sau Ierl, etichetcle de pe borcane au fast dez lipite - cum ai vazut - ~i. e posibll sa se fi injectat extracte, contintrid lnsusir! diferite. Maimujele-barbati par sa Iie mal sensibi.1e,de 1a prima dozu. Fue deocamdata conluzie intre strung si masina de cusut si Incearca, tot dupa curn ai vazut, sa Intrc 111 posesia lIDOr ma~.jlli-ll.nelte care nu Ie apartin, iacind U7. de [orta,

- Atune! nu sint de condarnnat. sal'!Icij ! rise Marla.

- Blnelnteles, de aceea I-arn ~i oprit pe Vasile de Ia re-

pt·es.a tii.

- Mihai, ineep sa fiu direct pasicnata de ceea ce vad. Imi lnchipui en cita ncrabdare le-a]! urrnarit vol desf~ul'indu-se, ineet.., 111 amp ...

- ... Uneori exasparat de lncet. obsarva Topalil..

- Da, dar eu oprirt in curnpana.; cu emotii., cu reusite

totusl.. ::;Ii cit drum parcurs pina la rezul tatele de la oin! - Asa e, Maria ... dar $i ce consurn nerves ea sa ajungern in Ir-un punct final, unde incep sa S8 puna problerne dificile ... aproape insolubi le.

- Vreau 5:1 De iniaarcem la ce spuneai cind rie-a Irrtrerupt IIie ell interfollul... Te rog! Ce e cu ... pr lmejdta neuitiirU?

- Slnt. oboslt. draga mea ... Nu in cerci sa mai ai rabdare n)lkal' pina mll ne ? Sil ne oprirn azi aiel. Sa facem citiva pasi priu Bucures+iul pe ('are D.U l-ui V~1zllt In lr-ndiris de ani de zile ..• ~i. .. sa mal vorbirn ~i Ciesj;lr€ altccva. zau, sint obosit !

*

Tficeuu.

Marile interscctil bucurestcne luaserit in anii din urrna niste aspects eel putin curioase. Erau acopcrlte de edificii ell cincizecl de nivele care-s, prelungeau orizcntal pe citeva zed de metri un Iel de ,.pail'u pieinare", cHI' unul pe fiecare dintre bulevardele

1J

~ncruc.i~ate. Vehiculele dlspareau pe C3.l supraetajate in aceste "picioare", ctrcuttnd pe .,trafle" ascunse sub irnensele turnuri. Dispii['usel'ii semnalele colorate in rosu ~i galben. Zgomotu1 ~ gazala de asapament ale ulttrnelor automobile cu benzina- destul de multe inca - disparusera :;;i ele. Fiecare Up de vehicul i!;ii avea calea lui. Aglorneratia devenise tmposibila, rluviul ne1ntrerupt scurgindu-se rapid, contlnuu, sllentlos,

- Vezi cit spatiu se c~gii. Maria? cbserva Mihal Tapulii ca. sa l'upa tacerea, pe crnd treceau prtn pi ata Balcescu.

- Grandlos ! Vazuse 13 tele, dar in realitate e ell adevarat grandies I spuse tinara femeie simjfnd !Ii ea nevola UIlOl' cuvlnts, uricare, Uite, ntmen. nu se ma.i opreste Ia stop. Nic:i un zgomot de dernara], nici Iurnul acela oribi] cind ambalau motoarele . . E minunat, Mihal ! ~i in numai citlva ani de la plecarea mea din

Capitala !

- In plus, relua savantul, invadat ia:ra~i de spiritul litiintific, poate pentru a-si ascunde emctia ca se plimba din nou aliHuri de Maria, zece mii de cament, eu piata, magazine ~ parkinguri la efajele intertoare, cu birourile ceva roa.i sus, cu :;;eoti pentru copii inca ma.i sus, locuiesc in plin centro eu aer=curat, avind din gradina ~l restaurantela de pe terasele ultimului nivel 0 perspectiva Iarga pc patru bulevarde,

- Nu mal vad deloc elicoptere,

- Sjnt total. interzise acl, expliea doctorul Topala. $i pe

drept cuvint, Distarrtele au ramas scurte in Bucurestiul nostru vertical. Vijii1ul Ior devcnise un, cosmar, Circulatia nu mai pune problema. Metrourtle, patru cercuri subpamintene ccncentrice unite radial', usureaza ~i mai mult dcplasarea. ~i, afara de asta, cornunismul a permis un lucru ~i mill interesant in ultima vreme. Dupa cum stil, toate casele fUnd aproape la Iel de spatioase, curate, elegante "Ii noi, este absolut neeconomic sa Iccutesti la 0 distanta mal mare de zece minute de Iocul de munca.

Mlhat tacu, Automobilul cu eel doi Iuneca lin spre Plata Bomand. Discutia impersnnala, tehnica, inadins cil.utatii ca Sa vorbeasea "despI'e altceva", ~i nu despre deRpartire.a lor, crease 0 nota de distanta intre savant si tinara feme ie. llii dadeau acum seama cii nu asta urmartsera, Ii stinjenise oarecum revederea ~i voiau sa umple un gol. Galul timpului scurs de la desparpl'ea aceea nedorlta de nici unul, dar intimplata din vina amindurora. Nu reusisera dectt sa-l adinceasca.; Sau, in fine, asa li se parea,

Nernultumit de nelndeminarea sa, Mihal relua abrupt:

~ Prinztm deasupra Pietei Ramane Ia Expozi:tja midi? Sau sub Areul de Triumf ?

Maria, pe.atru care adverbela j,deasupra" ~i "sub" aveau sens, zilll1J! cu gindul in cojnlarie, cind aceste cuvinte erau pur :;;i simp] U .Ta: ;;;i hinelnteles acolo, iIi Iocur ile pornenite, riu se mine-a. - Detest grotele, Mihal, chiar ~i pe cele luminate "a gicrno' !Ii cu acoperis transparent. Mergern deasupra. La eel' ~i la scare.

Mihal se invoi:!'Ii aceelara user, intrecind trotuarele pe care sirul de pieton i in tepeniti rulau, lunecind spre ~inte nesti u te decit de ei,

Plata Romana era acoperrta de 0 arahl11da eu sase pteloare, ca Q imensa lieen~a poetica argheztana. Numai aa nu era "un paianjen cH un neg" desl .,umbla lung in sase peri". 0 Epeira diademata urlasa, 0 cHidire glganticii. clrculara, terminata eu 0 cupola eu diarnetrul de aproape 0 sut~ de metri : Expozitia mica. Sub ea. alte srui de expozi~ie, de con eerie, cluburl, restaurante, magazine 5i, b!.neiuteles, inevitabUele tretle supraetajate ale nivelelcr inferioare pe care secircula .. Plata Romana devenise eel mai grandios dintre cele a suti.i optzeci ~j patru de edlficti intersectiale ill care se desrasura un sfer!. din vlata Bucurestiului vertical. Edilti acelor vremuri lntelesesera .insi:'! eft ornul nu mat iubea, nu mai adrnitea gigantlcul declt pe dinafara, en neeesitate, ea performanta, nu :;;i ca sUI. Restaurantele, cafenelele, cofetarltle erau mid, mici de tot ~i multe. Aveau reate acea atmosfera calda, intima, de care ornul are nevoie ca sa se destlnda, sa comunice, sa se adune si sa. ee Izoleze dupa afinit.a.ti. Alit se insistase asupra aeestor exigente, lneit unli preccntzau, pentru un viitor nu prea indepartat, restaurante pentru doua persoane.

Doclorul Topal1i :;>i inso\itOBrea lui se afundara in Iabirlntul etajului eu restaurante. Trecura pe lli'lga fume Iumtnoase : "SoIilneul cummtelut" - mese de 0 persoana, "ea acasa" (se rninca in picioare, pe Irigidere in IDe de mese), "Pic-nic" - mochete de iarbiJ de plastic, scaunele pliaute $i fumici elecsronice mtsunlnd, "Nu aici" ~ local I:LI muzrca sl dans pentru tlnerct. Se aprira la ,.Masa cea de taina". Parea un Icc rcarte potrivit pentru ce doreau arrrlndoi. dar nici unul nu Indraznea s.a () spuna.

A doua zi, Maria. punctuala ca un Ct:3S atomic, tntrti in Iaborater gasi.l1du-l pe savant din nou lngindurat, in fata ell un rnaldar de zlare,

- Buna ziua, ursule, it salula ea in glurna. asa cum obisnula odlnioara. Tee pui In curent cu presa ?

- Bune., 1i rasplInse distrat doc\u>:uL C'(mti nillnd\J-,?1. locturn.

St al Linga mine. Vreau sii-~i citesc ceva.

- Hal. te rog, lasa zi arele ! Era vorba sa reluam Iirul de la area prirnejdle 1). neultarit. cum ii spuneal atit de Irumos.

Neatent. TQpaUi. batu cu palma in vral'ul de zlare.

~ Nu Ie-arn mai cHit de citeva slipliirniru. Parca l1'5iesc pe sub piimint.

