Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS:
PREZENTARE GENERALĂ..........................................................................................................3
I. SPECIFICUL PRACTICII PROFESIONALE ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ.......................4
II. OBIECTIVELE ȘI CERINȚELE DE PRACTICĂ.................................................................5
III. INSTRUMENTE DE LUCRU...................................................................................................8
IV. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE FORMARE PRACTICĂ.....9
V. OBIECTIVE, SARCINI ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ.....................17
ANEXE INSTRUMENTE DE LUCRU. EXEMPLIFICĂRI.......................................................30
2
„Ce ascult, uit,
ce văd, îmi amintesc,
ce practic, ştiu să fac.”
Confucius
PREZENTARE GENERALĂ
Exigenţele postmoderne ale învăţământul universitar într-un context global acordă o importanţă
fundamentală activităţii de practică. Viitorii asistenţi sociali trebuie să-şi dezvolte nu doar cunoştinţe
ci şi aptitudini şi valori pentru realizarea unor intervenţii profesioniste în soluţionarea sau ameliorarea
problemelor sociale contemporane.
Prezentul Regulament de practică se adresează studenților ciclul Licență, anul II și III de
instruire, specialitatea Asistența Socială și studenților anului I și II ciclul Masterat. Definitivarea unei
asemenea lucrări este în acord cu necesitatea îmbunătăţirii permanente a calităţii procesului de instruire
practică, realizându-se proceduri omogene ale sarcinilor de lucru şi evaluării.
Regulamentul este structurat în cîteva părți principale, în egală măsură importante și cu
aplicabilitate pentru practica asistentului social, având la bază algoritmul de derulare al actului
profesional în asistența socială: primul cuprinde informaţii referitoare la organizarea şi desfăşurarea
activităţii de formare practică; al doilea prezintă obiective, sarcini orientative pentru studenţi şi
instrumente de evaluare, iar ultimul capitol reuneşte elemente de reper în activitatea de formare
practică. Glosarul aduce câteva explicaţii referitoare la termeni uzitaţi în prezentul volum, iar în anexă
am găsit potrivit să aducem la cunoştinţa studenţilor câteva resurse web ce pot fi utile. Temele
abordate au un caracter aplicabil şi sunt puse în acord cu planul de învăţământ al Catedrei de Asistenţă
Socială iar noţiunile sunt formulate într-un limbaj accesibil pentru a se evita anumite confuzii de ordin
semantic.
Conţinutul lucrării se doreşte a fi un instrument de lucru necesar tuturor actorilor implicaţi în
pregătirea practică a studenţilor, respectiv: lectori coordonatori, supervizori din agenţiile de practică, şi
studenţi. Ne propunem să oferim informaţii utile, relevante şi compacte privind instruirea, îndrumarea
şi evaluarea formării practice, astfel încât aceasta să se poată desfăşura cât mai unitar.
3
I. SPECIFICUL PRACTICII PROFESIONALE ÎN ASISTENȚA SOCIALĂ
Cele două componente presupun în mod obligatoriu legarea studiului teoretic cu disponibilitatea
pentru aplicarea cunoştinţelor în practică. Formarea deprinderilor prin care vă puteţi face utili pentru
bunăstarea altora – adulţi, copii, vârstnici, persoane cu dizabilităţi, bolnavi sau cu dificultăţi de
adaptare, nu poate avea loc decât prin practica profesională în servicii sociale, instituţii de stat sau
ONG-uri unde studenţii se antrenează în ceea ce înseamnă acordarea de ajutor conform cu standardele
profesiei de asistent social.
Un bun profesionist va încerca permanent să-şi dezvolte cunoştinţele teoretice şi practice.
Astfel, va încerca să dobândească acces la informaţii privind cele mai valide concepţii teoretice
din domeniul său şi să participe la cercetări în aria sa de activitate. Totodată, va încerca să deruleze noi
activităţi, să-şi asume noi responsabilităţi, să experimenteze metode şi strategii noi de lucru, cu scopul
de a face lucrurile mai bine şi mai eficient.
Practica deţine un rol important în programul de formare pe care secţia de asistenţă socială îl
oferă studenţilor. Ea este menită să prevină dificultăţile de adaptare ale viitorilor absolvenţi la locurile
lor de muncă. Practica fixează cunoştinţele studenţilor şi permite dobândirea deprinderilor care să îi
ajute să se confrunte cu greutăţile profesiei. Pot apare situaţii în care absolvenţi bine pregătiţi la nivel
teoretic suferă un adevărat şoc în momentul în care se angajează în domeniu şi nu ştiu cum să
stabilească legături cu mediul profesional, cum să aplice cunoştinţele pe care le deţin, sau cum să
abordeze beneficiarii serviciilor pe care le prestează. De aceea este indicat ca studenţii să profite la
maxim de oportunitatea pe care stagiul practic o oferă pentru a intra în contact cu aspectele
practice ale profesiei pe care şi-au ales-o.
4
II. OBIECTIVELE ȘI CERINȚELE DE PRACTICĂ
II.1 Obiectivele generale și operaționale
Stagiul practic pentru studenţii asistenţi sociali (SAS) ţinteşte următoarele obiective generale:
1. familiarizarea lor cu mediul profesional în care se exercită profesia de asistent social prin
înţelegerea modului în care funcţionează o organizaţie de profil şi
2. crearea contextului instituţional în care studenţii să poată aplica cunoştinţele lor teoretice şi să
îşi dezvolte deprinderile de relaţionare, precum şi cele de a proiecta intervenţie cu beneficiarii
serviciilor de asistenţă socială.
Obiective operaţionale pentru practica profesională:
O1.Observarea activităţilor folosite în respectivul serviciu social şi studiul documentelor;
O2. Discutarea cu profesioniştii serviciului şi fixarea scopului practicii;
O3. Stabilirea activităţii proprii a studentului: proiect de intervenţie pe o persoană individuală, o
familie, un anumit grup de beneficiari, sau o activitate comunitară. In acest scop studentul va discuta
cu beneficiarii serviciului şi va realiza o înţelegere cu un beneficiar/familie/grup/lider de comunitate
pentru aplicarea unui proiect de intervenţie de-a lungul perioadei de practica;
O4. Aplicarea unor convorbiri, interviuri, anchete sociale şi alte instrumente de evaluare a
resurselor şi dificultăţilor persoanelor/familiilor/grupurilor/ comunităţilor asistate;
O5. În cazul în care serviciul are diverse tipuri de activităţi şi programe (ca de exemplu prevenirea
riscurilor, promovarea drepturilor, dezvoltare comunitară etc., studentul se va implica pe durata
perioadei de practică într-un anume program sau tip de activităţi, prin care se va face util serviciului şi
beneficiarilor;
O6. Implicarea în activităţi din organizaţie care nu sunt neapărat specifice asistenţei sociale, cum
sunt activităţile recreative pentru copii şi adolescenţi sau activităţile administrativ – fără ca practica să
se rezume la acestea;
O7. Implicarea în acţiunile de promovare a serviciului şi de apărare a drepturilor beneficiarilor;
O8. Reflectarea retrospectivă privind activităţile efectuate;
O9. Notarea informaţiilor privind activitatea desfăşurată pe parcursul derulării acesteia şi
realizarea sintezei finale pentru elaborarea raportului.
II.2 Cerințele de practică
Practica de specialitate în domeniul asistenței sociale se adresează studenţilor de la asistenţă
socială (nivel de licenţă şi masterat), începând cu semestrul III al anului II de studii ciclul Licență și
anul I și anul II de studii ciclul Masterat.
Practica se va desfăşura pe patru semestre consecutive, iar numărul de ore alocate săptămânal
practicii corespunde planului de studii al Catedrei de Asistență Sociale și Sociologie, respectiv:
Practica de inițiere Anul II, semestrul III 60 ore
Practica didactică/compactă Anul II, semestrul IV 120 ore
5
Practica asistențială Anul III, semestrul V 120 ore
Practica de licență Anul III, semestrul VI 140 ore
Practica managerială Anul I, Semestrul I/II ?
Practica managerială Anul II, Semestrul III/IV ?
Cerinţele de practică ale studenţilor la specializarea asistenţă socială cresc gradual în dificultate,
de la un semestru la altul.
Cerinţe generale faţă de studenţii care desfăşoară practică profesională:
1. desfăşurarea numărului de ore de practică efectivă prevăzut în planul de învăţământ;
2. participarea regulată la întâlniri de supervizare săptămânale sau stabilite conform orarului fixat
la înţelegere cu supervizorul/îndrumătorul de practică din cadrul instituției;
3. participarea la discuţii de grup privind activitatea serviciului – conform înţelegerii cu
supervizorul/îndrumătorul de practică din cadrul instituției;
4. participarea la activităţi de evaluare a situaţiei beneficiarilor;
5. participarea la activităţi de suport;
6. discutarea activităţilor desfăşurate cu supervizorul/îndrumătorul de practică din cadrul
instituției;
7. întocmirea unui studiu de caz sau a raportului privind generarea unui plan/proiect de intervenţie
axat pe problematica beneficiarilor din instituţie;
8. întocmirea unui raport la sfârşitul perioadei de practică, care să reflecte întreaga activitatea de
practică.
