CERCETAREA

1. Rep o colectare de date si de procesarea lor

2. Rep un proces organizat care are nevoie de o metodologie
3. Are mai multi pasi/etape/obiective
4. Are un final dat de produs
5. Cercetarea necesita o intoarcere in trecut: Intrebari: “Cum s-a intamplat?”, “Care au fost
cauzele?”

Exista doua planuri de cercetare: miscarea natiunilor (intreaga comunitate)

Interiorul natiunilor (individual)

CERCETAREA SISTEMULUI INTERNATIONAL: interesul statului este sa existe

suveranitate(autoguvernare), independent(sa nu depinda de alt stat) si teritoriu definit.

Alc din 3 planuri de analiza

I. Sistemul Mondial (primul plan de analiza)

statele interactioneaza intre ele, construind ierarhii de putere, existand dimensiuni comune.

Exemple: sistemul imperiilor

Sistemul feudal: statele erau posesiunea directa a regelui/imparatului iar cetatenii
erau supusii regelui.
Sistemul statelor nationale : a inceput de la sf sec 18, relatiile la niv national sunt
influentate de natura nationala a statului, astfel guvernele opereaza sub o presiune mai
mare. Natiunile au la un mom dat dorinta de marire, de aliare pt aparare.

1792: Batalia de la Valmy: pt prima data armata franceza pleaca la razb fara a mai striga ca o face in
numele zeilor/regilor, ei au strigat “Vive la nation”, astfel luptau pt natiunie.

SISTEMUL INTERNATIONAL AZI- Caracteristici:

1. Dupa criteriul resurselor: SIST UNIPOLAR- Hardpower( SUA)

-Softpower(China, Coreea de S)
2. Dupa criteriul economic(in trecut lumea 1,2,3) : discrepanta dintre N bogat si S sarac data de
inegalitate si imigratie.
3. Dupa criteriul politic: exista 2 lumi dpdv al formei de guv: democratica si nondemocratica.
4. Dupa criteriul religios: discrepanta intre religii si civilizatii.

Fenomenele care afecteaza starea sist international:

● Miscarea de populatie( imigratiile, refugiatii)
● Globalizarea
 ● Terorismul
● Crimele
● Problemele de clima

II. RELATII INTERSTATALE(al doilea plan de analiza)

-intre actorii statelor

-rel pot fi: bilaterale/multilaterale, pace/razboi, alianta/adversitate, intre 2 state/mai multe state,
politice/eco/mil/culturale

Exemplu:- relatia dintre A si B. Accentul cade pe “SI’’.

-Cercetam/analizam tratatele, istoria lui A si B in comun, documente din A si B.

-sursele: tratatele. Doc din A/B

III. ANALIZA POLITICII EXTERNE A STATULUI( al treilea plan de analiza)

● Ne intereseaza: -cum sunt luate deciziile: valoarea predictiva, explicativa, normativa.
-cine are acces la politica externa

- intrebarile se pun asupra oamenilor politici (nu ce vrea Rusia ci ce anume vrea Putin)

● Indivizii si organizatiile fac politica externa, nu statele.

● Calitatea deciziei depinde de calitatea procesului decizional.
Decizia este un proces care in politica externa are 3 secvente:
1. Informare( descoperirea si raportarea faptelor)
2. Decizia/dezbaterea informatiei
3. Implementarea (punerea in aplicatie a deciziei).
Palierul afacerilor curente (afaceri consulare;raporturi economice, relația dintre ambasador si
guvernele statelor unde sunt amplasate). Aici sunt angajate structurile tehnice
Palierul politicii externe de medie si lunga durata(acele decizii care tin de eforturi pe termen lung
si mediu) ex: Iliescu si intrarea Ro in NATO
Intrarea Ro in UE

CULTURA: intreaga gama de sensuri, valori, obiecte, reprezentari, produse umane care infl
comportamentul individual si cel de grup.
Indivizii:- produsul cultural al spatiului in care traiesc. Perceptiile lor sunt: ratiunea si instinctul.
-sunt capabili sa-si depaseasca barierele culturale, dar acestea sunt importante pt a
intelege setul de presupozitii dupa care actioneaza acel cineva.
 In SUA secretarul de stat se ocupa de consilierea președintelui pe politica externă si
securitate
In Ro acesta repr in modul international Ro
Sursele culturii: scoala, familia.
O istorie culturala a relatiilor international presupune anchetarea sistemului de valori a
societatii.
Exemple de razb cultural: Razb Rece( cel mai mare razb cultural), dupa 1990:student vs uzine,
ep contemporana: razb territorial.