- E explicabil, MibaL.

- Da. dar ulte, azi dirntueata. arunclndu-rnt ochii pe unul

dintre ele, - se infudeel deodata eautindiebrii prrn vraful de zlare plna gasi 0 pagina sl i-o milts ~ uite. ce-am giislt! Cu un gesr nerves Ii puse sub pr ivlre un articol, opal altul 9i altul, Le-arn cautat apol din urrna ... din ce-arn mal gfulit Iireste. UnU mil laudtl. ma ridica In slavi, altii mfl c<::mdamnii. rn-ar sf'ili\la. Tr[tlam De un vulcan ~L. ntrnani nu-nu spunea nlrnic. Nici tu, observa el pe un ton vehement.

13

"CiT VA MAL DURA?

- Am frunza.rit $i eu clteva. incerca timid Marta sa-l €almeze. Bazacorrii, exagerar], mici rautii1.i... defectul secular al repoeterilor de senzattonal, .. Dealtfel, Mihal, ~i din caUZR lor am venit 1a ti.ne. Sa mt! convtns; singuriL.

- !;>i... ce zic! de 1ista, de pilda ? E destul de vechi.; Uita-te.

Cum i~i permit sa-mi. forteze mina ? Sau asta, mal recent. $i doctorul TopaLa ci1.i eu indignare cresclnda :

Prirrrim la redactie numeroase scrisort din partea clUtori1or care se intereseaza de stadiul cercetjirtlor asupra asa-numitului mesager mm.ezlc.

Fi"im]ca proprllle noastre Irrvestlgati] TIll sint prea avansate daiorit!l secretului de care sint inconjurate cercetartle, ne facem o datorie din a spicui din corespondenta prirnHii :

Un citltor din Piatra Neam1;: -« Daca exisUi un medicament pentru dezvoltarea memortei eonstderam di e de datorla celor ee-l poseda sa nu rnai intirzie difuzarea lui. Mit de oameni i~ desfil.~oara activltatea dificil, in Iipsa unui asemenea remediu»,

Inginerul Buican din Brasov crede ca «e 0 crimji sa fie tinu t sub obroc medicamentnI capabil sa usureze suterirrta a sute de bolnavt care din diverse cauze si-au pierdut memoria »,

Un grup de psihiatrt din Bucurestl Bl'aUi ea «tulburarile de meruurie conatitule pentru oamenii normaIi, dar in special pentru nevrotici, motive de preocupare obsedanta, de naliulste profunda, ingrijorare, panica chiar. Deficitul de fixare ~i evocare a notiunflnr intretine un cortegiu intreg de semne nevrottce. Vindeearea este mult ingreunatll. Tratamentul cu Iinistttcare elite Insufieient ~i dauni'itor".. In contlnuare, colectivul de psihiatrl insista asupra neceaitfitii de finisare a medicamen1ului pentru a fl pus cit mai urgent Ia dispozitia elmleilor ehiar in stadia experimental.

Redactorul nostru de speci-alitate., Ionescu-Seormon, a incercat de mai multe ori sa-l contacteze pe or', Mihal Topala. Fari:i sucees ! Speram insa cil dndllrile. de fatll VOl' cadea .sub privirile savantului .1mpreuna cu, dealtrel, tntreega corespondentaprimita de Ia citltori, pe care am ~i expediat-o pe adres.a Institutului de mnemologle din Bueuresti" C.Stiinta XXI", iunia 2072).

- ... Si ai citit corespondenja despre care se scrie aiel, Mihai '?

- Nu, se burzului savantul, am dat-o unui colaborator care mi-a spus eli ar avea un continut prea mare de naivitiilti ea sa-rni bat eapul eu ea.

- Eu gasesc "naiVitatile" astea pe1"fect 1ndreptatite, replica Maria ell oarecare duritate. In definitiv, pentru cine lucrezi ? Vol, savantn, ~intetj uneori ispititi sa Iaeett.. .. arti! pentru arts ... descoperiti, comuniceji, fii apol.; gata, la dosar, s-o puna alt.H in practka!

14

- Te grabe!iti. Maria, te g1'tibe~H l.ii te Inseli arnarnic. Mil. nedreptateiSti vorbmdu-rni ca acurn un vese, 0 limbii de crcnlca ... de ~.edjnta la Academia de medicina din 1960. Nici tata, nicl bunlcul meu, cercetatort '~i el, n-au mat lasat in seama altora "pr,ax.isul" descopertrrlor lor. Dar au gtndit bine ce trebute !ii ee nu trcbuie vulgarizat, Aeelasi Iucru fac ~i eu, Mil iramint ... imi pun intrebari... Inainte de .... si nu slnt singurul.; Ulte, citeste sl articolul as-tao Pare arnuzant si totusi nu e.

Tinara Ierneie lua ziarul ~i incepu s5 parcurga reportajul,

,,0 DESCOPERlRE EPOCALA ?

Desl experienta se desra~oara in eel mal strict secret, stntern Informati, din anurnite indiscretii, ca un colectiv de cercetatori in frunt~ C1..\ dr. Mihai TopaUi, b:iuecunoscutu.l. mnemolog roman, a pus la punct 0 substanta, «mesagerul rnnazlc», capabi.la sa creasea performantele memoriei umane Ia proportii uxlase",

Marla se op:ri din lectura.

- In fond, ce este un .jnesager", !II inca unul "mnezic"?

Mihai zimbi JJ:lgaduitor si U~OI.' plictisit : .

- Numim in biologie "mesag,er" 0 substan\a l.lt"otelcii, in stare sa pam'ie 0 Inforrnatie, Genele ereditare, de pilda, Sau virusurile. Virusurile cele mai simple slot acisl nucleicl care, patrunsi in ce1u12., cOTIstituie un tipar. un, model dupa care, ell elementele celulare, rnodehil se poate reproduce, teoretic Ia infinit, practic in anurnite limite, fixate, in carol virusur.ilor care produc boll, de procesele de aparare a crganisrnului. Exista 'insa ljoi alt fel de mesager] virotici utili. fabricati in Iaborator, care pot modiIica o informatie genetica morbida, de 'exemplu in bolile ered itare, schlmblnd cursul bolE caire insan5.tol/ire. Un astfet de mesager nucleic se intrebulnteaxa azl impotriva bah'inetH, care era pina nu dernult, precum sti! ~i tu, 0 boala mscrisa in genetica indlviduala. Mesagerului nostru i. s-a spus "mnezic:" fiindca transmite o inforrnatie, un tipar, dupa care se formeaza in crcier in cantitatl mart acizi nucleici capabili sa memorizeze, J.i{ fixeze notiuni. ~ti multumitii eu e:gplicatia. ?

- Cam savants, dar nu-i nimic, pricep ~i eu cite eeva, rise lronica repertera ~i citi mai departe cu voce tare articolul din ziar.

"Unul dirrtre colabnratortl-sublecti voluntart ai doctorului Topala, G.D., a fost mtervievat de reporterul nostrn pentru ~tiinta, S. Ionescu-Scorrnon. Cu neobisnulta perseverenta !ii abllitate, a obfinut chiar 1a locuinta lui G.D. din .:a-dul JliIaghem banda magnetidi pe care 0 dam mai jes in extenso !"

,, __ .lert.aJl-ne . ., Dumneat'oasira sfntetL. D. ?

- Da. Eu sint. Ce doriti de la mine? Cu ell t'ii pot ii, de fo!os ?

- Sinteti gl'l?u de gasit. Se patrunae gl'eu la d,mrmeavoastrii.

- Nu. prea, dupa. dt constat. Dumneavoastl'ii sinteti to:wl'iil'ul

lones,cll de la. ,,$titnta XXI".

- Da, da1', l:a fOg', de Unae rna el.lno~teti? Eu credeam ea azi ne 't)edem vel~tn~ prim.a, o!t'·d ... Nu. tin minte sa ...

- Ne-am vdzut (l srngllrii. data, Cii.lritoriti. tot eu turismut nr. 12 732 - B 3?

- Nu, L-am schiml)at! E U7:Uit01'! Al' fi t1'ebuit sCi lac un eiort sii-mi amintesc numa.na meu de acum doi. ani 1

- Exact. Acum doi, ani, mo.'! exact in ziua de Ii mai, 01'0, HI.:/., era joi, v-o.ti oprit to, un stop in spa!e1e u!l£obuzului electric 452-B-32 54.7.

- Haba» '11,-am ... Se poate... .

- Cum: se poate ? Vliet sce71a ca aeum. Un prteten v-a stTigat

de pe banda lentc'i a trotuarutui ,·uLant. ,.,Ionescu!e, te duci lfJ ~$tiinta XXI» ?