Cerințe specifice anului de studii
Anul II
În primul semestru de practică, studentul :
se va familiariza cu instrumentele de lucru;
va cunoaşte instituţia la care va face practică şi supervizorul/îndrumătorul de practică din
cadrul instituției, precum şi sarcinile unui asistent social în instituţia respectivă;
va completa fişa de descriere e a instituţiei;
va observa situaţiile practice şi va prezenta rezumarea lor în jurnalul de practică;
va dezvolta deprinderi de comunicare interpersonală.
În semestrul doi de practică (inclusiv perioada de practică compactă), pe lângă activitatea
specifică de cunoaştere a instituţiei de practică şi a activităţilor desfăşurate de către specialiştii care îşi
desfăşoară activitatea în cadrul acestora, studentul îşi va dezvolta abilităţile anterior dobândite, iar ca
sarcini suplimentare de practică el va:
va realiza Regulamenturi de interviu pentru categoria de beneficiari ai instituției în care
desfășoară practica;
6
va realiza interviuri ale beneficiarilor serviciilor oferite de instituţia la care face practică, sub
supervizarea îndrumătorului.
va documenta și va prezenta un studiu de caz.
La sfârşitul anului II studenţii trebuie să demonstreze abilităţi de comunicare, intervievare,
intervenţie.
Anul III
In perioadele de practică studenţilor trebuie să li se ofere cadrul optim pentru dobândirea
următoarelor deprinderi:
conducerea unui caz în toate etapele sale
sustinerea propriului punct de vedere cu privire la cazuri de intervenţie directă
redactarea şi analiza documentelor
lucrul în echipă prin consolidarea abilităţilor de comunicare cu ceilalţi specialişti
evaluarea oportunităţilor pe care le oferă locul de practică pentru asistenţa socială
Cerinţe de practică pentru masteranzi
Programele de studii masterale oferă, în general, oportunitatea fundamentării cunoştinţelor şi
deprinderilor anterior dobândite şi specializarea într-un domeniu particular.
Practica de specialitate pentru masteranzii în domeniul ştiinţelor socio-umane va însemna, cu
precădere:
dezvoltarea abilităţilor de lucru în echipă,
formarea de echipe de lucru multidisciplinare,
recunoaşterea importanţei fiecărui membru al echipei pentru atingerea obiectivului comun,
proiectarea şi implementarea de programe de prevenţie sau intervenţie, de programe de
dezvoltare personală pentru beneficiarii instituţiilor în care îşi vor desfăşura practica.
Pe parcursul semestrelor de practică vor crea, implementa şi evalua patru programe de intervenţie,
lucrând în echipe multidisciplinare.
7
III. INSTRUMENTE DE LUCRU
Portofoliul de practică reprezintă instrumentul ce urmează a fi realizat la finalizarea fiecărui
semestru de practică. Acesta va oferi studentului posibilitatea de a învăţa să structureze informaţiile
acumulate pe perioada de practică, de a analiza aspectele relevante din munca specifică fiecărei
specializări şi totodată de a monitoriza propria evoluţie. Este un bun exerciţiu pentru studenţii care îşi
vor desfăşura activitatea în domeniu.
Portofoliul de practică este documentul ce sintetizează activitatea acestora şi care va fi întocmit
la sfârşitul fiecărui semestru. Fiecare student va avea propriul său pachet de instrumente de lucru,
studierea şi completarea acestora fiind una dintre principalele sarcini de practică.
Instrumentele de lucru aflate la dispoziţia studenţilor și care constituie conținutul Portfoliului de
practică (Anexa 1) sunt:
1. ACORDUL TRIPARTIT (Copia acordului tripartit dintre instituția-gazdă, facultate, student)
2. CARACTERISTICA (cu semnătură și ștampilă umedă)
3. PREZENTAREA AGENȚIEI/INSTITUȚIEI (Fișa de descriere a agenției)
4. JURNAL AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ (Descrierea programului de activitate, realizat
în cadrul stagiilor de practică – Jurnalul de practică)
5. FIȘA DE EVALUARE A PRESTAȚIEI STAGIARULUI SEMNATĂ DE CĂTRE
INSTITUȚIA-GAZDĂ (completată de supervizorul/îndrumătorul din cadrul agenției).
6. FIŞĂ DE AUTOEVALUARE A ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ DE SPECIALITATE
(completată de student)
ANEXE
Portofoliul de practică pentru Practica de licență conține și:
7. SINTEZA REZULATELOR CERCETĂRII REALIZATE
8. FIŞĂ DE EVALUARE A PRESTAȚIEI STAGIARULUI DE CĂTRE
COORDONATORUL DE LA CATEDRĂ (completată de coordonatorul de la catedră).
8
În cadrul acestuia, studentul va consemna toate informaţiile privind activităţile derulate în perioada de
practică, instrumentul fiind extrem de util în momentul în care acesta va realiza raportul de activitate
(la sfârşitul activităţii de practică din fiecare semestru). (este partea principala a raportului).
Ataşează un studiu de caz/transcripţie de interviu/foaie de
observaţie/anchetă socială, în care să menţionezi rezultatele obţinute cu
persoana, grupul sau acţiunea cu/la care ai asistat/lucrat în mod special ATENŢIE!
Este extrem de
(anexa exemplificare). important ca
informaţiile/observaţiile
Descrie rezultatele şi concluziile activităţilor efectuate şi formulează să fie completate în
jurnal la locul de
sintetic contribuţia muncii tale la buna desfăşurare a activităţilor serviciului practică, la finalul orelor
Reflectează asupra practicii tale punând în evidenţă modul cum ea efectuate. Amânarea
completării duce la
a contribuit la formarea deprinderilor tale de asistare a cazurilor imposibilitatea redării
cu acurateţe a
Anexează copii ale metodelor de lucru folosite informaţiilor.
9
IV. ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII DE FORMARE PRACTICĂ
II.1. Introducere
II.2. Regulament privind cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţilor de practică
II.3. Responsabilităţi cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de practică
II.4. Aspecte privind protecţia propriei persoane în efectuarea activităţilor de practică
II.5. Consemnarea activităţilor studenţilor
II.1. Introducere
Acest capitol îşi propune să prezinte cadrul general privind organizarea şi desfăşurarea
activităţilor de formare practică. Pe de-o parte este prezentat regulamentul în care se detaliază
metodologia desfăşurării activităţii de practică, iar pe de altă parte se prezintă câteva instrumente utile
studentului. Regulamentul face referire la elementele de organizare şi responsabilităţile studenţilor,
profesorilor coordonatori, şi supervizorilor din agenţii privind derularea activităţii de practică. De
asemenea, regulamentul menţionează aspecte privind protecţia propriei persoane în efectuarea
activităţilor de practică.
Consemnarea activităţilor studenţilor se realizează cu ajutorul anumitor formulare pe care le
propunem în acest capitol, şi anume:
1.Tabelul privind însuşirea regulamentului de practică;
2. Acordul privind activitatea de practică a studenţilor;
3. Îndreptarea/delegaţia;
4. Fişa de prezenţă privind activitatea de practică de specialitate;
5. Procesul verbal privind vizitarea agenţiilor pe parcursul activităţii de practică de către
lectorul coordonator;
Toate acestea sunt utile celor trei actori implicaţi în acest proces: lectorul coordonator,
Supervizorul/îndrumătorul din cadrul agenției/instituției şi studentul.
!
REŢINEŢI! Relaţia dinamică, deschisă, constructivă pe care o veţi stabili la practica
pedagogica cu tutorele, metodicianul, responsabilul comisiei metodice, directorul instituţiei
de învăţământ şi cu alte persoane competente este cheia succesului dumneavoastră!
10
Supervizorul/îndrumătorul (sau reprezentantul agenţiei de practică) este acea persoană,
desemnată de către agenţia de practică, în responsabilitatea căreia se află organizarea şi derularea
activităţii de practică a studentului, care are loc în cadrul agenţiei la care studentul a fost repartizat.
Supervizorul va fi consultat de către profesorul coordonator, în vederea evaluării activităţii studentului.
