 Metode clasice de bugetare; Avantaje și Dezavantaje.

Există mai multe metode de bugetare folosite de către companiile pe plan național și
internațional, unele mai populare decât altele. Pot fi de tip clasic, bine cunoscute și aplicate
deja, sau de tip modern, ce conțin și fac referire la noi tehnici aplicate pentru determinarea
valorii necesare a bugetului.
Dintre acestea, metodele de bugetare recomandate de către specialiștii din economie și
afaceri recomandă aplicarea uneia dintre următoarele:
1. Metoda automată, denumită și ”a penultimei”, poate fi considerată o metodă de
determinare globală a prevederilor bugetare, la cheltuieli, ca și venituri. Se
pornește de la cunoașterea mărimii globale a cheltuielilor și veniturilor realizare în
penultimul an bugetar și se admite că situația va fi asemănătoare în perioada
următoare. Aplicarea ei se presupune, fie prin preluarea automată a cifrelor
respective, fie prin preluare lor aducându-le unele modificări, în funcție de unele
modificări survenite cu efect asupra bugetului. Ca avantaje, metoda folosește
experiența trecută și analizele făcute în trecut pe situații asemănătoare.
Întotdeauna, experiențele trecute în afaceri, rapoartele anuale și periodice realizate
și părerile specialiștilor în domeniul economic și al afacerilor vor fi informații
importante, folosite în special pentru fundamentarea deciziilor următoare, cum ar
fi stabilirea bugetului. Ca dezavantaj, pot surveni schimbări în piață sau companie
care poate nu au fost luate în vedere în elaborarea bugetului, deci acesta nu ar fi
corect fundamentant. Aceste schimbări pot avea loc în mediul intern (în rândul
angajaților, furnizorilor, intermediarilor, distribuitorilor, și alții), în mediul extern
(economic, instituțional, legal, demografic, tehnologic, cultural, și altele) sau pur și
simplu în piață (concurență).

2. Metoda majorării sau diminuării se bazează, în principiu, pe cunoașterea cifrelor

și tendinței reprezentând cheltuielile realizate pe o perioadă de mai mulți ani
bugetari anteriori, minim 5, în funcție de care se determină majorarea sau
diminuarea de efectuat asupra cuantumului acestora în ultimul an al intervalului,
considerat ca bază de calcul. În condițiile unei evoluții normale, mărimea bazei de
calcul este reprezentată prin cifrele bugetare aferente anului t ca realizări
preliminare pe anul în curs. Ca avantaj principal, asemănător metodei automate,
este cunoașterea situației trecute și a trendului cheltuielilor și veniturilor. Însă,
statisticile de minim 5 ani îi conferă o siguranță mult mai mare și date și rezultate
 mult mai concise, pe baza cărora pot fi luate decizii mult mai bine fundamentate
pentru pașii viitori și stabilirea bugetului. Ca dezavantaj, în continuare pot exista
factori în piață sau companie care nu vor fi luați în calcul, chiar dacă există
statisticile anilor trecuți. Piața poate fi, de multe ori, imprevizibilă și pot apărea o
serie de amenințări fără a fi ”văzuți” de dinainte. De aceea, se recomandă
întocmirea periodică a situației companiei, pentru a analiza și stabilii puncte forte,
slabe, amenințări și oportunități, cu analiza pieței și toate detaliile acesteia, ceea ce
va oferi o imagine mult mai clară a situației de pe piață, și se pot lua decizii și
pregăti bugetul la adevărata lui necesitate.