At! 1'I!spu-ns afil'mati1." addugtnd.: "Urea, BarbuZe, aDem Intilnire CIt $e1'pescu, Joagc'il' _,i Batecap de 10, Sifi - ce-o Ii aia:? - Barbu 0,1 d,umneavoastrii. s-a urcat, $i aft plecat. AUto. tot. dar aC1Lm, ctnd ati inirat, mi-am amintit sceus $i v-am recunoscut, de~i arunci purtati O'chela]'i de sO'are, er(1,ti insotit de 0' tiru'i"ii blonad ell. 0 eija'rfd violetd, ma.n.u~i violete, bluza aJba cu buline uiolete, ia:r 'in urma dumneavoast'1'a se in$irau trei ta:riuri albast're pu.1'tind numere!e ... putI'll m'ii ...

- U~uitO"r! Tocmai venisem sa ne convingem... ce sa maI 1l{}!'bim". inutiL. fantastic!

- Ce etLIuitor? Ce e fa;ntnstic, dQmnule loneSCll ? Ce tntr3ll.tianati sa 11ii convingeti ?

- Nim;(c... multumesc ... ba tia, de expe:rientele doctorul.ui Topa~a ...

- Dar nil {ititi cii shrt sec-rete? Cd, nu r:mem voie sa dezvii.luim niTn'ic ? ..

- Desigt<r, di!slgw· ... va: rog sa, rna. iertati. Nu :t.-a: mai intreb decit ... eum vii simti.ft ?

Sttrnati cititori, aici intervlul s-a intrerupt brusc, Dllpa ce D ... a raspuns strigind cu 0' violenta nemaiintilnitii.: "Cum rna sirnt ? Cum rna sirnt ?" a Inters spatele ~i a ie~it din incapere pe a ll~a latllralnicii, pe care a trlntlt-o asa de tare c& a cazut tancuiala, E tot ce vii putern pune azi la dispozi~iacuriozitalii dumneavoastra, Dupa ce ~i-a revenrt din... soeul intrevederil, repcrterul nostru, S. Ionescu-Scorrnon, a parnit in cautare de noi informatii in legiJ.tura eli "mesagel'ul mnezic". Va vorn rtine la curent, Inchelem aici articolul, nu fara a ne exprirna dnsa unele nedumerlrt in Iegatura ell purtarea, sa zicem, eel putin bizarii. - daea TIU Ingrijoratoare -a Interlccutorului nostru D., colaboratorul voluntar al savantului M .. Topal.'l" (,,$tiinta XXi", iunie 2012).

- De articolul asta ce ziti, Maria ?

- Cii memoria acelui D. pare Iormidabila !,!i ca nerabdares

Iumii ~i Indlscretia renorterului sint inclreptat;ite. Nu m-ar mira ca ziarele sa porneasca 0 vinatcare dupa ,,8ub}ectH" tai urnani, Trebuie sa fie destul de multi.

- Sint patruzeci ::;i doi. I;>i, Intr-adevar, a fast pornrta aceast:J viniitoare de interviuri.; despre care probabll cil. stiaf clnd ai venit ieri, replica sec ~i banuitor Mihai TopaHi, privind spre trraful de ziare,

]6

- IIIIlirtul'lsesc e5 ~Uam cite ceva, .reeunoseu jenatll rata. eu [urnatate de voce. Dar ce lrnoortanta mai are ? In fond, de ce a trintit D. usa, cind l-nu intrebat cum se simte ? "Primejdia neuitarii", Mibai l' Nu ti se pare ea cxagerezi ?

- Delee, Cred ca trebuie sa ne multurnirn eu memoria electronidi, liisind-o pe-a ornului la nivelul ei de pina azi ...

- Ce vrei sa spui, il inh:erupse surprinsa Malia. Vrei sa ranunt] la irnensa ta desenparira ? E;;;ti obostt, Mihal, daca nu cumva ai trecut dincolo de oboseala.

Pe rata savantului reaparu iosa frarnintarsa adinca din zlua precedenta. Tficu 0 vreme, cautind parea Iorta de a-si axtcrioriza intreg ~i crud tot gindu.l. Incepu, l'etinut l?i masurat :.

- Da, vine congresul, Comunicarea mea vafi scurta, Date experirnentale rigide, rezultate seci, precise. Diseutla re:lultatelor prnbabil c1i ruci n-am 5-0 Lac. Cum nu voi da inca nici tormula, ni.ci modul de preparare a substantet. Dar cit crezi dl se va putca pastra secretut ? La sflrsi t S8 VOl' pune intr'ebii.l'i, Val' fi dlscutii. Sint tentat sa fac anumita comcntarii verbale, Uite, ,.sa facem punctul", cum spun navigatnrii cosmic) pierduti InIntlnderea Pl'Oprillor cucerlri. Ce :;;tim noi pina acum despre descopertrea noastra ? AUt de putin ! E;itim, de pilda, cert ca este nevoia de 0 singura perfuzi.e cu acca subsianta, ,.mesagerul mnezic", care este, de Iapt, un Iel de virus sintetic, fikut in eprubeta, ca Sa determinam, fii.ra vreun neajuns, in Iunctia orgauelor vitale un proces intcresant, Irrdividul simie cum devine, in decurs de aproxirnativ 0 luna, din ce in ce rnai recepttv la nntiun! straine pin a atunci de el, cum rnernoreaza, CLl Q 1Il1urinta ulultoara, orice, cum poate chiar sa [aca cele mal neprevazute asocintii de idei, cum i se cleschid perspective din ce in ce mai Iargl de acurnulare de cunostin te Iii mai ales de realizare,

- Dar llll 8 Iormidahil, Mihai, il intrerupse entuziasmala tinara Iemeie.

- Da, Insa eu mai stiu ca nu tctl subiecni reacticneaza Ia fel .. La un nurnar apreciabil se produce 0 ingdimadire mai mult., sau mal putin deaordcnata de cunosrmte vechi!ili noi, utile _":;;i Inutile - vezi nurnerele auto ale lui D. - vrute si nevrute. La nItti, bagaiul de inf'orrnatit, desi creste vertiginos,. S8 ordoneazs mal bine, se poate uriliza mal usor, dar lnutiliti'itlle din trecut r;;i prezent, f'aptele negl.ijabtle se retin totusi si produc 0 neliniste, a traire 111cordata, care po ate fi stap:initii. 0 vreme ... Dar cit vor rezista acestia din urma unei eventuate nevroze, nu stirn,

Maria tacea intuind acum sensurile fl'<l.rnintarii savantului. - Mal stim ell rezultatele nedorite nu srnt 0 problema de doza], ci de reactie a Iiecarul individ in parte, continua acesta, Cum stim de asernenea cli, 0 datil. aplicat, tratarnentul eLI "rnesagerul mnezic" nu necesita repetarea, iiinckii declanseaza in celttlii un proces de autcreproducere, despre care nu stim, cit dureaza, fiindca n-avem perspective tirnpului, dar n banuim de o.rdinul anilor.

- Inrr-ad=var ... se pun mults intrebari, incerca timid tinara fernele sa-l opreasca ~i sa.-i ordoneze Iluxul puternic al marturtstrllor.

17

Mihai Topal<1 ins1 £1,-0 ma1 auzea. P5.rea dl Sf: ana 1:1.1 [ala acelut public de oameni de :;;tiintu camra de-abia Ie prezentase cornunicarea. Continu5. cu glasul cumpanit. specific cercetalorHm:

~~: . ,

- Echi.pa de psihologl ne-a cornunicat testcle sublecttlor - mamltere inferioare, maimuje, oament. Perforrnanjele au, intr-adevar, uncle aspecte admtrabtle, dar au Si altele rnai.; dificil de expus in. cornunieaeea .:prin.ceps". reveut e1 pe l)ii.m1nt, ztml:liud trist c:itte Marla. $1 :relua : Nu stirn, de pilda, ee se va intlmpla CITId rnesagernl va inceta sa se mal autoreproduca in celulele nervoase. Va aparea un proces de Irnunitste iata de acest "virus" generator de memorie v Va fi imposibi.lin acest caz un nou tralament? Ce se va tntimpla ell memoria ~ Se va m<'.n:tme 1a nt .. e\.l..\l maxim atlns ? Va reveni Ia valorile recluse dlnairrtea tratarnentului ? $i... cam am ... In doua vorbe ... paru sa-$i Incheie Mihal Topala .. prelegerea".

- Dar nu g£ise~tj eli e destul pentr-u un inceput. doctor", TopaLa? remarca iconic Maria, ~L pentru eli. fill ai indi n~te rasjmnsurl de jmportanta secundarji, pe care numal timpvl ti 1f' peats da, vrei sa renuntt Ill. prioritatea unei descoperiri pe care o presimt uriasa ?

- Ulte, Maria,re]u5. cu violenta Mihal. Nurnai c1atorHil rezuila\.eloT mele de pilla acurn traiesc cam ce-mi imag\ne:,1, ca au trait batl'll'lii nostrt cind au realizat prima explozie atornica, Am sentimentul unei poslbiIe distrugerl grandtcase. Sau, tot cum eredeau ei la un moment dat, am germenul stnuciderf gloouluj.