Cadrul general de organizare şi desfăşurare a activităţilor de practică Anul II
Anul II
În cadrul anului II, practica de specialitate este cuprinsă în categoria disciplinelor de
specialitate şi este vizată de două tipuri distincte de activităţi, care se derulează pe parcursul ambelor
semestre:
Practica de inițiere (4 ore/săptămână)
Practica didactică (compactă) (6 ore/saptămână)
11
4.2. În practicii de inițiere, studenţii au responsabilitatea de a adresa întrebări cu privire la
aspectele organizatorice, astfel încât să-şi poată însuşi în cele mai bune condiţii informaţiile cu privire
la funcţionarea agenţiei.
5. Întârzieri, absenţe şi posibilitatea de recuperare
5.1. În situaţia în care studentul nu se poate prezenta întocmai în orarul prestabilit pentru
activitatea de practică, el are responsabilitatea de a-l anunţa pe lectorul coordonator de practică, prin
reprezentantul grupei sale, în ceea ce priveşte absența sa, precum şi modalitatea de recuperare a orelor
absentate.
5.2. În situaţii deosebite şi bine motivate, în care studentul nu s-a putut prezenta în ziua
prestabilită (conform orarului elaborat de agenția/instituția socială), el are posibilitatea de a recupera
activitatea într-o altă zi, însă numai cu acordul prealabil al lectorului coordonator de practică și al
îndrumătorului/supervizorului din cadrul agenției.
6. Evaluarea activităţii
6.1. Evaluarea activităţii se va derula în cadrul unui examen. Programarea acestui examen se
va face în conformitate cu planul de studii al Facultăţii/Catedrei pentru programarea evaluărilor.
6.2. Studentul are obligaţia de a se prezenta la examen în orarul stabilit pentru grupa sa.
6.3. În cadrul examenului, studentul are responsabilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele
acumulate pe parcursul întregului semestru.
În cadrul Practicii didactice (compactă), activităţile se vor derula după cum urmează:
1. Organizarea activităţii
1.1. Lectorul coordonator de practică va prezenta studenţilor, la începutul anului universitar,
metodologia de derulare a activităţii de practică, precum şi obiectivele care vor fi urmărite prin
intermediul acesteia.
1.2. Orarul activități de practică va fi anunţat încă de la începutul semestrului şi cuprins în
orarul general de derulare a activităţilor didactice.
2. Derularea activităţii
2.1. În cadrul instructajului privind desfășurarea practicii, lectorul coordonator al activităţii va
lansa diferite teme de discuţie, care pot cuprinde (însă nu se limitează la): aspecte privind funcţionarea
agenţiilor de practică, aspecte privind funcţionarea sistemului de asistenţă socială, aspecte etice
privind profesia de asistent social etc.
2.2. Studenţii au responsabilitatea de a adresa întrebări cu privire la aspectele neclarificate în
cadrul prezentării realizate de către lector, astfel încât să-şi poată însuşi în cele mai bune condiţii
informaţiile prezentate.
3. Întârzieri, absenţe şi posibilitatea de recuperare
3.1. În situaţia în care studentul nu se poate prezenta întocmai în orarul prestabilit pentru
activitate, el are responsabilitatea de a-l anunţa pe lectorul coordonator de practică în ceea ce priveşte
12
întârzierea sa, precum şi durata preconizată a acesteia.
3.2. În situaţii deosebite şi bine motivate, în care studentul nu s-a putut prezenta în programul
de activitate, el are posibilitatea de a recupera activitatea, însă numai cu acordul prealabil al lectorului
coordonator de practică și al îndrumătorului/supervizorului din cadrul agenției.
4. Evaluarea activităţii
4.1. Evaluarea activităţii se va derula în cadrul unui examen. Programarea acestui colocviu se
va face în conformitate cu planul de studii al Facultăţii/Catedrei pentru programarea evaluărilor.
4.2. Studentul are obligaţia de a se prezenta la examen în orarul stabilit pentru grupa sa.
Neprezentarea la colocviu constituie restanţă la disciplina vizată şi, pentru promovarea disciplinei, se
vor realiza demersurile aferente în perioada de restanţe.
4.3. În cadrul colocviului, studentul are responsabilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele
acumulate pe parcursul întregului semestru. Studentul are obligaţia de a cunoaşte şi prezenta, la
cererea evaluatorului, dar şi a colegilor, informaţiile care i-au fost prezentate pe parcursul activităţii
derulate.
Anul III
În cadrul anului III, Practica de specialitate este o disciplină cuprinsă în categoria disciplinelor
fundamentale. Activitatea de practică se va derula săptămânal (4 ore/săptămână), pe parcursul a două
semestre, după cum urmează:
Practica asistențială (4 ore/săptămână)
Practica de licență (6 ore/saptămână)
1. Organizarea activităţii
1.1. La începutul semestrului, lectorul coordonator de practică va convoca membrii grupei de
practică, pentru repartizarea locurilor disponibile şi prezentarea metodologiei de derulare a activităţiide
practică, precum şi a obiectivelor urmărite prin intermediul acesteia.
1.2. Repartizarea locurilor de practică va fi făcută de către lectorul coordonator în funcţie de
interesul studentului şi aptitudinile acestuia.
1.3. Studentul se va prezenta săptămânal la locul de practică repartizat, în programul stabilit prin
orarul general al activităţilor didactice, corectat cu preferinţele agenţiei de practică.
1.4. Periodic, lectorul coordonator va convoca întâlniri cu membrii grupei, pentru a monitoriza
desfăşurarea activităţii.
1.5. Lectorul coordonator va efectua vizite neanunţate la locurile de practică ale studenţilor, în
orarul anunţat de aceştia la începutul semestrului ca orar de activitate practică.
2. Responsabilităţi în organizarea activităţii
2.1. Lectorul coordonator de practică este responsabil:
- de repartizarea studenţilor la locurile de practică disponibile, prin intermediul
13
delegaţiilor/îndreptărilor de practică;
- de a le face cunoscute studenţilor, la începutul anului universitar, obiectivele activităţii de
practică aferente anului respectiv;
- de a le furniza studenţilor formularele necesare pentru desfăşurarea activităţii de practică şi
consemnarea corectă a acesteia;
- de a monitoriza activitatea şi de a acorda consultanţă studenţilor (periodic, precum şi la
cererea acestora), cu privire la problemele întâmpinate în cadrul activităţii.
2.2. Studenţii sunt responsabili:
- să se prezinte la toate activităţile de practică, în orarul prestabilit sau convenit cu agenţia de
practică;
- să se prezinte la întâlnirile convocate de către lectorul coordonator;
- să-l informeze pe supervizorul/înrumătorul din partea agenţiei cu privire la obiectivele sale de
practică aferente anului respectiv;
- să se implice în activităţile de practică şi să adreseze solicitări de clarificare profesorului
coordonator sau supervizorului de la locul de practică, ori de câte ori se confruntă cu neclarităţi în ceea
ce priveşte derularea activităţii.
2.3. Supervizorul/îndrumătoruli din partea agenţiei de practică este responsabil:
- de stabilirea unui program de activitate care să nu contravină orarului de activităţi didactice al
studentului;
- de implicarea studentului în activităţi de intervenţie sau administrative (după nevoile
agenţiei), astfel încât să-i asigure asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de deprinderi profesionale, în
acord cu obiectivele de practică;
- de oferirea de consultanţă şi supervizare în asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de
deprinderi profesionale, în acord cu obiectivele de practică.
3. Programul activităţii
3.1. Activitatea de practică se va derula săptămânal, în programul stabilit prin orarul general al
activităţilor didactice, corectat cu preferinţele agenţiei de practică.
4. Întârzieri, absenţe şi posibilitatea de recuperare
4.1. În situaţia în care studentul nu se poate prezenta întocmai în orarul prestabilit pentru
activitatea de practică, el are responsabilitatea de a-l anunţa pe supervizor, în ceea ce priveşte
întârzierea sa, precum şi durata preconizată a acesteia.
4.2. În situaţii deosebite şi bine motivate, în care studentul nu s-a putut prezenta în programul
de practică stabilit cu supervizorul, el are posibilitatea de a recupera activitatea în altă zi, însă numai cu
acordul prealabil al supervizorului.
5. Schimbarea locului de practică
5.1. Locul de practică repartizat este valabil până la finalul anului universitar (2 semestre).
14
5.2. În situaţii deosebite, când, datorită unor motive întemeiate, studentul nu mai poate să-şi
continue activitatea de practică la agenţia la care a fost repartizat, acesta se va adresa lectorului
coordonator, solicitându-i repartizarea la altă agenţie. În urma evaluării motivelor solicitării şi în limita
locurilor disponibile, lectorul va putea decide repartizarea studentului la o altă agenţie.
6. Evaluarea activităţii
6.1. Evaluarea activităţii se va derula în cadrul unui examen. Programarea acestui examen se va
face în conformitate cu planul de studii al Facultăţii/Catedrei pentru programarea evaluărilor.