3. Metoda evaluării directe constă în determinarea mărimii cheltuielilor bugetare prin

calcule analitice, pe fiecare tip de cheltuială în funcție de factorii și parametrii
specifici determinanți. De pildă, în cazul cheltuielilor materiale se iau în calcul
parametrii cantitativi ai activităților de realizat, norme de consum, prețuri de
achiziție, iar în cel al cheltuielilor de personal sunt determinante schemele de
încadrare cu numărul de salariați și nivelul salariilor tarifare aferente diferitelor
funcții, normativele privitoare la plățile asimilate salariilor suportate de instituțiile
publice. În final, dimensiunea cheltuielilor pe diferitele categorii și pe total rezultă
prin însumarea lor la nivelul fiecărei părți, iar cifrele rezultate se cumulează și
centralizează. Ca avantaj principal, aceasta oferă siguranța fundamentării corecte a
unei decizii în ceea ce privește bugetul, luând în calcul fiecare aspect în parte cu
cheltuielile sale aferente. Pot exista unele cheltuieli care se pot ”uita” atunci când
se realizează necesarul companiei, dar această metodă presupune luarea în detaliu
a fiecărui detaliu și stabilirea sumei de resurse necesare, astfel încât să nu fie uitat
nici un detaliu, ce poate cauza o problemă majoră. Ca dezavantaje, metoda
necesită o echipă de oameni bine pregătiți și documentați în ceea ce privește
stabilirea bugetelor, cu cunoștințe în domeniul economic, legislativ și chiar în
administrarea afacerilor. Aceste rapoarte și documentații se vor realiza într-o mai
mare perioadă de timp și va costa mai mult, dat fiind faptul că sunt necesari
oameni profesioniști și că analizele ce trebuie făcute conțin mult mai multe
informații, ce pot fi luate din mediul intern sau extern. Însă, timpul și banii
investiți vor asigura o foarte bună fundamentare a bugetului necesar și a deciziilor
în companie.
 Fiecare metodă presupune și efectuarea unor previziuni în ceea ce privește nivelul
veniturilor pe care compania le va încasa. Acestea se fac, de asemenea, pe baza anilor trecuți,
din statisticile oferite pe plan național și internațional de către specialiștii din domeniu și din
rapoartele companiei. Cu cât nivelul veniturilor va fi mai mare, cu atât compania își va
permite un buget mai mare, și va putea apela la variante mai moderne și costisitoare în ceea ce
privește activitățile și acțiunile întreprinse în și de către companie.

De ce este importantă bugetarea și alegerea metodei de bugetare potrivite? Estimarea

și calculareacheltuielilor și veniturilor, fie acestea reale sau anticipate, au o mare importanță,
și anume ajută proprietarii afacerilor să determine, dacă au suficiente fonduri pentru
operațiunile de business, pentru a extinde afacerea și pentru a genera venituri. Deci, pentru a
duce compania la nivelul următor. Fără a avea în vedere o bugetare sau un plan, un business
riscă să cheltuiască mai mulți bani decât ar putea acoperi prin activitățile prestate. De
asemenea, există și reversul – care este la fel de riscant – de a nu cheltui suficienți bani pentru
a crește afacerea.

Bugetarea este cel mai eficient mod de a ține sub control cashflow-ul afacerii, ajutând
investițiile în momentul oportun. Dacă o afacere crește, se va observa cum bugetele se duc
către diferite zone, cum ar fi producție, vânzări, taxe, impozite. Astfel, bugetarea te poate
asigura că ai o privire clară și realistă asupra cheltuielilor pe care le ai.

 Etapele elaborării bugetului.

Bugetul de venituri și cheltuieli este un instrument financiar ce se întocmește la nivelul
întregii activități a unei societăți, la nivelul unui proiect pe care societatea vrea să îl
implementeze sau la nivelul principalelor activități desfășurate în companie.
Scopul întocmirii unui buget de venituri și cheltuieli este acela de a estima, de o
manieră cât mai corectă, evoluția veniturilor și cheltuielilor într-un anumit orizont de timp,
care este de cele mai multe ori de un an de zile. Întocmirea unui buget de venituri și cheltuieli
presupune parcurgerea unui număr de cinci pași, ce sunt detaliați în continuare.
 1. Cunoașterea afacerii
Cunoașterea în amănunt a afacerii este, cu siguranță, cel mai important pas al
întocmirii unui buget de venituri și cheltuieli. Acest instrument financiar poate fi influențat de
o multitudine de factori, precum:
 conjunctura generală a mediului de afaceri;
 oportunitățile și amenințările provenite din mediul extern al societății;
 punctele slabe și punctele tari ale organizației;
 obiectivele pe termen mediu și pe termen lung ale societății;
 nivelul investițiilor pe care societatea urmărește să le facă în perioada următoare.