- Bine, dar cine rnai vorbeste azl de razboi atomic 'I Nu-nteleg de un de 'iti vin 1deUe astea negre 1

El IDSa rclua firu'l, concentrat in. sine, de pard:'! nici 0-0 auzise IJe fata :

- Am irnpresia dl. vorn provoca un Iel de exploxie pe diniiuntru, UTI rei de implozie, cum se spune, in ehiar creierul urnan. Bintuit de trnensitatea cripelor cu conti nut proprru, de ncnumiiretele trail'i consurnate, de giganticul bagaj de cunostinte, de tapte, Iigurf , drarne, Imagini, Iucrurl marunte ~i nelnsernnate, s-ar putea COl ornul sa se prabuseasca In proprlul sau univers cerebral din care nimic nu se pierde ~i 1:n care t'recutut devine un prezent obsedant, .. Ornul s-ar purta ca acele mici ."stele negre" ce Irnplodeaza, Substanta lor se prabuseste spre centru atrasa de o fo;l'r-ta gruvitahonala ce cre1j.te 1a inflnit, devenind atit de iInensa lnd[ inljintule plnil. ~i raza de lumina! S-ar putea ca indrvidul, tlraruzat de arnirrti ri penibile, sa devina lara vole un munte de egoism. Sa se l:nsrriilineze de semenii sai. in dornrta legrtimd de a se descotorosi de suferirrtele, nevoile, dorlrrtole altora, muddi ale lui proprii i1 chinuie tndeaiuns, Mai stiu 91 eu ' S-ar putea sa ajungem sa tralrn inh'-·o lurne de rniliarde de unita]! izolate ... San intr-a Iume de lnerti. de mactivl., in care trecutul inabu:-;;a prezentul, i1 Ieaga de picioare. in care viitorul ar Irigroz! ca. un iroe!ls rezervoz- de Insuportabtte amintirt viitoal'e ... Act'lll creator, care este azi un sens de via\:a, eel mai puternic sens, a,' putea deveni 0 excep~ie __ , ar pu-lea fi prrvit ca 0 inutilirate cbosltcara. prlmejdioasa ehiar __ . Iar setea de eunoastere, 0 perversitate sau o dernenta, fiind respinsa de Inatinetul de conservare !

18

Fe rata Jini$tiUi pina atuneia MariC'i lrasatur.lle se adlneoau invadate de a lngrijorare irn_par1ii~ita .. TInara se speria ":3 de un cosrnar Iscat din avalansa vorbelnr lui Mihal.

- 0 singure pllda ... relua aprins aeesta. Mlirunta. A9 avea eu dreptul sa-it arnintesc de clte ori te vad despre aeea grava gre~eaHi a ta, clnd, din superriclalitate sau neatentte, al izbit, ai irosit un intl'eg ...

- Te rag, Mihal, te rag din suflet, tad! Stiu ...

- Vezi ? Eu 11-(111 faee-o, Dar tu, daca ai Ii tnoculata eli me-

sager mnezic, ar Ii pesibfl sa ai acea g.rqe.ala mereu in minte ... f;ii eu ea pe toate celelalte, fiindca siatern oamenl.; Dupa cum ti-ar fi prezente mereu toate remuscarue, ell :;;1 regretele rata de r5.utaii mici sau mari, volte sau, mai. ales, nevoite, sHibiciunj1e, umilirtlc drepte sau nedrepte, dar frane intens de tine la vremea lor. 'I'oate su£erintele fizice ~i morale ingramadite pe a unltate de timp : prezBlltul tau. 0 stngura remuscare ne chiriuie uneort, Dar un nolan mereu stapin pe gindul nostru ? Ce-ai rnui fi in stare sa fad pentru mHne? De unde elan. energie, clnd ~j

le-ar devora trecutul de pafirnl ? .

- Taci, Mihal ! Tuci 0 cUpa ! Ochii Ietei se inchideau parca orblti de privelistea Interloara. Poate am fi mai buni, izbueni ea deodaUl eu un zjmbet ce s-ar Ii vrut Invingator, Teama de 1'emuscari, de judecata ti ranica a constiintei, teama de memoria noastra netnduratoara ne-ar face - poate _. sa. cinttirim mai rnult fiecare gest. Ca sa oc:olim sulecinta proprie, remu~ciidle, ne-am leri sa facem: pe roW sa sutere, Am deveni, daca vrei, altruj~ti din egoism. Nu ~liu cit e de moral, dar ar fi bina pentru totl !

- S-ar putea ... cu ccmditiaW1ei constiinte evoluate.; Dar oamenii sint inca alit de deoseblti, incH la unii 0 rnemorie ea aceea data de "mesager", ar insernna a enorma capacitate de ranchiuna, de razbuna.re chlar,

- E$ti Ingrozitor de pesimist !

- Sint rrumai lucid, draga mea. ~i poate nu destul ... Uite,

uite aiel in "Contemporanul" de ieri r Ai sa zimbe~ti : 0 puezie l Nu stiu ee stie omul lista ... Are in schimb 0 viziune infioratoare ...

Ii ziCe "Rev()Ita" . 1't-o eitesc eu : .

"Cine indrazner;;te sa ma fure de uitare ? sa rna pravale in trecut mereu

Cu mor(:ii top ce-au curs prin trupul meu Fantastic sir de "eu" - un ij:ir in careCurninte cirnltir de vii in somn

Cu atnintirea ingropata-n sears - Stau vindecate rani de os de domn. Cine-ndrazneste iara~i sa rna doara ? $1 sa-rni adune munte tar pe piept,

Din carne sa-mi smulg ia.rii$i vechi sageii 'l'ribut sa da.:u tributului nedrept

P1iitit de mult eli singe cald !iii vieti.

Gin' te-a iscat, haine Demiurg,

Gii ind.l."azne~ti sa rna Intol."ci. in mine Sa-not suis un Stix pe care. curg, otl'ava s-o beau iara~i din ravine ?

19

Putearn n rlu sau Iluviu-n drum spre Marc Cind [i-al Ivit nebuna ta plumada ...

Sa uiti, sa uijl. .. Cine-ndrazneste oare ? Beda-rni uitarea ... giulgtu de zapada."

- Vehementii tlnereasca. sforaitoare si calltute poetica dubtoasa, rernarca add ttnara Ierneie.

- Se poate, nu rna pricep Ia crruca, are insa un miez de adevar, Poate cii n-au puhlicat-o pentru vreo valoare Ilterara, ci ca sa traga un semnal de alarma, Mii intreb daca nu va Incepe o campania de presi'! irnpo!riva mea ... lmpotrlva deseoperirti rnele.

- Bine, Mihal, dar nu e sllit vnirnenl sa faca tratamentul t

- SHit, nu, Ispiti]! insa. cred ca vor ii toti. De leama

ri:Uninerii In urma, dln ambttie, din curtozi tate, de nevoie., mal stiu eu de ce ? Sint convins di pu\ini vor rezista.; 'I'i.i min~e drogurile euforlzante de pe vremurl ?

- Nu incape eomparatie, Mihal 1 Sa tri'lie.~ti 0 minune ! Sa cltestl 0 carte r;;i s-o ~tii pe de rost, Sa citestt 0 suta, 0 mie de tratate ~i sa Ie porti pe toate in cap!

- 0 biblioteca vice •.• Perspectiva ,e arnuzanla. dar amara ... 'fi-ar devora timp1~1, tot thnpuX. Maria!

- De ce amarii? replica ea, ascultindu-l pe [urnatate distras;:;' de propria-i viziune. Sii ~tii J Sa 1;ltii tot ce se poate sti in rneseria ta, tot ce stlu miile care trudesc pe acelasi ogor, s5. asociezi mllioane de informatil, sa Ie materiallzezr in descoperirt not, In tame ale natu.rii nedezlegate pina la tine, dezlegate de ttue., Sa ati.ngi treapta cea mai tnalt:t conditia urnana. .. Izbucni en Ilurninata de I) inclicibiHl: hucurte Uiuntrica.

- $i pretul, draga mea? Sa ti se usuce sufletul. sa Imprumutl din raeeala In~epenlta, impersonala, a ordrnatoa re1 or ... Sa nu pou iubi. de plldil, Sa nu poti Iubi total, adine, adevarat, fiindt'a nu po'j;i ulta, Fiindca, bune "i rele, amintiuile despre fiin~a care tl-ar putea fi dl'aga se ingdimildese simultan, se pai-aztteaza reciprcc, iropiedidndu-te sa Ideallzezl acea fiinta ... Sa-i ult! neajunsurtle sau, estompate de timp 01'1 distante. sa-I faure$ti dln der.eete simple ... drag] slableiuni.

Marta devenise brusc atentii grava. Urma acelasi [il'. (l\l'aUi

de eele auzite : '

- Sa nu pop ierta ... Mihai. iii nc1ea. oricit ne-arn stradul s-o pun em pe seama inte1eget:il aptoapelui, iertarea este, in fond. tot (I ultare ... clnd e adevarata.