6.2. Studentul are obligaţia de a se prezenta la examen în orarul stabilit pentru grupa sa.
Neprezentarea la examen constituie restanţă la disciplina vizată şi, pentru promovarea disciplinei, se
vor realiza demersurile aferente în perioada de restanţe.
6.3. În cadrul exaenului, studentul are responsabilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele şi
deprinderile profesionale acumulate pe parcursul întregului semestru. Studentul are obligaţia de a
cunoaşte şi a prezenta, la cererea examinatorului, informaţiile care i-au fost prezentate în cadrul
activităţii de practică.
1.3. Responsabilităţi cu privire la organizarea şi desfăşurarea activităţii de practică
1. Responsabilităţile studenţilor:
- să participe la întâlnirile fixate în cadrul anului universitar cu lectorul coordonator;
- să participe la toate activităţile de practică de pe parcursul semestrului (inclusiv şedinţele cu
lectorul coordonator). În cazul în care prezenţa este sub 50% din totalul activităţilor, studentul nu va
promova, pentru recuperare fiind necesară reluarea activităţii în semestrul următor.
- să se implice în activităţile de practică şi să adreseze solicitări de clarificare lectorului
coordonator sau supervizorului de la locul de practică, ori de câte ori se confruntă cu neclarităţi în ceea
ce priveşte derularea activităţii;
- să prezinte la examen următoarele documente care atestă participarea sa la activitatea de
practică: jurnalul activităţilor de practică, un referat despre activitatea (activităţile) în care a fost
implicat, fişa de prezenţă semnată şi ştampilată corespunzător de către agenţia de practică/profesorul
coordonator, alte documente şi materiale obţinute în stagiul de practică (ex: materiale legislative,
pliante, formulare de anchetă socială etc.);
- să-l informeze pe supervizorul din partea agenţiei cu privire la obiectivele sale de practică
aferente anului respectiv;
- să contacteze în cel mai scurt timp lectorul coordonator de practică în cazul în care din diferite
motive este în imposibilitatea de a-şi desfăşura în continuare activitatea de practică. În cazul în care
acest anunţ este făcut tardiv, absenţele studentului vor determina nepromovarea sa;
- să prezinte centralizatorul de practică supervizorului la finalul stagiului pentru a fi consemnată
perioada efectuării acestuia.
- să aibă o ţinută vestimentară decentă, care va corespunde normelor etice şi care să nu conţină
15
elemente care ar putea discredita reputaţia profesională.
- practica de specialitate nu se poate desfăşura la locul de muncă al studentului.
2. Responsabilităţile lectorului coordonator de practică:
- să contacteze studenţii (prin intermediul şefului de grupă), în vederea furnizării detaliilor cu
privire la data şi locul întâlnirii (atunci când convoacă o întâlnire);
- să prezinte studenţilor, la începutul anului universitar, metodologia de derulare a activităţii de
practică, precum şi obiectivele care vor fi urmărite prin intermediul acesteia;
- să repartizeze locurile de practică disponibile, în funcţie de interesul studentului şi aptitudinile
acestuia;
- să convoace întâlniri cu membrii grupei, pentru a monitoriza desfăşurarea activităţii;
- să efectueze vizite neanunţate la locurile de practică ale studenţilor, în orarul anunţat de aceştia la
începutul semestrului ca orar de activitate practică;
- să le furnizeze studenţilor formularele necesare pentru desfăşurarea activităţii de practică şi
consemnarea corectă a acesteia;
- să monitorizeze activitatea şi să acorde consultanţă studenţilor (periodic, precum şi la cererea
acestora), cu privire la problemele întâmpinate în cadrul activităţii;
- să menţină legătura cu agenţiile de practică, pentru a avea la cunoştinţă situaţia activităţii de
practică a studenţilor;
- să ţină evidenţa prezenţei studenţilor la întâlnirile de practică din timpul semestrului;
- la finalul fiecărui semestru, să realizeze evaluarea corectă a activităţii de practică a studenţilor.
3. Responsabilităţile îndrumătorului/supervizorului (sau reprezentantului agenţiei de practică):
- să prezinte studenţilor aflaţi în practică aspectele generale privind funcţionarea agenţiei pe care o
reprezintă: misiune, scop, obiective, beneficiari, servicii, valori, regulament de organizare şi
funcţionare etc.
- să stabilească un program de activitate care să nu contravină orarului de activităţi didactice al
studentului;
- să implice studentul în activităţi de intervenţie sau administrative (după nevoile agenţiei), astfel
încât să-i asigure acestuia asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de deprinderi profesionale, în acord
cu obiectivele de practică;
- să ofere studentului consultanţă şi supervizare în asimilarea de cunoştinţe şi dezvoltarea de
deprinderi profesionale, în acord cu obiectivele de practică;
- să furnizeze, la invitaţia profesorului coordonator, consultanţă în evaluarea activităţii de
practică a studenţilor aflaţi sub supervizarea sa.
1.4. Aspecte privind protecţia propriei persoane în efectuarea activităţilor de practică
Pe parcursul perioadei de practică de specialitate, studenţii se vor conforma regulilor de ordine
interioară şi de protecţia muncii ale agenţiei în care îşi desfăşoară activitatea. De asemenea, ei vor
16
respecta şi următoarele obligaţii:
1. Îndeplinirea sarcinilor primite din partea angajaţilor agenţiei de practică.
2. Respectarea principiului confidenţialităţii privind informaţii la care are acces în cadrul
activităţilor de practică.
3. Participarea la cursurile de instruire organizate, iniţiate sau propuse de către angajaţii
agenţiei unde îşi desfăşoară activitatea de practică.
4. Protejarea şi operarea adecvată a echipamentului şi bunurilor de la locul de practică.
5. În situaţia în care se impune efectuarea unor investigaţii de teren, nu va pleca niciodată fără
a- l înştiinţa pe supervizorul de practică şi fără a fi însoţit/ă de către unul dintre angajaţii agenţiei sau
unul dintre colegi.
6. Să nu utilizeze în nici o circumstanţă, pentru efectuarea unei anchete sociale de teren,
mijloace de ocazie pentru transport.
17
V. OBIECTIVE, SARCINI ŞI EVALUAREA ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ
III.1. Introducere
III.2. Obiective şi metode privind desfăşurarea activităţii de practică
III.3. Aspecte privind practica voluntară
III.4. Sarcini orientative privind activităţile practice
III.5. Idei pentru activitatea de practică din cadrul agenţiilor
III.6. Evaluarea activităţii de practică a studenţilor
III.1. Introducere
Această parte a lucrării îşi propune o prezentare coerentă a ceea ce Catedra de Asistenţă Socială
solicită studenţilor în activitatea de practică în acord cu planul de învăţământ existent.
Vor fi descrise într-o formă organizată obiective, metode şi sarcini concrete pentru fiecare din cei
trei/doi ani de studiu.
Facem de la început precizarea că aceste sarcini ale studenţilor vor fi adaptate specificului locului
de practică în care sunt repartizaţi. De asemenea, lectorul coordonator de practică va putea lua în
considerare şi alte activităţi specifice asistenţei sociale care este posibil să nu fie indicate în acest
capitol.
Autorii acestei lucrări mulţumesc pe această cale colegilor care ne-au oferit în baza cursurilor pe
care le susţin, exemple de sarcini pentru activitatea de practică.
2.2. Obiective şi metode privind desfăşurarea activităţii de practică
Planul de învăţământ prevede patru tipuri de practică pentru studenţii catedrei de Asistenţă
Socială: practica de inițiere, practica didactică (compactă), practica asistențială, practica de licență.
18
O2 – va cunoaşte şi enumera principalele categorii dezavantajate deservite de reţeaua de
servicii sociale;
O3 – va exemplifica furnizori ai unui anumit tip de serviciu social;
O4 – va opera cu concepte fundamentale, specifice asistenţei sociale;
O5 – va clasifica principalele categorii de furnizori de servicii, în funcţie de apartenenţa
acestora la diferite sectoare;
O6 – va cunoaşte obiectivele şi activităţile agenţiilor de practică vizitate.
Metode şi tehnici utilizate:
1. Cunoscând Codul Deontologic al profesiei de asistent social, studentul va observa în ce
măsură valorile, principiile şi standardele etice direcţionează activitatea de asistenţă din agenţia
vizitată.
2. Studentul va lua la cunoştinţă misiunea şi specificul agenţiei.
3. Studentul se va documenta cu privire la modul de funcţionare a agenţiei. Sursele utilizate vor
fi în principal discuţiile cu reprezentantul acesteia, dar şi materiale colectate de către student,
consultarea surselor on-line, precum şi alte surse viabile, la care studentul are acces.
4. Materialul de practică va fi redactat sub forma jurnalului de practică, în care studentul va
consemna punctual modul de îndeplinire al obiectivelor şi va opinia în legătură cu formarea dobândită
în perioada de practică.