Investițiile urmărite de către societate în vederea atingerii obiectivelor pe termen

mediu și lung pot genera modificări structurale ample la nivelul organizației:

 modificarea capacității de producție;

 dezvoltarea unor activități economice noi;
 deschiderea unor noi puncte de lucru;
 crearea de noi locuri de muncă;
 achiziția de utilaje și echipamente.
De aceea, în colectivul de elaborare al bugetului de venituri și cheltuieli trebuie să fie
incluse persoane care cunosc specificul activității și planurile de dezvoltare ale societății.
Pentru cunoașterea în amănunt a activității desfășurate de către o societate, este
recomandabilă efectuarea unui business plan, prin intermermediul căreia se pot analiza
aspectele juridice, comerciale, operaționale sau de personal.

2. Estimarea veniturilor
Următorul pas, după înțelegerea activității societății, va fi estimarea veniturilor pe care
societatea le va obține în viitor:
 veniturile din activitatea de exploatare;
 venituri din activitatea financiară;
 venituri din activitatea extraordinară.

3. Estimarea cheltuielilor
 Fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli se va face prin estimarea costului
resurselor necesare pentru desfășurarea activității societății sau a realizării investițiilor
planificate. Estimarea cheltuielilor se poate realiza prin listarea categoriilor de cheltuieli pe
care societatea le va înregistra în activitatea sa:
 materiile prime și materialele consumabile;
 utilități;
 alte servicii oferite de terți: reparații, întreținere, chirii, reclamă și publicitate, poștă și
telecomunicații, servicii bancare, etc;
 resursele umane și contribuțiile sociale;
 amortizarea mijloacelor fixe;
 impozite și taxe.
Estimarea acestor cheltuieli trebuie să fie făcută cu un grad mare de precizie, pentru a
evita corecțiile financiare importante. Spre exemplu, dacă socitatea obține, pentru
desfășurarea propriei activități, resursele financiare necesare dintr-o sursă externă (credit
bancar, fonduri nermbursabile, etc), ar fi extrem de dificilă suplimentarea acestora dacă pe
parcursul anului consumurile de resurse se dovedesc subevaluate.

4. Realizarea unei matrici

După ce au fost estimate veniturile și cheltuielile pe care societatea le va obține în
viitor, se va realiza o matrice prin care aceste informații financiare să fie ușor de centralizat,
urmărit și interpretat.
Astfel, bugetul de venituri și cheltuieli se întocmește prin completarea pe linii a
categoriilor de venituri și cheltuieli prognozate, iar pe coloane a perioadelor de timp analizate.
Ulterior, se vor completa valorile estimate, urmând ca aceastea să fie în permanență
comparate cu cele efectiv realizate de către companie.
Întregul proces se încheie prin luarea deciziei cea mai corecte, prin analizarea și
interpretarea matricei.

 Etapele controlului bugetului.

Obținerea unui venit superior celui estimat va genera un surplus financiar, iar
nerealizarea veniturilor planificate va genera un deficit de finanțare a resurselor necesare. În
aceeași măsură, se vor compara cheltuielile estimate cu cele efectiv realizate. Surplusul de
încasări ar putea acoperi, la nevoie, eventualele depășiri de cheltuieli.

Întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli ale unei întreprinderi va contribui un

colectiv extins de specialiști care trebuie să aibă o viziune comună asupra dezvoltării afacerii
în perioada de timp analizată.
Ca pași practici, controlarea bugetului pot avea următorul conținut:
 Verificarea realității informațiilor folosite în proiectul de buget
 Observarea permanentă a estimărilor bugetare cu rezultate efective în vederea
detectării erorilor
 Reconciliere prin bugetul flexibil
 Analiza abaterilor prin managmentul selectiv
 Rapoarte periodice privind performanțele bugetului și soluțiile ce se impun.