- Incept sa-mt dal dreptate,

- Mil straduiesc sa cuprind intinderea ccnsecinlelor. Sf totusi

cWi nevole avem sa stim mai mult.;

- Spuneai de citit. Unii, multi. avizi de a I?li, se vor inmonnil1ta in carli, VOl' tral numai 'in ele, VOl' vorbi nurnai din ele, VOIl1 asista la a furle, Ia 0 marne a cltitului. la 0 competitie de aeumulare urrnata de stagnarea muncii creatoaee ... SUt! eu ? Aceasta lectomanie 1a eei CLl memorte vizuala sau audiornanla celor eu memorle bazata pe auz ar jiutea duce la oprtrea dill evclutie a stiinjei, a Ii teraturii. a artelor, prin adincirea Iipsel de ini1iatlvll. - dacii ne-arn glnoi numal Ia timpul enorrn cheltuit cu acurnularea cunostintelor. S1 cite alte urmarl posibile ... prtn aceast1i imensa poluare cerebrala !

20

Sl1foca~i parca de argurncnte .. pro !j.i contra-, ~i savantul, 9i Maria tacuri:\ 0 vreme, fiecare cu gindurile lui.

Un. Iaborant intra discret !?t puse pe mas.i dteva ziare not, Mihai Topala riis10i unul, dtstrat, apoi altul, fi.irii. sa caute ceva anurne, cjpd deodata tresarl ;

- Poftirn, tar eu, tar riumele men!

Muria i-I smulsa din mlna, Parcursa dintr-o privire arttcolul, Nu era Iung, Dupa care, intunecindu-se, 8mJ1Ca ztarul pe eoltul mesei, ca :~i cum ar fi seapat de 0 reptiUi.

- Citeste-I, Marie. Citeste-I tare. IVW astept Ja oricc. Te rog.

F'ala se supuse slllt :

"UN CAZ

Abstrlut intlrnplfitor, ,afIam urrntitoarele in leg:Hufa C'U dlrectorul-adjunct de Ia lROCIPSC" mg. R. R. Se supusese voluntar admlrrlstrari! rnesagerulul mnezic al doctorului Mihal Topala. Rezultatele erau impresionante, Capacitatea mernoriei Ingtnerului R. R. era eu tatul neobisnuita. Desfiirrtsse, practic, comuuterete care tlneau evidenta numerica :;ii cnordonatele cosmice a cltorva sute de sateltti $1 nave romanest! pi'u'asite in eosmos dupa utilizan~ .. :;,tia pina in tletaliu biografiile tut\ll;Or ~alariatllor - 4B3 - cu aptitudlni ~i caraeteristlet paihologice det.erminate prln teste complexe, In sfiq;it, toate caraeterela unei rnemorn predigioase, care nu supara pe nimenl, dirnpotriva, usura enorrn achvitatea institutului. De citava vreme insa, ing. R. R. mcepe sa aiba unele ciudatenu. Ce.re adrnintstratiei sa se clteasca zLlnic tn colectiv vechiul ziar "Viata Capitalei' 1;li amendeaza ell taierea lefii pe Q siiptfunin5. pe un tinar care a Iipsit de doua ori neraotlvat de la acest program, iar a treia oara cind a fost prezent - a cascat, Precedeul lecturii in colectiv Bind de rnult ie~lt elm uz este cansultat dictionarul de obiceiuri arhalce., Se face pe pl,!c directorului adjunct spre mirarea salariattler care nu inteleg la ce ar putea servi acea dispozi:(je. A doua Z1 rDSa, la protestele cclaboratorlloz siU, ingLnerul R. R. n :repede ~i loveste chiar pe unul dintre ei. Uluire totala, Directorul general este plecat in striliniitate. Faptele se precipitii. Directorul-afljunct lucreaza in nestire cu 0 secreta ra , i:;;i .neg'lljeaza familia I;li lipse.;;te nejustlflcat de la tenis, de Ia clubul de calarle. Tine sedinje peste sedlnte, Aceste manlfestar! .invechite in zilela noastra isdi. zimbete de cornpatimire, Deodata se produce dsznodamintul, Ing, R. R. sa ri.diea. brusc, se congestieneaza, duce rniinile Ia cap, nu mai are timp de cit sa spuna : «0 tahipsihie ingrozltoal'e»" ~i ]e~a. Este mternat de urgenta intr-un sanatoria de boli rnintale, unde se constata eli ing, R. R. sufera de 0 viteza fan tastica de inlantuire. a ideiIor, o cascada dezordonata a gindurilor eu Impnsibilrtatea de a Ie concentra pe 0 problema. Smtem illiOl:map ea, dupa 0 vreme, tulburarile tahipsihice au eedat, dar sint iru.ocuite cu un delir de

* IRDCIPSC: rnstitutut pent~u reeuperarea obtectelor te¢te din uz care porueaza spatlul cosrnlc - perigeic.

21

autcacuzare, R. R. CCl'C iertar~c;.l a ascuns faptul de a Ii fast pl'O?rletar de pumIntur\. de H li exploatat pe tarani, de a fi aSC'Ul1S aur etc. Este strict supravegheat, deoarece a f6.cut doua lncercari de slnucidcre, Narcoanaltxa. eleclrone !;it blonocneetalogramele, precurn ~i investigaOile generalogiee arata c~i Ing. R.. R. a irnprumutat personalitatea unul strabunic care a trait in prlms jumrllate a seculului XX. Speelallstii i~i pun int['eba~'ea dae5. totul TIL\ este a consecin ta a lnocularu mesagsrului rnnezic at doctorului M. Topalil. Mell~ion~lm presupunerea sub toata rezerva."

- 0 dramii. Mihai ! II cuno"ti pe R. R. ?

- Blnein~eles l .... ~i dnd te glnde~ti d Rad\.\ a fast unul

dlntrs prirnele rnele succese t Am totusl convingerea di i!?i va reveal. Sper sa fie verba de un incident trecator de redesteptare a rnemoriel spitei. Jvirea intr-un descendent de az:i a mcmoriel Si comportamentului dintr-o verigii ganealogidi pierdutii In timp. Am mal intilni] ceva asemanator. Era pe la mceput; eu lin "roesager" lusu tluicnt realtzat. In pr-irnul mea subieet volunlar - un coleg medic, la cit va limp de 1a inoculare, s-an desteptat bruse, :;;i au

" lnceput Sa c1r;>li le,le cu 0 repeaiclune arnetttoare J'.ragmente de filogenie -, Am t ra it clteva OTe de mare ernotie pina a dispafuteIectul. 1'in minte pamca nefericitului 'in care se trezeau tnsuncte de animate. in care aparea trtca din paleolrtic .. friea luptei ell mamutii, rrJ1Jjllea, arsita :;ot frtgul de care abia se nutea apara. Uite ! (Mihal Cal!ta Iebril intr-un elasor, scoase un disc audio-video, sipe ecran aparu acurn figura Iuminata de 0 bueurle inrensa, aproape salba-

ticii! a unui tinar.) .

- Foe! Focul ! (Se auzi glasul acestuia in carnera.) 11 am,

lntiia oara ... E a1 meu ... al mell ... in pestera asta luminli ... ci:it-

dura ... vialO:i. .. viatili ... care pilptie, arde, 5e stinge Nu ... e "ill ...

traieste ... Nu ... se stinge ... si cu 0 grabii speriata tlnal'ul arunca vreascurl trnagtnare intr-un toe inchipuit.

Imaginea disparll.

In laborator se rasa tiicE't'ea.

- De dod n-at mal vazut tu a:rzind !?i trosnind un buluc de brad intr-n soba tiiraneasca, .Mihaf ? Incerca tala 0 cotiturll moleorna. poetica, in discutle.

- De rnult ... rjrspunse el pe gindmi. De multo Azi nu mai vedem Iocul nidiieri. E Inlanjuit de am ca Prorneteu de zaii legendari, fi1ndea IH furase. Q'lldura focului 0 staplnlm peste tol. ~liintWc, dar am plaUt caldura ell pretul poeziel focului. A!\1a cum vorn pUlU poate memoria noastra urlasa de mllne Cll poezia uitarli de azi, Varn pierde uttares, Marte, cum pe alocuri. se plerde inca memoria.

- Ma tntreb ce e mal grau de irrdur-at, Intl'e cele doua pierderl.. Daca 0 sa uitam sa uitam, Mihal?

- Mi-e tearna .... rni-e teama de asernenea inlf rmitatc. Bielul Badu ... - mai adauga savantul, imoreind pt-ivrrea in altn parte, s11 nu i se eiteases gindul intreg ..

T~kura iara~i, descumpaniti, clipe lung'. lncordat'ea dramei ce se pe.h .. ecea undeva, pe. un pat de spital, erescu ~i in camera .

.... Filogen.le- d"sril~uj'a['ea evctutiei viet,il de l a fiillia unicelura ra pini.

Ill. om, In aeest caz,

22

- $i daca Radu nu lie vmdeca ? murmura inginclul'ula Unarlll jemeJe.

- Eu cred, sper di se vindeca, Este insa {oa:rte grav cli trece pr in asemenea stare. In~e.legi acum de ce IDa sfil1cie, rna nevrozeaza inlTebarea. AUl sau nu dreptul sa arunc 'in lume rnesagerul mnezic ? $i urma ca pentru el : Nu. Nu se poate !