19
specialitate asimilat.
Metode şi tehnici utilizate:
1. Prin intermediul observaţiei şi conversaţiei, studentul va consemna principalele aspecte
sesizate la vizitarea instituţiilor de asistenţă socială şi le va pune în dezbatere la întâlnirile aferente
practicii de specialitate.
2. Studentul se va documenta, utilizând diferite resurse bibliografice (recomandate de către
lectorul coordonator sau identificate de către el) pentru abordarea tematicilor anunţate de către lectorul
coordonator pentru următoarea întâlnire.
3. Prin intermediul observaţiei participative, studentul va încerca să clarifice, atât pentru sine,
cât şi pentru colegii săi, eventualele nelămuriri apărute pe parcursul întâlnirilor precedente.
4. Materialul de practică va fi redactat sub forma jurnalului de practică, în care studentul va
consemna punctual modul de îndeplinire a obiectivelor şi va opinia în legătură cu formarea dobândită
în perioada de practică.
20
specialitate asimilat.
Metode şi tehnici utilizate:
1. Participând la activitatea agenţiei şi informându-se asupra viziunii şi misiunii acesteia,
studentul se va raporta critic la modul în care serviciile răspund nevoilor concrete ale beneficiarilor.
2. Utilizând cunoştinţele dobândite şi metoda studiului de caz, studentul va observa specificul
clienţilor agenţiei.
3. Discuţiile cu supervizorul de practică şi participarea la activităţile agenţiei vor clarifica
aplicabilitatea practică a bazei teoretice a asistenţei sociale.
4. Raportându-se la elementele de teorie a practicii, studentul va observa calitatea interacţiunii
asistenţilor sociali cu clienţii agenţiei şi va consemna importanţa atributelor personale şi profesionale.
5. Prin observaţie directă şi indirectă, participarea la activităţi şi discuţii cu personalul
specializat al agenţiei, studentul va înţelege procesualitatea relaţiei de ajutorare şi importanţa
construirii unei relaţii profesionale de parteneriat împreună cu beneficiarul.
6. Studentul va observa şi nota deprinderile şi cunoştinţele cu care asistentul social operează.
7. Raportându-se la metodele şi tehnicile cunoscute prin intermediul cursurilor, seminariilor şi
orelor de instruire practică, studentul va consemna ponderea lor în activităţile promovate de instituţie
şi se va informa asupra instrumentelor şi tehnicilor specifice de lucru (de ex. documentarea,
convorbirea telefonică, interviul, genograma, ecomapa etc.).
8. Studentul va aprofunda instrumentele de evaluare şi intervenţie, specifice agenţiei de practică
(fişe de evaluare a cazului, planuri de intervenţie etc.), cu menţinerea strictă a confidenţialităţii asupra
datelor furnizate.
9. Rapoartele psiho-sociale, rapoartele de întrevedere, raportul de închidere a cazului sunt
câteva din instrumentele de evaluare a situaţiei beneficiarului, care, coroborate cu discuţiile cu
beneficiarul şi supervizorul de practică sau asistentul social responsabil de caz, pot constitui baza
deprinderii de a construi un plan specific de intervenţie.
10. Iniţierea de contacte cu clienţii se va face sub îndrumarea supervizorului de practică sau sub
asistenţa responsabilului de caz.
11. Selectarea, organizarea şi sistematizarea informaţiilor obţinute după etapele de intervievare
şi culegere de date se vor realiza prin redactarea evaluării complexe.
12. Studentul va transpune în practică informaţiile teoretice dobândite şi va accepta modelarea
pozitivă a acţiunilor sale din partea supervizorului, astfel încât să relaţioneze eficient cu clienţii.
13. Supervizorul de practică va aloca studentului un caz de intervenţie de scurtă durată pentru
ca studentul să aibă posibilitatea parcurgerii etapelor unui proces de asistare.
14. Studentul va ilustra intervenţia sa în cadrul studiului de caz pe care îl va prezenta.
15. Lucrând în echipă, studentul va fi asistat în parcurgerea etapelor necesare unei intervenţii de
scurtă durată.
21
16. Studentul va analiza rezultatele obţinute în urma intervenţiei şi opinia critic asupra gradului
de succes al acesteia.
17. Materialul de practică va fi redactat sub forma jurnalului de practică în care studentul va
consemna punctual modul de îndeplinire a obiectivelor şi va analiza progresele obţinute în formarea
profesională dobândită în perioada de practică.
22
anii anteriori, le vor permite să proiecteze, iniţieze şi deruleze studii, prognoze şi să se implice în
scrierea şi implementarea de proiecte social-comunitare, în derularea programelor agenţiei de practică.
6. Studentul va identifica vulnerabilităţile şi ameninţările care îngreunează sau pot îngreuna în
viitor activitatea agenţiei. Folosind punctele tari şi oportunităţile de dezvoltare ale acesteia, studentul
va concepe o strategie de mobilizare a resurselor proprii agenţiei sau comunităţii, prin care să
amelioreze vulnerabilităţile şi să prevină concretizarea elementelor care ameninţă buna funcţionare a
acesteia.
7. Dacă studentul are o preocupare pentru un domeniu anume al asistenţei sociale, acesta poate
solicita sprijinul supervizorului şi lectorului coordonator de practică, în vederea efectuării de
studii/analize.
2.3. Aspecte privind practica voluntară (Regulament pentru voluntariat???)
Planul de studii al Catedrei de Asistenţă Socială include şi disciplina practică voluntară.
Aceasta urmăreşte dezvoltarea unui spirit civic-comunitar, responsabil şi voluntar în rândul studenţilor
la Asistenţă Socială. Studenţii au posibilitatea aprofundării unui domeniu de interes, îmbogăţirii
experienţei practice şi exprimării opţiunii personale pentru locul în care îşi vor desfăşura practica
voluntariat.
Voluntariatul este încurajat atât în Republica Moldova, cât şi la nivel internaţional. Catedra
noastră încurajează implicarea studenţilor în activităţi de voluntariat la nivelul agenţiilor cu care deja
există o convenţie de colaborare sau care doreşte să ne fie colaborator. Din experienţa noastră de până
acum, studenţii au apreciat această posibilitate de a se implica în cadrul unor activităţi voluntare atât
pentru dezvoltarea sau crearea unor abilităţi utile vieţii lor profesionale, cât şi personale. În mare parte,
sarcinile acestei forme de practică vor fi stabilite de agenţia în cauză împreună cu studentul, existând
însă o concordanţă cu obiectivele corespunzătoare anului său de studiu.
A accesa modelele propuse de specialişti în ceea ce priveşte asistenţa socială, a fi la curent cu
ultimele noutăţi în domeniu, a avea un profesionist care să te supervizeze în acţiunile întreprinse
considerăm că este o provocare constructivă pentru un student, de aceea încurajăm atât studenţii, cât şi
agenţiile de practică să aibă în vedere această oportunitate.
Obiectivele ce urmează a fi atinse de către studenţi pe parcursul stagiului de practică
voluntară sunt:
Pentru anul I:
- Să aprofundeze cunoştinţele referitoare la locul de practică, specificul problematicii clientului
şi rolul asistentului social în respectiva agenţie.
- Să conştientizeze şi sensibilizeze agenţia, prin seriozitatea şi cunoştinţele sale, asupra
importanţei angajării de personal calificat în domeniu.
- Să participe la acţiuni de sensibilizare comunitară faţă de problemele specifice agenţiei dacă
perioada de practică corespunde agendei de lucru a acesteia.
23
- Să demonstreze abilităţi empatice de lucru cu clienţii, preocupare şi responsabilitate pentru
fiecare acţiune a sa în cadrul agenţiei.
- Să conştientizeze caracterul umanist-social al profesiei de asistenţă socială şi să se
familiarizeze cu valorile, principiile şi normele specifice Codului Deontologic.
- Să identifice reţeaua de servicii care se adresează problematicii clienţilor agenţiei.
- Să dezvolte abilităţi de redactare a materialului de practică folosind limbajul de specialitate
asimilat.
Pentru anul II:
- Să aprofundeze cunoştinţele referitoare la scopul, filosofia şi funcţionarea respectivei agenţii
în context comunitar şi naţional.
- Să participe la acţiuni de sensibilizare comunitară faţă de problemele specifice agenţiei, dacă
perioada de practică corespunde agendei de lucru în această direcţie.
- Să utilizeze metodele de intervenţie învăţate şi să contureze planuri de intervenţie
individualizată, să înţeleagă importanţa supervizării la locul de practică.
- Să realizeze anchete sociale, folosind informaţii culese prin intermediul tehnicilor învăţate.