Cum gandeau oamenii?

SURSELE PRIMARE:
● Au fost create de indivizi in conforitate cu viziunea proprie a mediului inconjurator, asta
neinsemnand ca adevarul este relative pana la disparitia sa, acesti indivizi sunt personaje
independente, cat si membrii ai comunitatii. Ex: in cazul textelor incercam sa dam un sens
cuvintelor. Trb sa nu dam sensul pe care il intelegem noi astazi ci sensul pe care il reprezenta in
trecut
● Sunt diverse: obiecte, texte, realizari cinematografice, muzica, timbre.
● Sunt izvoarele pe baza carora se realizeaza studii, expertize.

Tipologia surselor primare:

1. Actele comunitatii internationale: documente oficiale la niv international(tratate, documente)
2. Actele comunitatii nationale( constitutiile=rezultatul unui compromis: cine le-a scrsi?, cui se
adreseaza?- se adreseaza unui vot, nu poporului in mod direct)
3. Informatii care par neutre: exista falsificari ale datelor demografice, ale statisticilor
economice.Putem descoperi adevarul din spaele lord aca le contextualizam: ex recensamintele
natural(in Franta nu se cer informatii cu privire la etnie sau religie, spre deosebire de SUA care
cere aceste lucruri)
4. Creatiile media: presa, benzi desenate, filme, muzica
5. Fotografii, imagini, harti ale momentului respectiv. Harta lumii pune Europa in centrul globului
din motive de superioritate

Exemplu: W. Wilson- “ The fourteen points”

I. VALIDITATEA DOCUMENTULUI:
● De unde iau documentul?- e nevoie de autor, de o sursa credibila.
● Cine este autorul?(emitatorul)- W.Wilson
● Cine este W,WILSON? presedintele SUA
● Cine mai este autorul?- un American, sot, tata, barbat alb.
● Ce educatie are, din ce fam provine, cum a urcat pe treapta politica?
● Cui se adreseaza? (receptorul): congresului(Camerelor reunite ale Congresului
America), poporului(Natiunii Americane prin intermediul presei), celorlalte
popoare.
● Unde a fost proiectat si transmis documentul?
 ● Care este data documentului?8 ian 1918- conectarea faptelor din trecut cu un
ansamblu mai larg de fenomene( contextualizarea mesajului). Se urmaresc
evenimente care au avut loc anterior, razboiul nu se incheiase inca.
● Care este stilul in care a fost scris textul?

II. ANALIZA LINGVISTICA: stil direct, foloseste metafore, ce verbe foloseste(vb modale
shall, should, must-nu se negociaza), care este ordinea cuvintelor.

SURSELE SECUNDARE:

● Articole, carti, documente scrise pe baza surselor primare/doc din trecut.(rep viziunea unui
autor asupra unui trecut
● cercetarea incepe de la sursele secundare
● cei care scriu sursele secundare pot fi contemporani cu evenimentele, dar nu sunt cei care le-au
produs.
● Nu sunt marturii ci interpretari ale trecutului
● Sursele secundare ancheteaza, interpreteaza pe baza surselor primare

ANALIZA CRITICA A SURSELOR SECUNDARE:

Elemente intalnite pe coperta interioara a cartii:

ANUL: -cu cat cartea este mai recenta, cu atat va cuprinde mai multe teorii, investigatii, analize
anterioare.
-daca anul este mai apropiat de eveniment, exista o mare doza de subiectivism-poate fi folosit ca
sursa primara pt ca se bazeza pe martori subiectivi.
-anul poate fi contextualizat

EDITURA: -comerciala (interesata de profit si prestigiu, isi risca banii pt a publica ceva)
-academica (interesata de prestigiu, pune accent pe valorile stiintifice, nu se axeaza pe profit,
are mai multa grija de continut)
*Prestigiul editurii este dat de vechimea acesteia.

AUTOR: - numele autorului( daca nu este o persoana f cunoscuta, nu avem multe informatii)
-se cauta inf privind pregatirea academica, alte lucrari scrise, afilierea institutionala
-se analizeaza unghiul din care priveste autorul, gradul de subiectivitate- il afiliem unui current
de opinie, unei scoli etc.

TITLU: -comercial: indica f ca se adreseaza unui public larg, slab informat

-academic: indica f ca se adreseaza unui public restrains, dar informat.
-titlurile academice nu sunt emotionale, pun de la inceput in scena perioada temporara, incearca
sa fie neutre, indica cu precizie obiectul de studiu, perioada studiata, elementele specifice ale obiectului
studiat.
- semnele de punctuatie vizibile tenteaza un spectu mai larg de cititori.
CUPRINSUL:- rep structura argumentatiei autorului
-rep un plan de idei, schema de lucru a autorului
-rep etapele, intelegerea si rezumatul demonstratiei.
- se remarca gandirea lineara a autorului.