- Dar dad''! Radu e un caz tzolat, ai dreptuI sa ascunai oamerrilor descoper+ran ta, cind cei mal multi s-ar putea bucura de binefacerile el ?

- Cazul lui nu va fi desigur unicul.., ~i apoi.; "Prius non nOCP .. re, delude curare spune in[elept latinul.. intii sa nu claunezi, apci sa tratezi. Este porunca milenara de care aseultam tnti cet ce mnncim pentru sanatatea ornului !;ii pentru perfec!;ionarea lui biologica.

- Si atunci. Mihal ? Ce trebule sa facl ? Fiinddi n-ai nici dreptul 'sii tad, sa Ingropi 0 descoperire epocala, Mai curind decit i~i Inchipui, ea ar putea /iii apara in alt punct pe glob. :;>i atunci.. gloria tarii, a ta ... bucuria izbinzil... respectul oamenilor.

- Stiu, Maria, suu ... Dar- astea toate stau In om aHlturi de semintele tuturor pieirilor ... Sii mai arunc !ii eu 0 asemenea saminl.ii "

Savantul se opr! un moment pr::tdi'i lup(e.i liiuntrice, tncercind s.1 ia I) hotarU·e.

Continua, iuse, tot analizind :

- Daca descopertrea astn ar Ii fost f1icutii in alta parte, de al]! savantl eu constlinte mal.; •. suple", poate cii mesagerul mnezlc S-Sl" !?i ana la pravatia din coltul strazii, Ia indemina orieul, eu toata eonseclntela posiblle., Gloria de care vorbea.i, satisfactiile materiale ar aeoperi arlee remuscar; pe acele meleagurl.; Si, totusi, gindeste-te :.,' "Prius non nocere" ... Dincolo de gloria proprie, trebuie sa cintarim blne unnarile... sa a~teDUi.m... Sa a~teptarn poate 0 perrectionare a tehnlcilor, daca nu ehiar a creierulnl urnan ... care at: putea vent tirziu, dupa moartea noastra chiar ...

- Gloria postuma C1"(>;o eEl e tare seatbii<'Hi pentru purtatorul ei, rernarca trist fata.

- Da, dar progres autentic azi nu inseal11na rasunet, inseamna l'6.spundere ... Va trebui sa rezist ispttel.; Sau sa-I cedee am cIt sa nu sttrnesc Iurtuna ... Dar ctt, Maria, cit ? ...

Unul Iinga altul, stiiteau acum la fereastra,

Fe cerul profund, un turboreactor desena elegant, ca in fiecare zi, cu jetul alb, reclame pe care vintul caprlcios le destrarna in prelungi semne de punctuatle,

23

CE .... DE A TRElA CONSFATUIA.E A CENACLURILOR SF - TIMI~OAAA

Jonctiulle

de CONSTANTIN GARBAN

- LUGOJ-

Pritt zoirco; irea Gaiaxiei

Noi trebuia sa implantam. o dreapui !

Dar fiindcii tiitiicisen:

Tunul axiomatic $'£ nu eram siquri Cii t'om Ji intele$i

De eei din conste1atia Triung hiul ui

lncercati de biinuieii Stelare,

Am inceput sa ne strigam Unit eltora

Teorema lui Pitagora. Ei 0 siriqau Jeri,

Noi 0 striqtim. M'iin€, Azi mU7"eau tou,

Dar strioiitele uoasire Se gi'iseau,

Se coniopeau, Se tntiireau,

SpCirgiml pm·tile opace, Liisitul caiea tibetii Pentrii eei jaTO. iimp: !

Dacii va fi Iiniste

"

VIORJCA NICOARA *

Chelnati pe,';;canl$ii ,<;(i zboare. Sii-nscrie cere uri ial'gi peste zdri, Sa pregateascii. rampe de lansare III Jata niiioarelor pieciir],

Ctiemati $0-$; [acii-r: moluri cuib liistunii Si Sa r iseze-n cuibul lor a zbor,

Sa tibureascii iarba 1?11nzul lunii

Clrul ceru-n stinci oiunecii USDT •

• ~i-ahia atul1ci, dinir-un adin~ de porn, Din inimii de apii, din pamfnt

o sa aparii, w'ia$, lin om

C u, aripile desfacute-n vint

Jlpoi cu. fulgerele-n ei vazduhul Va-ncriDneni. si mar-ea ce vuieste

Cu zbuciumui in en se 'I.'a opri . S-asculte-o doinQ dintr-un. sols: de pe$te. Afms din ape ca de 0 chemare,

Se 'I.'a urea pe tarmuri un delfin, Iar omui eu piimintu: in sphwre S! apele in sin itnpiinuite

\la Lrece detniurq in corul mare. Trezind din sonui planete ostenite.

25

Platind virtute a

Iaiii-mii iar prin timltul acesl a susperulai ca un cer

in care pasari jumatate oameni fae zid intre riiztiui: $l dnt .

• VTORIC ~lCOAnA.. n:isculil If! 28 augu I 192~ io BaM!, LInde si-a fJI.cui ~i studnle.

A debutat in 19H cu poezt] in rC\'ista "Pro\'ioej,a" din Turnu Se\'erm A pubUca in presu cotidiaoil ~i in citlwa revtste lilerare poezti ~i sl'1Li~e, Preocuparea de baza - litcratura pentru copu.

Cola boreuza frcc,'ent La radio ell see oarrt,

In 1911 i s-a lipilrit carte a "Fala de lut" (EdHura "tOD Creangli"l ~i aresub flpar votumete .,Clopotelul de argint" (Ia Edltura .,Junlmea"l, .,Copilol muntiLoc" ~i "C.'lslclul din negura" (Ia EdUu1'1I mllitarll).

Este membra a f'oudulul Ulerar si a cenactutut .. G. C~linescl1" al

AcademiCi. ..

Dar nimenea nu pare sii rna 1'adli ~i eu ntl pot siriqa decit. piimini:

Merg greu st 1t01'ii-s rosii ; citui sa zbor o fag6. lunga, olbii, de la piept

ma. tine parcii de-un alt trup legaia si-mi jiljfie Zn urmG. ca 0 ranii

[sou. ca un drum. pe care il r2$tepi).

Dar ?tu m.ii. pot inioar(:E', .~tiH, din pesieri tueniui-tn; umbrii merse linear

$i brate:« ce-ar t"rea sa mil ajute se mu~cn bantrincLtL-se de aripi, iar piisiirile rid: lear, Icar ...

Gem ochii biruiti de incordcra,

9lndind lOt chip ee parcii mil mai leaga, dar nirneni nu se-nireabii unde sint,

{ii plaile gonesc nepusaioa..re,

spaUnd odinc orbitele de nume.

A'ripa stingii mi Be jace neag1'u,

$i eu nu pot siriga decii piimint !

lncerc alt: drum $i parc-aiui HI! sunet. Era cfndvu) pe-aproape 1m portal. Viata aceea-ticepe so. mii doarii,

iar pasa1'ile rid: lear, lear! .

Se stlbtiaz(i insii-n. jmul melt lumina triigindu-# proda caldii-n. uizuini. $it1'ec neputincioasa linga piisarizid »iu. intre vazdUh $i vEnt

ee parcii-ncepe sa ma recunoasca. dar eu nt~ pot striqa dedt piimtnt !

26

de ,EMANU£l REICHER

Cronica (en passant funtastica) a sahului

~

Dupa eel de <11 doilea ri'l1:bui mondun, mr-todologia !1ti.in~ci a rer- UJl oscu L r-iscul ca 1 cula t ca instrurnent cficacc in expcrimental'eCl prototipur-ilor, in COSJTlOnautica, in testarcu rezisrentei mater-lalelor- si a or~anismului uman, domerii] lu care, in conditiile unci enorme rnunci de pregat ire, ei<,l'lul anurnitor ,H('\iuni nu poate Ii totusi apreclClt cu exact.itate . i ornulu! ii re\'ine rolul de a ho'tari in ultima in!,tan~a ~olutiile cele ma; potrlvi te

La Inceputul accstoi epoci, in pregatirea salustllor si in preferin~ele jor sti1istice constatam Ul1 statu quo datorat, in pri mul rin d, in'delLlnga~ei suprernatii a lui t-.lihai Botvinn ik. Scurtul intermezzo oferit de victoria lui Smislov a dat LlD impuls indraznelli (de'li [ocul acestuia tindea vadit spre eehilibru}; undeva mocnea j<1rul din care s-au aprins mat tiniu vilvil.'.i'l.ile ce au mistuit rnulre diritre pravllele apareut imuabile.

Analiza unora dintre partldele m::II'ilol' turnee intema\ionale dezvaluie cxlstcnta a numeres! jucatori cu 0 putemku Inellnatie cotre rnomentele de pe,j('ol l?1 cle maxima tens)un(', clnd Intr-un (imp foarte scud se eel' luate rlecizii unice, de a

X .. YVll.