- Să dezvolte abilităţi de înregistrare a informaţiilor şi redactare a materialului de practică,
folosind limbajul de specialitate asimilat.
- Să realizeze studii de caz care să ilustreze specificul clienţilor şi intervenţiilor agenţiei.
Principiile europene ale voluntariatului subliniază faptul că voluntariatul este o componentă
fundamentală a societăţii civile; voluntariatul însufleţeşte cele mai nobile aspiraţii ale omenirii (pacea,
libertatea, oportunitatea, siguranţa şi justiţia pentru toate persoanele); voluntariatul reprezintă un
element esenţial al tuturor societăţilor şi transformă în acţiune declaraţia Naţiunilor Unite conform
căreia „Noi oamenii” avem puterea de a schimba lumea.
Pe baza obiectivelor practicii de specialitate şi ale practicii voluntare, vom prezenta în paginile
care urmează sarcini concrete pentru studenţii noştri din cei trei ani de studiu de la specializarea
asistenţă socială.
2.4. Sarcini orientative privind activităţile practice ale studenţilor
Aceste sarcini de practică ale studenţilor se vor adapta specificului activităților din agenţia de
practică în care studentul este repartizat pentru stagiul de practică.
2.4.1. Sarcini pentru activitatea de practică la anul II – Practica de inițiere:
- Să afle/descopere informaţii privind istoricul instituţiei/organizaţiei vizitate.
- Să cunoască principalele documente legislative privind politica socială din domeniul
protecţiei beneficiarilor instituţiei/ agenţiei vizitate.
- Pe baza observaţiei şi a conversaţiei cu asistentul social, să identifice la nivelul agenţiei
deprinderile utilizate de asistentul social în munca cu clienţii.
- Să descrie principalele probleme sociale cu care se confruntă o anumită categorie de
24
beneficiari.
25
- Să realizeze și să înţeleagă un inventar cu documentele scrise utilizate la locul de practică.
- Să testeze în interacţiunea cu beneficiarii următoarele: contactul vizual; utilizarea
răspunsurilor empatice; capacitatea de a formula întrebări închise, deschise, directe;
dificultăţile/barierele de comunicare; elemente ale comunicării paraverbale; zâmbetul, etc.
- Să observe elemente specifice comunicării în activitatea unei echipe pluridisciplinare.
- Să întocmească un studiu de caz pe seama unei persoane de condiţie socialmente neintegrată,
discriminată, marginalizată şi/sau exclusă; unui copil/adult abuzat; unui minor delincvent etc. un
document ce stabileşte factorii individuali şi de apreciere colectivă ce intră în joc, evaluându-i şi
ierarhizându-i din unghiul însemnătăţii şi efectelor lor.
- Să observe particularităţile locale şi prevederile politicilor sociale elaborate la nivel local.
- Să schiţeze un proiect referitor la o campanie de informare cu privire la drepturile
omului/participaţi la implementarea unei campanii de informare cu privire la drepturile omului.
- Să realizeze o hartă a drepturilor ce le sunt protejate/încălcate (atât de către personal, cât şi de
către cei din comunitate) persoanelor aflate în dificultate (clienţilor) din agenţia de practică.
- Să realizeze un pliant de informare cu privire la drepturile omului.
- Să elaboreze o iniţiativă/strategie de advocacy la nivelul comunităţii pentru promovarea
drepturilor omului.
- Să iniţieze şi să implementeze un model de informare a elevilor în şcoli prin organizarea
seminariilor de informare promovate de către studenţii aflaţi în practică.
- Să elaboreze o bază de date cu mass media locală. (7 puncte)
- Să elaboreze o bază de date cu ONG-urile ce au acelaşi profil de activitate la nivel
local/regional/naţional. (8 puncte)
- Să elaboreze o bază de date cu posibile instituţii ce pot alcătui reţeaua de suport/parteneri în
realizarea unor activităţi de prevenire/intervenţie la nivelul comunităţii. (8 puncte)
- Să elaboreze o propunere de colaborare unei alte agenţii pe baza unui proiect ce urmează a fi
implementat de către agenţia de practică. (5 puncte)
- Să elaboreze un Regulament de interviu pentru specificul categoriei de beneficiari din agenţia
de
practică şi faceţi o inventariere a tehnicilor de intervievare utilizate.
- Să observe şi să exemplifice abilităţile şi aptitudinile utilizate de asistentul social în procesul
de intervenţie al unui client.
- Să realizeze o bază de date cu posibili finanţatori/sponsori. (8 puncte)
- Să realizeze o strategie privind campania 2 %.(7 puncte)
- Să conceapă un plan de reintegrare socio-profesională pentru un anumit client din cadrul
agenţiei.
- Să sumarizeze paşii parcurşi în cadrul unui proces de intervenţie în cazul unui client al
26
agenţiei.
- Să poată exemplifica comportamente specifice ale persoanelor aflate în situaţie de criză.
- Să observe şi să explice influenţa disfuncţiilor familiale asupra comportamentelor copiilor.
- Să înţeleagă şi să exemplifice situaţiile de neglijare şi abuz asupra copilului.
- Să identifice şi să exemplifice metode de siguranţă în activitatea cu beneficiari violenţi.
2.4.3. Sarcini pentru activitatea de practică la anul III- Practica asistențială:
- Să identifice problemele sociale ale unei comunităţi.
- Să poată analiza studiile efectuate de instituţia la care îşi desfăşoară stagiul de practică.
- Să identifice părţile pozitive şi lipsurile cercetărilor efectuate de instituţia de practică.
- Să participe sau să încerce să iniţieze studierea unei probleme sociale specifice organizaţiei
unde face practică. Un mod util de a începe
elaborarea unui plan de
- Să realizeze o anchetă socială. intervenţie este cel propus de
către McNiff, Lomax şi
- Să organizeze în scris (să proiecteze) o cercetare socială Whitehead (2003).
Recomandările acestor autori
concretă. sunt:
Imaginează-ţi modul în care
- Să poată face o analiză documentară a cercetărilor pe o ai putea interveni
anumită problemă socială. Identifică un aspect
asupra căruia ai putea acţiona
- Să identifice obiectivele manageriale ale instituţiei de practică. Imaginează-ţi un plan de
acţiune
- Să poată realiza organigrama instituţiei de practică. Testează-l
Inventariază ceea ce
- Să identifice fluxurile de comunicare la nivelul s-a întâmplat
departamentelor agenţiei de practică. Modifică-ţi planul în
lumina celor descoperite şi
- Să poată realiza un plan de intervenţie personalizat la nivelul continuă-ţi "intervenţia”
Evaluează modul de
unui beneficiar al instituţiei. intervenţie în noua sa formă
Reconsideră-ţi activitatea
- Să poată descrie managementul unui caz de la nivelul în lumina celor rezultate în
agenţiei de practică. urma evaluării.
- Să poată realiza o analiză comparativă între activitatea unei instituţii de stat şi un ONG.
- Scurt istoric al organizaţiei, inventarierea managerilor agenţiei şi o scurtă analiză a
influenţei/impactului stilului managerial asupra evoluţiei ulterioare a agenţiei.
- O trecere în revistă a principalelor proiecte/programe dezvoltate de către organizaţie şi o
scurtă descriere a obiectivului principal al acestora.
- Participarea activă la proiectele de prevenţie primară şi secundară în cazul consumatorilor cu
risc de psihotrope (de ex. realizarea şi distribuirea de materiale informative). (10 puncte)
- Implicarea în etapele fundamentale ale unui proces de intervenţie.
- Realizarea unei cercetări complete pe populaţia ţintă/specificul instituţiei.
- Implicare în activităţi administrative, diverse campanii, etc.
- Participarea la training –uri din cadrul agenției
- Să realizeze o prezentare de cel puţin 15 minute unui grup de beneficiari, voluntari, etc.
27
- Să-şi noteze punctele critice din derularea actelor comunicaţionale de la locul de practică.
- Să compună şi să redacteze un document original privind îmbunătăţirea serviciilor sociale la
locul de practică prezentând idei, argumente, concluzii.
- Să procedeze la autoeducarea sistematică a capacităţii de comunicare orală şi în scris, prin
racordarea la standardele redactării diverselor tipuri de documente (rapoarte, analize, studii de caz
etc.), prin respectarea normelor de uzanţă în cursul expunerilor formale sau a schimburilor informale
cu clienţii, colegii, instructorii, partenerii ş.a.
- Să urmărească şi să noteze (în cadrul unor fişe de observaţie) împrejurările şi forţele care
determină diferenţierile pe grupuri în funcţie de sex, vârstă, rasă ori etnie, sesizând dinamica intra şi
intergrupală, descriind modelele atitudinal-comportamentale tipice pentru respectivele categorii.