INTREBARILE SURSELOR SECUNDARE:

Care este perspectiva/ subiectivitatea autorului?
Ce metode utilizeaza?
Ce surse foloseste autorul?
CAPITOLUL METODOLOGIC AL UNEI LUCRARI DE CERCETARE
1. Importanta cercetarii: expunerea importantei cercetarii asupra subiectului respective pt a
intelege, modifica, schimba un lucru.
2. Stadiul cercetarii/ evolutia literaturii de specialitate: ce si cum s-a cercetat pana la mine,
informarea publicului despre drumul parcurs de informatie pana la mine.
3. argumentul/teza cercetarii: concluziile mele, ce am adus in plus.
4. Metodologia cercetarii: cum am cercetat deducitv, inductiv, cantitativ/calitativ.
5. Tipologia surselor utilizate: calitatea surselor primare/secundare plus explicatii.

CUM SE CONSTRUIESTE BIBLIOGRAFIA?

I. SURSELE PRIMARE:- trb sa fie puse la inceputul bibliografiei

-linkurile se pun in aparatul critic, nu in bibliografie
-paginile se pun tot in aparatul critic
-sursele trb grupate intr-o maniera care este relevanta.
-structurate pe categorii nu alfabetic pentru a o nuanta de seriozitate academica

II. SURSELE SECUNDARE: -sunt amintite dupa sursele primare

-sunt gasite sub denumirea de “lucrari de specialitate”
-sunt impartite pe categorii:
● Lucrari speciale (lucrari cu subiecte foarte apropiate de subiectul nostru): monografii, studii si
articole.
● Lucrari generale (lucrari mai indepartate de subiectul nostru): in timp si spatiu.
● Instrumente de lucru: dictionare, enciclopedii, manual.
● Colectii de presa: presa de popularizare, se iau in considerare comentariile de presa.

III. INVENTOR AL SURSELOR FOLOSITE (site-uri): -se utilizeaza titlul site-ului plus linkul scurt
-anexele se pun la finalul lucrarii.

CAND FOLOSIM APARATUL CRITIC?

● cand utilizam o idee/informatie care nu ne apartine.

● La finalul informatiei trb mentionat de unde este preluata informatia
 ● Notele de subsol le folosim de cate ori vrem sa comunicam cu cititorul in mod direct
● Concluziie, descoperirile, opiniile unui autor trb trecute in aparatul critic.

In aparatul critic se trece:

a. Prenumele autorului
b. Numele autorului
c. Titlul studiului in titlul volumului
d. Editura
e. Anul

*In modelul American: prenume, nume, titlul, oras, editura, an, pagini

*In text putem folosi prescurtarile aparatului critic: op. cit., ibidem, idem

Op. cit. =(opus citatum=opera citata anterior).

=se foloseste pt a cita o singura lucrare a unui autor.
=atunci cand autorul apare cu alte titluri, punem titlul prescurtat si puncta de suspensie.
=se fol in note nesusccesive

Ibidem = se foloseste atunci cand se repeta, in note successive, aceleasi date bibliografice(acelasi autor,
aceeasi carte)
= daca pagina coincide avem ibidem
=daca pagina nu coincide avem ibidem [pag]

Idem = inlocuieste doar numele autorului, toate celelalte informatii trebuie sa fie mentionate in
trimiterea bibliografica.
= se foloseste cand in note succesive avem acelasi autor, dar opere diferite.
Ex: 1) Pr1 N1, Titlu 2, Ed, oras, an, pag
2)Ibidem
3)Ibidem, pag 4
4)Pr1 N1, op cit, pag
5)
6)Pr 1 N1. Titlu 2, ed 2, oras, an, pag
7) Idem. Titlu 3, ed 3, oras, an, pag
.
.
.
12)Pr 1, N1. Titlu 2(prescurtat)…, pag

Apud = se foloseste atunci cand dintr-o carte citita se preiau informatii pe care autorul le-a preluat dintr-
o alta sursa.
= nu exista nicio sursa pentru citat ci doar cea scrisa de autorul citat.
Ex caz cand istoricii folosesc apud:
Ion Popescu in lucrarea sa scrie: “In prezenta mea, Stefan cel Mare a declarant “citat”
Lucrarea mea: Stefan cel Mare declara “citat” se fol apud ex Apud Ion Popescu…