Un cascadoral e~ichierului

dil'or \ alabHitute deplnde in cea mui mare O1asurll rezuuatul final,

Pcnl ru acestl promotor! ai curujului, decen iul a l clncilea a cibpatat I) semnificutie apar le prin apur-itla unui sahist CClIT a innobuut notiunea de rise prin Irurnusetezr conceptiel iii rezul-

tatelo spot tin' extr-acrd iuare la care a' c1juns.

Mihail Tal s-a nacut lu Ri~n in anul Hl36., Inceputurrle carle-

27

rei lui sahiste se asr-manau eu aeelea ale majoritll.\ii jucal.o1'ilor .ovieticf : a mvatat pr'imele mut~kj Ia virsta de sase ani de Ia tatal sau ~i s-a perfeetionat III concursurile pionieresti. Talen tul sau a fost repede remarcn.u de tneestrulAlcxandr Kohle.nz, care r-a devcnt mai Im'ziu antrenor,

10 anii 195] ~i 1952 nu s-a re.marcat in carnplonatul republican, pentru ca in 1953 sa se clasezs pe prim ul Joe. SUCICesul i-a dat dreptul sa sU5~ina un meet psntru ritlul de maestru. La 13 ani, victories in intiInirea sa cu Vladimir Saighln, I'llmpionuI.R.S.s. Biolcruse, 'l'al, 8 devenit maestru, Pasuj eel mare spre grelele lupte ale ce mpionatel 01' unionale J-a Iii('un in ]955 cin d S-a califlcat in !inala.

Un an mai lil.'ziu a obtlnut un sueces promil,ator, prm ocuparea loculuj V-VlI in catrrplo , nutul U.R.5.S. Stil111 sau a derutat nu numa] pe adversarl, ci .:;i pe uuii cowentatori experlmentati. Parerile despre vlitor-ul tinarulur plin de fantezie -?i patimu~ atacant erau impartite. Predomina iusa ideea ca el nu va putea ajunge Ia rezultate superioure, decit pe calea asigurari! unui echrlibr-u intra 1alut'iIe sale combinative si poz itlonale. jocu1 integral fiind 50- cotit 1n acea pertoada unicul mijloc pentru utingerea marilor 'performante.

MiLndI Tal a ~dUs accstei problema un l'aspuns, genial prin .s5mpJitare, COllSecYenta si mUltiple consecints in pr~ctica turne1'101' conternporans, Spre deoseolre de predecesorii sal Tomantici, de fclul lui Spielmann, 1'1 a studiat enorm, a anallzat deschider-ils favorabile unoz- improviza~ii stupefiante,

26

~i-a inSll~it tocmai acele pl'incipH structurale potrlvite cu optiea lui sui geaeris, Toate acestea le-a dirijat spre acele momente de suspens lli cascade de cornblnntri care l-au fiicut celebru lii care izvorau din vartante aut de lungi fii complicate, incit eJ lllSuql a declarat uneori di nu Ie-a putut calcula pina 1a epuizarea tuturor posibihtatilor.

Pregatirea. l')ttintifica, metodicii, m~nutioasa a tuturor condi- . llilor necesare asurnar-l] rlscului il asearnana eu pilotU de Incercare ~i cosmonautti, iar specteculozltatea .pe care 0 adauga aventurilor calculate il apropla de cei mai de saama cascadcri ai epocii,

Ca ~i acestia, Tal nu poate sa ~revadlll ~i sa rezolve dinainte totul, dar, printr-un teribil, autrenament exper-imental, ~i ereeaza nurneroase conditll de reuaita. In Iurnea sahulul, r15- cul calculata devenit a.stfel 0 anna de temut, minuita de un jucator genial prin intuiti» 'ii ('];lrv-iziunea sa .

Nici unuia dintre marli maestri contemporani nu-l este Imposibtla construlrea unor partide "gCIl Tal", dar consaerarea acestui stil brtlian t n-a putut fi data deoit de exceptionalul palrnares al initiatorului Sall.

La v1rsta de 22 de ani, Tal sl-a aninat ID panoplia lui doua pretioase tro!ee (campionatele U.H-S.S. din 1957 ~i 1958), cucerite intr-c maniera or iginala si cutezatoare.

Se pare ca, de la aeea data, nimic nu l-a mai putut opri din drumul spre virful piramtdei, In toarnna anului 1958, Ia turnew interzonal de la Portoroj a ocupat locul I, dupa care, Ia Olimpiada de Ia Munchen a realizat 13 puncte din 15 par tide! Bezultatele sale din anul

19;)9 stnt : locul [I-IIf, La cgaIitate ell Spasski, dupa Petrosian, in camplonutul U.W.6.S. iji loeul 1 1a un prestigios concurs de 1a Zurich.

Penultima treapta a .afirmiirii a urcat-o in acelasi an cu prilelul celui de-al patNlea I:Ufneu al candidatilor, organizat de F.I.D.E. in Jugoslavia. Locul I. Tal - 20 pnncte, 11. Keres - 18112. III. Petrosian liJlh, IV. Smislov - 15, V. Gligorid - 121h, VI. Fischel' - 121h

_ VII, Olafsson - 10, VIII. Benko - 8 .. Importante pentru CI"'Onlca noastTa smt scorurile inregistrate in eele 7 meciuri de cite 4 partide, sustinute de teal cu adversartl sill. Astfel ell Keres 1-3 (!), cu Petrosian 2-2 (patru remize),cu Smialov 21h-l'h. cu Gligorici 21/2-] 1/2> cu Fischer (16 ani) 4-0 (! I), cu Olafssen ?,lf2---1h ~i eu Be:nldl 31/2_J./2.

Combina tivul Keres - dWt [n bata1iHe ell toti marf ju~iitorI din trecut, pe care i-a invlns de cele roai multeori - s-a dovedit superior in mtilnirea dirccta cu repeezentantul ,.,noului val", iar Petrosian ~i-a demonstrat ef.icaC"itatea [oeulul s8.U profilactle, isbutind adesea sa gituLc din ia~a intentlile combinative, in rest, Tal a obtinut nurnai victorii, uncle la .difenlll\e de-a dreptul senzationalc, CH scorul absolut din meclul ell Indi fragedul F'lscher.

Astfel, in 1960, campionul Iumli, Mihail Botvinnlk, a avut de infr'untat nu numal LIn [ueater in continua ascensinne sl fucrezator in "steaua" sa dupa tl'ei ani de marl succese, d !Ji lulgerele orbitoare ale unui mod ell <totul nou de a aborda a partida. Mecarusmul logic lPf'in care Tal T!li ,provof.a adversaril sa grclleasdi era atH

de enigmatic incil vorn inlilili cazul de-a dreptul ciud .. lll al marelul mestru Pal Benko, care 101 tucneul de Ia Curacao (1962) va purta ochelarl negr] ".~PI·C a nu f.i hipnotizat", dupa cum a si declarat preset, Chtar dnca nu. to\i. au mecs aUt de depa;t'l~, multi atribuiau victor lile lul Tal unor- inlimplari favornblle, adica pur -:1i .simplu sansei.

Meciul Botvlnn.ik-c-Tal va

constitui pontru cronicnr-ul din secouu XXl un moment cr uclul. in evolul.ia sahului modern. Dincolo de semniflcatiu lui ofi~ ciala, el a ilustrat alocvent imensa capacitate a joculu] mlnti! de a-lit lnnoi lncontlnuu ideile: Desfasurarea drarnaticd a intrece.rH a tinut inem'd:lta atentia intregii Iurni sahlstc.

Tal a clstlga], prima parlida, dupa care atl urmat patru ri'mizc "fudunof,:se". Bot"'i1uJik a mal fast :intrccut in run dele G 1)1 7 ~i condus nstfel eu 3 pnncre avans ea i}i alta data; camp lonut a avut 0 reven lre putcrnica ~i s-a aproplat din nou Ia numai un punet distants. Dar victori ile sale din rundole 8 ~i fl au fest ultlmclo din acest 11.1OCi. deourece challengerul s-a distaruat prin e4tigarea parfidelor 11, 17 ~i 1.9, devenlnd c arnpicu La 4: puncte diferen\i.l! .scm·ul: -l 6 ; - 2: = 13 cxprirna cifzic o sup ertorito te de concsptie. Botvtnnik n-a [neat delco sl.ib ; calitatea par-tidelor, ol"igi na Ii tatea desfa.~llral'ii due lulut au infrurnusejat blazonul ambllor parteneri, Dar deocarnduta rn ijloacele elasiee de aparare nu puteau stinge vastul incendiu al pozitlilor. Jor-ul cornblnattv a obtlnut 0 stralucita izblndfl. TIll nurnai asupra celui pozitional, ci !?i fata de eel aintctic, aparaL de eel mat mare reprezentarit contemporan a] sau,

29

Un an [1,8i tirzlu, in 19f1, s-a desf~ur8t. Ia MOSCOV8 meciulrevan~a. Disputa a tesk la inceput destul de echillbrala, dar rundele 9, 10 si 11 au adus trei vtctorii consecutive lui Botvinnik, care pina la urma a invins eu scorul general; +10; - 5; = 6.