- Potrivit statutelor şi rolurilor variabile ale persoanelor implicate, să observe şi să-şi noteze
principalele caracteristici, condiţii şi manifestări ale raporturilor plurale stabilite la locul de practică, să
repereze aspectele lor pozitive şi negative, să formuleze minimale propuneri de îmbunătăţire a
respectivelor relaţii (inclusiv în cadrul unei echipe de lucru multidisciplinare).
- Să identifice cele mai stringente trebuinţe, interese şi aspiraţii (ascunse ori exprese) ale unor
persoane şi/sau grupuri defavorizate socialmente, reperând contextele private sau colective care le-au
îngăduit ocurenţa, să precizeze cele mai oportune mijloace prin care opinia publică, autorităţile locale
sau aşezămintele specializate pot fi informate şi sensibilizate.
- Pe baza observării directe ori a lecturării documentelor de evidenţă, să sesizeze, identifice şi
descrie tipurile de influenţă socială ce intervin între, pe de o parte, beneficiarul demersului asistenţial
şi, pe de alta, diverşi actori ai mediului său de existenţă (membri ai familiei, rude, prieteni, colegi,
vecini, personalul instituţiei de îngrijire şi ocrotire, alte persoane internate etc.), totodată, să evalueze
forţa lor de impact şi consecinţele antrenate.
- Să descrie punctele tari şi punctele slabe ale politicilor sociale care vizează domeniul sau
activitatea specifică locului de practică.
- Să observe şi să explice dacă obiectivele politicilor sociale sunt sau nu sunt în concordanţă cu
nevoile reale ale beneficiarilor.
- Să analizeze modul în care instituţia sau organizaţia în ansamblul ei respectă atât litera cât şi
spiritul politicilor sociale în vigoare.
- Să observe modul în care asistenţii sociali contribuie la îmbunătăţirea politicilor sociale
actuale.
- Să formuleze câteva sugestii privind îmbunătăţirea politicilor sociale şi să prezinte modul în
care un asistent social poate determina schimbările respective.
- Să realizeze o diagnoză a naturii relaţiilor întâlnite în practică atât între asistentul social şi
client, cât şi între asistentul social şi colegi, asistentul social şi comunitatea, client şi comunitate.
- Să ilustreze repertoriul interacţiunilor dintre asistentul social şi un client/familie/grup din
28
cadrul agenţiei.
- Să identifice o dilemă etică şi exploraţi implicaţiile acesteia pentru furnizarea de servicii.
- Să descrie şi să exemplifice pe baza celor întâlnite pe perioada stagiului de practică
diferenţele între confidenţialitatea absolută şi confidenţialitatea relativă.
- Plecând de la o situaţie conflictuală întâmpinată pe parcursul stagiului de practică, estimaţi
factorii declanşatori ai tensiunilor şi conflictelor; riscurile şi efectele acesteia asupra clientului şi
personalului din agenţie.
- În cazul participării la un curs de formare/work-shop/seminar/conferinţă, realizaţi o
sumarizare a informaţiilor prezentate la respectivul curs.
- Să asiste la dezvoltarea sau revizuirea unui formular pe care agenţia îl utilizează.
- Să elaboreze un design de cercetare cantitativă/calitativă.
- Să participe la dezvoltarea unui chestionar pentru un studiu adresat clienţilor agenţiei (de
satisfacţie, de evaluare a nevoilor de servicii etc.)
- Să elaboreze o invitaţie în vederea participării la un eveniment de caritate.
- Să redacteze o cerere de sponsorizare.
- Să redacteze o scrisoare de mulţumire pentru un donator/sponsor.
- Să realizeze o analiză SWOT a agenţiei (puncte tari, puncte slabe, oportunităţi, ameninţări).
- Să realizeze un raport de monitorizare a unui caz din cadrul agenţiei.
- Să stabilească limitele comunităţii deservite de instituţia de practică.
- Să identifice principalele surse de informare la nivelul comunităţii.
- Să planifice o activitate de informare comunitară privind activitatea agenţiei de practică.
- Să realizeze un comunicat de presă privind un eveniment din viaţa agenţiei.
- Să realizeze un proiect de finanţare pentru agenţia de practică.
Strategii de notare:
29
Notarea studentului se va face astfel:
- o notă propusă de către supervizorul/îndrumătorul de practică pentru activitatea desfăşurată în
instituţie, pe baza fişei de observare şi evaluare a activtăţii studentului,
- o notă propusă de către coordonatorul de practică pentru modalitatea de întocmire a Raportului
- o notă pentru prezentarea activităţii de practică şi răspuns la întrebări în cadrul examenului de
practică.
Nota finală va fi media celor trei note obţinute de către student.
30
ANEXE
INSTRUMENTE DE LUCRU
31
Anexa 1
PORTOFOLIU
PRACTICA DE LICENȚĂ
Chişinău – 2015
32
CONȚINUTUL PORTOFOLIULUI:
33
PREZENTAREA AGENȚIEI/INSTITUȚIEI GAZDĂ
34
JURNAL
AL ACTIVITĂŢII DE PRACTICĂ
I. Date de identificare:
Numele agenţiei de practică: _____________________________________________________
Numele studentului: _______________________________ Anul de studiu ______ Grupa ____
Numele lectorului coordonator: _________________________________________________
Numele supervizorului din agenţia de practică: _______________________________________
Durata activităţii de practică: începută la ______________ şi finalizată la __________________
II. Jurnal zilnic:
Data Obiective Descrierea Descrierea metodelor Aprobarea
principalelor şi tehnicilor utilizate supervizorului/îndrum
activităţi realizate ătorului din
instituție/agenția gazdă
35
FIȘA DE EVALUARE A PRESTAȚIEI STAGIARULUI
SEMNATĂ DE CĂTRE INSTITUȚIA/AGENȚIA-GAZDĂ
36
Ancheta Cercetare Training Strângere de Alta
socială statistică fonduri
8. Studentul/a a demonstrat cunoaştere, înţelegere şi utilizare a metodelor şi tehnicilor de
intervenţie:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
9. Prezenţa studentului/ei la activităţile de practică stabilite împreună cu supervizorul a fost:
Foarte bine Bună Satisfăcătoare Foarte slabă Nu s-a
prezentat
10. Studentul/a a respectat programul de lucru, finalizând la timp sarcinile ce i-au fost repartizate:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
11. Studentul/a a manifestat spirit de iniţiativă:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
12. Studentul/a a manifestat preocupare pentru propria dezvoltare profesională:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
13. Studentul/a a atins obiectivele specifice activităţii de practică corespunzătoare anului său de
studiu:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
14. Dacă studentul/a s-a implicat pe parcursul stagiului de practică în activităţi administrative,
acţiuni comunitare, campanii de strângere de fonduri sau alte activităţi ce nu au fost menţionate
în această fişă de evaluare, vă rugăm să le specificaţi:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
15. Alte comentarii, observaţii, sugestii privind activitatea de practică a studentului:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________
Nota propusă din partea supervizorului din agenţie _________ Semnătura şi L.S. ________
37
FIȘA DE EVALUARE A PRESTAȚIEI STAGIARULUI
DE CĂTRE COORDONATORUL DE LA CATEDRĂ
38
8. Studentul/a a demonstrat cunoaştere, înţelegere şi utilizare a metodelor şi tehnicilor de
intervenţie:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
9. Prezenţa studentului/ei la activităţile de practică stabilite împreună cu supervizorul a fost:
Foarte bine Bună Satisfăcătoare Foarte slabă Nu s-a
prezentat
10. Studentul/a a respectat programul de lucru, finalizând la timp sarcinile ce i-au fost repartizate:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
11. Studentul/a a manifestat spirit de iniţiativă:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
12. Studentul/a a manifestat preocupare pentru propria dezvoltare profesională:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
13. Studentul/a a atins obiectivele specifice activităţii de practică corespunzătoare anului său de
studiu:
În foarte mare În mare În mică Deloc Nu e
măsură măsură măsură cazul
14. Dacă studentul/a s-a implicat pe parcursul stagiului de practică în activităţi administrative,
acţiuni comunitare, campanii de strângere de fonduri sau alte activităţi ce nu au fost menţionate
în această fişă de evaluare, vă rugăm să le specificaţi:
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
39
FIŞĂ DE AUTOEVALUARE A PRESTAȚIEI STAGIARULUI
PENTRU SEMESTRUL ______ AL ANULUI UNIVERSITAR ____________
I. Date de identificare:
Numele agenţiei de practică: _____________________________________________________
Numele studentului: _______________________________ Anul de studiu ______ Grupa ____
Numele profesorului coordonator: _________________________________________________
Numele supervizorului din agenţia de practică: ______________________________________
Durata activităţii de practică: începută la ______________ şi finalizată la __________________
4.Menţionaţi patru aspecte care necesită îmbunătăţire cu privire la stagiul de practică efectuat:
40
1.Supervizorul de practică s-a implicat şi m-a sprijinit pe parcursul stagiului de practică:
În foarte mare În mare Mediu În mică Deloc
măsură măsură măsură
2.Supervizorul a fost receptiv la întrebările şi problemele discutate:
În foarte mare În mare Mediu În mică Deloc
măsură măsură măsură
3.Supervizorul mi-a oferit feedback pe parcursul activităţilor desfăşurate:
În foarte mare În mare Mediu În mică Deloc
măsură măsură măsură
4.Am lucrat în echipă:
În foarte mare În mare Mediu În mică Deloc
măsură măsură măsură
41
Anexa 2
MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
FACULTATEA PSIHOLOGIE, ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
CATEDRA SOCIOLOGIE ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ
PORTOFOLIU
SEMINAR ÎN TEREN II
(Field Seminar II)
Chişinău – 2015
42
CONȚINUTUL PORTOFOLIULUI:
43
COMPONENTA I. AGENȚIA/INSTITUȚIA GAZDĂ
Persoana de contact
Tipul şi profilul
Expuneți relevanța specificul activității Agenției cu domeniul dvs de interes științific (circa 50 de
cuvinte, inclusiv cu indicarea temei Tezei de MA):
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
44
COMPONENTA II. JURNALUL SARCINILOR
I. Date de identificare:
Durata stagiului de practică: începută la ______________ şi finalizată la __________________
Modalitatea de desfășurare: sesiuni în grup realizate în auditoriu (SG) și sesiuni individuale realizate
în teren (SI)
II. Jurnal zilnic:
Data SG/SI Sarcina Metode şi tehnici recomandate Rezultate Surse
așteptate1 bibliografice
folosite2
Sesiuni în grup
Instructaj FS
1
Rezultatele vor fi confirmate și evaluate în baza Anexelor
2
Sursele folosite întru realizarea sarcinii (în mod individual)
45
dezastru natural Serviciului Protecție social în caz de
comunității deservite Civile și Situații dezastru
de agenția gazdă Excepționale
46
COMPONENTA III. EVALUAREA PRESTAȚIEI STAGIARULUI
FIȘA DE EVALUARE nr.1
(semnată de către Organizatorul seminarului în teren)
pentru semestrul ________________ al anului universitar ____________
II. Date de identificare:
Numele Partenerului/ agenţiei de practică: ____________________________________________
Numele Masterandului:______________________________ Anul de studiu ______
Numele profesorului coordonator: _________________________________________________
Numele supervizorului din agenţia de practică: _____________________________________
Durata seminarului în teren: începută la ______________ şi finalizată la __________________
II. Instrucțiuni de completare a fișei:
Folosiți următoarea scală pentru a evalua performanțele Masterandului stagiar3:
1. Nesatisfăcător incapabilitatea de a finaliza sarcinile la un nivel minim;
2. Sub medie rezultate satisfăcătoare la nivelul minim al criteriilor de promovare,. necesita direcționare a
masterandului
3. Satisfăcător performanță medie ce demonstrează o coerență a cunoștințelor și abilităților masterandului
4. Peste medie - performanță care demonstrează integrarea conceptelor și abilităților
5. Exemplar - performanță care demonstrează un grad înalt de cunoștințe și abilităților, un grad înalt de
independență în îndeplinirea sarcinilor
Tabelul de evaluare
Sarcina Nesatisfăcător Sub Satisfăcător Peste Exemplar
medie medie
Masterandul a selectat și
aplicat metodologia de
cercetare pentru a evalua
eficiența unei intervenții
specifice domeniul de interes
Masterandul a efectuat
evaluarea unui proces sau
rezultat al unui serviciu
comunitar din cadrul agenției
de practică
3
Nota Bene*
Masterandul stagiar este obligat să realizeze cel puțin 80% din sarcinile Field Seminar
Nerealizarea sarcinilor trebuie să fie justificate prin cel puțin 3 argumente
Trei sau mai multe aprecieri nesatisfăcătoare rezultă cu restanța la Field Seminar
47
FIȘA DE EVALUARE nr. 2
(semnată de către Partenerul de practică/ instituția/agenția-gazdă)
pentru semestrul ________________ al anului universitar ____________
II. Date de identificare:
Numele Partenerului/ agenţiei de practică: ____________________________________________
Numele Masterandului/ei:______________________________ Anul de studiu ______
Numele profesorului coordonator: _________________________________________________
Numele supervizorului din agenţia de practică: _____________________________________
Durata seminarului în teren: începută la ______________ şi finalizată la __________________
II. Instrucțiuni de completare a fișei:
Folosiți următoarea scală pentru a evalua performanțele Masterandului stagiar4:
1. Nesatisfăcător incapabilitatea de a finaliza sarcinile la un nivel minim
2. Sub medie performanță marginal satisfăcătoare care mai necesită direcționare a masterandului
3. Satisfăcător performanță medie ce demonstrează o coerență a cunoștințelor și abilităților masterandului
4. Peste medie - performanță care demonstrează integrarea conceptelor și abilităților
5. Excelent - performanță care demonstrează un grad înalt de cunoștințe și abilităților, un grad înalt de
independență în îndeplinirea sarcinilor
Tabelul de evaluare
Sarcina Nesatisfăcător Sub Satisfăcător Peste Excelent
medie medie
Masterandul/a cunoaşte
agenţia de practică (scopul,
misiunea, metodologia de
intervenţie etc.)
Masterandul/a a demonstrat
capacitatea de a dezvolta
relaţii adecvate cu clienţii
agenţiei
Masterandul/a a demonstrat
abilităţi de muncă în echipă
Masterandul/a a demonstrat
cunoaştere, înţelegere şi
utilizare a metodelor şi
tehnicilor de intervenţie la
4
Nota Bene*
Masterandul stagiar este obligat să realizeze cel puțin 80% din sarcinile Field Seminar
Nerealizarea sarcinilor trebuie să fie justificate prin cel puțin 3 argumente
Trei sau mai multe aprecieri nesatisfăcătoare rezultă cu restanța la Field Seminar
48
diferite nivele (micro-mezzo-
macro-)
Masterandul/a a manifestat
preocupare pentru propria
dezvoltare profesională
(seminare, ateliere practice,
instruiri etc.)
Masterandul/a s-a implicat în
activităţi administrative,
organizarea acţiunilor
comunitare, campanii de
strângere de fonduri sau alte
activităţi ce nu au fost
menţionate
49
FIȘA DE AUTOEVALUARE nr. 3
(semnată de către Masterand/ă)
pentru semestrul ________________ al anului universitar ____________
II. Date de identificare:
Numele Partenerului/ agenţiei de practică: ____________________________________________
Numele Masterandului/ei:______________________________ Anul de studiu ______
Numele profesorului coordonator: _________________________________________________
Numele supervizorului din agenţia de practică: _____________________________________
Durata seminarului în teren: începută la ______________ şi finalizată la __________________
II. Instrucțiuni de completare a fișei:
Folosiți următoarea scală pentru a evalua performanțele Masterandului stagiar5:
1. Nesatisfăcător incapabilitatea de a finaliza sarcinile la un nivel minim
2. Sub medie performanță marginal satisfăcătoare care mai necesită direcționare a masterandului
3. Satisfăcător performanță medie ce demonstrează o coerență a cunoștințelor și abilităților masterandului
4. Peste medie - performanță care demonstrează integrarea conceptelor și abilităților
5. Excelent - performanță care demonstrează un grad înalt de cunoștințe și abilităților, un grad înalt de
independență în îndeplinirea sarcinilor
Tabelul de evaluare
Sarcina În mare Satisfăcător În mică Deloc
măsură măsură
Dacă interesul științific de
cercetare a coincis cu
specificul activitații Agenției
Comentarii:
Coordonatorul (ULIM)
seminarului în teren a fost
receptiv la nevoile mele de
consultanță
Comentarii:
Supervizorul (Agenție) mi-a
oferit Regulamentarea
necesară pentru îndeplinirea
sarcinilor Seminarului în
teren
5
Nota Bene*
Masterandul stagiar este obligat să realizeze cel puțin 80% din sarcinile Field Seminar
Nerealizarea sarcinilor trebuie să fie justificate prin cel puțin 3 argumente
Trei sau mai multe aprecieri nesatisfăcătoare rezultă cu restanța la Field Seminar
50
Coordonatorul (ULIM) a
discutat cu mine diferențele
de opinii, valori și intervenții
profesional într-o manieră
deschisă, accesibilă
Comentarii:
Sarcinile primite au respectat
aplicarea cunoștințelor și
abilităților dezvoltate în
cadrul tuturor disciplinelor
Comentarii:
Sarcinile Seminarului în
teren au fost realizate.
Comentarii:
51