Ce se petrccusc ? Fosl ul campion rnondial, Max Euwe, prezent la aceasta intlinil-e istorica, a aratat ca : "Tal n-a mai demonstrat avintul, insufletirea de necrezul pe care 0 avusese uri an rna] Inainte", Ar fi insa dear 0 explicatie !parliaU'l, insufi cien ta pentru ffntelegerea celor intlmplate. Botvinnik a reusit, de fapt, sa incorpor~e [n vclumul saa de informatii asupra sahului l?i nolle date aduse de Tal, Ie-a fnteles 1;i le-a prelucrat ru;a cum numai geniuJ Iui putea 5-0 faca, a elaborat sisteme in stare sa PI"evina fii sa comhata un asttel de joe. $i a biruit.

.';lahul a profitat imens din .aceste evenimente : a daua renastere a lui Batvinnik n-a !ltirbit contrlbujia lui Tal 1a dezvoltarea unei not ccnceptll, ci a [mpus locul natural al acesteia in ovolutia stllurjlor, !;i astfel loa influenjat !;i pe ilustrul sau Inaintas ~ ... urmas,

In mod cert, Tal insUlli a invii tat din infringerea sa, Desi mulie dintre rezultatele lui d'e mal Urziu trebuie conslderate !Ii prin prlsrna deselor imbolniivlr i, palmaresul sau ramme totust aceta al unui mare campion.

In perioada imediat urrnatoare plerder ii titlului, Tal se ailii in mod paradoxal Ia un ll1.onwnt de vmf!. lata rezultatul eoncursuluj de 1a Bled (1961): locul 1. Tal - 1411z puncte, 11. Fischer - 13'12. TIf-V. GUgO-

30

rid, KCI'es ~i Petrcsian - 12lh, Vl- VIL GheUer si TrlIun.avicl - 101/2• 0 mentiunc importanta insa pentru capltolala viitoare ale cronicii noastre : un clasament, dupa punctajul obtinut din partidele primilor zece clasan intre ei, ar avea in frllnte pe Fischer (18 ani l) eu r) puncte din 9 posibiIe, uranat de Q'al ~i Petrosian ell cite 5 puncte.

Diu palmaresul lui Tal am mai selecjionat urmatoarele rezultate : Iocul IT-IIl Ia campionatul V.R.S.S.-1962, I la MJskalc-1963, U-IV Ia Hava:na-19f>3, II la Moscova-1963, I la Hastings 1963-1964, I la Reykjavik, I-IV Ia turneul interzonal Amsterdam. r Ia Kislovodsk (taate trel in" 1964), rneci ell Portisch (1966) I fj1/r-2jh. meei eu Larsen (1965) I 51/r- 4112, I-ll 1a Sarajevo-1966, I la Palma de Mallorca-1967, J-II ]a carnpionatul D.R.S.S.!D67, Iocuj 1-11 Ia Tbillsi-1969, I-II Ia Tallin-197I, I la Tbi- 1isi-1972 $i I 18 Wijk aan llee-1973.

Cronlca noastra a consernnat ~ncii. de Ia incC1JuiuI'ile ei reputatia de care s-a bucurat intotdeauna Elfin diferitelor epoel ~i sucoesele repurtate in fata unor spectatori inclnta1;:i de profunzimea sau dinamismul partidelor. In ultimele decenii, numarul "fanilor" a cr-escut vertigi[IDS, dezvoltindu-se ~i un al doiIea public - 'invizibil - care urmareste cu statornlca pasiune pUblicatme de specialltate, analizind ~i cotnentind (aeasa) competitiile de toate categcriile ~i din orice colt al globului, In. aceasta rnirifica lume a celor 54 de patrate, Tal a devenit eel rnai IJ:ndragit dintre toti eampionii mondialj de J».na la el. Asalturi temerare, defensive perfide, improvizatii stu-

pefiante, Incrcd ibile pendul5.ri ale avantajulul, scr ij de vlctorti intrerupte de infrIngeri dezamagitoare (parca anticlplndu-I pe %ntasticul nostru Wislase) au fi:ictlt mtotdoauna din prezenta lui Tal "sarea ~i plperul" oriC[tfUi turnir al e~iehierull1i.

Mlhail Tal, acest innascut $i

- , .. Figura dv: 1000i pore cunOSCUCQ. Sint sigur di v-ern rna; Inl'lnit und€vcl. ..

pcrpetuu combinativ, a reudus in actualitate ~i a imbog1i\i! Iatura de spectaeol a evenirnentului sahist impllcata !li in creatiile unce lideri ea Anderssen, Morphy, Lasker, Alehin si Bntvlnnlk, pregatind astfel apnri\ia celui ce va redimensiona acest Iauomen : Robert Fischer.

REM IN I SCENTE

31

"

•

Posta cititorilor

~ .

PETRU BERTEANU (strada Polona 2], ap. 4, Bucuresti, sectorul 1) ol'e['a numerele 22, 35, 75, 162, 16.0 ~i cauta nurnerele 167-168, 425, 427-430.

'l'UDOREL PAPADIMA (SLr. fan Crcanga B1 1. C. 4 ap. 21, Medgidla, [udetul Constanta), avind in acelasi timp hobby-ul s.f. !li al numismaticii, of era brosur lle colectlel noastre pe care le are in plus (Ill, 230-232, 237-260, 267, 270, 326, 346-348, 353, 360-3e~. 366-368, 383, 389-391, 402) in schimbul unor vechi monede, In cazul in care acest troc va avea lac, nc-ar mteresa !Ii pe noi dt valoreaza coleejia platilii. ell 0 atit de noblla moneda I

VASILE RADUCANU (str. Vruacea 12. Bueuresti, sectorul VUf) oiera numclo 232, 241-242, 334, 340. 3-12, 346-347, 352-367, 369-370, 372-377, 380-383. 393, 411-412, 415, 417, 423, 428-432, 4a5-4l1. 444, in sehimbuJ fasciculelor ee-l Iipseso : 3, 6, 17, 44, 52, 54, 57-58, 57, 72, B5-86, 115, 122-123, 1~5, 120-130, 132-134, 142-152, 155-161, 154, 165-171, 176-118', 1&1, ]83, .18'5-100, 190--192, 194--196, 199, 22], 2~4, 228, 243, 245--246, 248--249, 252, 254-258, ~ln-263, 268-269, 274, 277, 261, 408, 413-414, 4l8, 428. 434.

P~TRE RO$IU ll?os. Colentina 35, Bucuresh, seetorut II. te1ei{)n 75 30 59) of era numerele pc care Ie arc in plus: 67, 148, 236, 301, 303-304, 311-3'14, 318, 322, 341, 344, 3@, 353-356, 367, 369-374, 379-38;;1, :;91-394, 396-426.

OVIDIU AVRAlYlESCU (sir. Dobroseanu-Gherea 12, RimnieuVilcea, [udetul Vilcea) doreste sa-!l-i procure urmatoarele povestiri ~j romane de antlcipatle : "Oameni ~i stele" de Ion Hoban a, ,.COr Serpcntis' de 1. Efremov, "Atacul cesiuml~ti101'" de Sergiu Far... i;i!ian, "Ou] lui Colurnb" de Eduard Jurist §i "Omul-rllza" de Mihail Leasenko,

NICOLAE POPA (str. Pavlov 18, bl. A. et. II, ap. 12. Cluj, Ielcfon 16 697) of eTa nurnerele 1, 3, 14, 2&, 57, 61. 66-67, 71-73, 75~76, 8G, 100, 102, 183-184, 189, 223, 243, 247, 261-262, 268-270, 284. 289-2.90, 293, 311-316, 329, 336-33'7, 339-340, 35.9, 366, 402-403, "109, in schimbul fasciculelor : 7, 21, 22, 25, 36. 43-44. 47-4a. 50-51, 53, 58, 78,. &1-8'2, 88, 90-91, 93-94, 109, 115, 1:::4-125, 131-135, 139-141, 144, 194, 200-205, 201, 209, 380-382.

TEODOR IGNAT (str, Seuea 2, bl. I, ap, 3, Tirnavenl, Iud, Murf>~) are in plus nurnerelc: 220,392,396-397, 400-401 i?i cauta numerele: 1--2B, 30-37, 39-46, 43-60, 62-70, 72, 74, 76. 77-79 81-85, 87-92, 95-96. se, 100-114. 116-118, 120-123, 128-129, '133-138, 140, 142-158, 160--152, 165-173, 1&2, 189-190, 192, 200, 204, 207, 228, 2H, 246-247, 249, 252, 254, 278-279, 286, 291, 295-296, 298- 299, 301, a03, 305, 309-aIO, 317, 321, 323, 326, 332-336, 338 341-342,

350-352, 355, 358, 377, 379, 381. '

!;jTiPorul execu~et Ie Combinatul poligrafic IICasa ScinteU"

'I j

II

:l

!

"

I

: 1