Stat, ideologia puterii, relații interstatale în Orientul antic

RISE – Seminarul 1: Corespondență diplomatică în arhivele palatului din Mari (sec. XIX-XVIII î.Hr.)

A. Scrisoarea lui Shamsi Adad din Assur către Yashmach Adad din Mari (Arhivele din Mari – sec. XIX
î.Hr.)
“Lui Yasmachadad îîi vorbesc: astfel spune tataă l taă u, Shamsi Adad. ÎÎn ce-Î privesş te pe fiii lui Wilanum, care se aflaă
la tine, tşi-am dat ordin ca îîn cazul îîn care aliantşa se realizeazaă , saă îîi tşii sub supraveghere. Nu va fi nici o
aliantşaă cu Wilanum: îîtşi ordoni saă îîi faci prizonieri. Totşi fiii lui Wilanum care se aflaă la tine saă fie ucisş i îîn
aceeasş i noapte! Faă raă priveghi de onoare, faă raă caî ntece glorioase, faă raă zile de doliu. Saă le fie pregaă tite
mormintele, trebuie saă moaraă sş i saă fie îîngropatşi. Mi-ai scris îîn legaă turaă cu raziile pe care (…?) le-au faă cut
îîn regiune. Sş i la Rapiqum, de asemenea, au jefuit tşara. ÎÎntr-adevaă r au devenit de nesuportat. Pune-te de
acord cu Tarimshkin sş i Lalum sş i transmite-i lui Bachdi decizia voastraă de a pune trupele îîn misş care
pentru a le devasta regiunea. Apoi, pe vremea recoltei, saă vaă abatetşi îîmpreunaă asupra lor. Vor coborîî la
Eufrat sş i atunci, pe caî nd ei vor îîncerca saă îîsşi adape oile, o mare expeditşie punitivaă trebuie îîndreptataă
îîmpotriva lor. (………) ÎÎn ce te privesş te, caî t timp trebuie saă îîtşi mai daă m sfaturi? Esş ti prea taî naă r? Nu esş ti
deja baă rbat? Caî t timp îîtşi mai trebuie pentru a îînvaă tşa saă îîtşi conduci casa? Nu îîl vezi pe fratele taă u, care
comandaă deja o mare parte a armatei? ÎÎnvatşaă maă car saă îîtşi conduci propriul palat. Fratele taă u a îînvins aici
un sş ef de armataă . Dar tu, traă iesş ti printre femei! Asş adar, dacaă te duci cu o armataă la Qatna, fii baă rbat! Ca
fratele taă u, care deja sş i-a faă cut un bun renume, faă -tşi sş i tu un nume mare îîn tşara ta!”

B. Arhivele de la Mari – nr. 253 . Scrisoarea lui Aplahanda din Karkemish către Yashmach-Adad din
Mari (sec. XIX î.Hr.)
« Spune-i lui Yashmach-Adad : astfel vorbesş te Aplahanda, fratele taă u.
Îataă caă tşi-am trimis vin dulce : bea ! Îataă caă tşi-am trimis paî ine bunaă din Karkemish: maă naî ncaă ! Îataă caă îîtşi trimit…o
braă tşaraă de fier, un vesş maî nt cusut, o centuraă de piele. Trimite-mi mesageri pentru orice tşi-ai dori. Cum îîmi pot
araă ta bunaă vointşa ? Aceastaă casaă este casa ta ! Scrie-mi asş a cum îîmi scrie tataă l meu Samshi-Addu, iar ceea ce vei
avea nevoie îîtşi voi trimite. De ce nu îîmi scrii nimic ? Cu toate acestea tu locuiesş ti îîntr-un orasş mai apropiat decaî t
cel al tataă lui taă u…. »

C. Arhivele din Mari – 255. Scrisoare a lui Samshi Adad din Assiria către Yashmacs Adad din Mari
(sec. XIX î.Hr.)
Spune-i lui Yashmach Adad: asş a vorbesş te Shamshi Adad, tataă l taă u.
Mi-ai scris cu privire la caî ntaă retşele pe care tşi le-a cerut Aplahanda. Vrei saă -i trimitşi caî ntaă retşe astalu? Toate
caî ntaă retşele tale astalu sunt minunate. Nu trebuie saă te lipsesş ti de ele. Pe de altaă parte, îîn ceea ce privesş te
caî ntaă retşele pe care le cere, vezi dacaă nu au o femeie (... (mai vaî rstnicaă (?)...) sş i trimite-o pe aceea.
Altceva: mi-ai scris despre razia faă cutaă îîn Tş araă de caă tre omul din Eshnunna, care a jefuit. ÎÎn acelasş i fel a jefuit sş i
teritoriului lui ……..sş i la Rapiqum. Cu sigurantşaă a faă cut o mare gresş ealaă . Paî naă caî nd nu vom face o campanie de
pedeapsaă nu va îînceta cu jafurile. ÎÎntşelege-te cu Tarimskim sş i cu Lalum. Ordonaă trupelor de interventşie saă
îînceapaă operatşiunile sş i saă le jefuiascaă teritoriul (Eshnunna) faă raă milaă . Cei care sunt îîn pace cu ei saă sş tie caă o
maî naă se va abate asupra lor. Vor coborîî la Eufrat la vremea recoltei ca saă îîsşi adape turmele. ÎÎn ziua aceea saă
îîncepetşi razia.

D. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Zimri-Lim din Mari (Arhivele din Mari – sec. XVIII î.Hr.)
“ Spune-i lui Zimri-Lim: asş a vorbesş te Yarim-Lim, tataă l taă u.
Mi-ai scris cu privire la lupta care s-ar da la Zalmaqtum. Aceastaă luptaă nu trebuie îîn nici un caz saă se producaă .
Nu sunt decaî t vorbe din partea unora care spun caă lupta s-a dat. Eu nu îîncetez saă trimit mesaje servitorului meu
spunaî ndu-i : « Nu lupta contra acestor oameni. Ei sunt servitorii tataă lui meu ; tataă l meu i-a îînvaă tşat sş i eu la
raî ndul meu i-am îînvaă tşat (n.n. ce au de faă cut). Îataă de ce spun : nu lupta contra lor. Saă luptşi contra lor îînseamnaă
saă luptşi contra mea. Celui care îîndraă znesş te saă lupte contra mea îîi voi taă ia capul. »
Alt lucru : cu privire la regii de la granitşele tale, despre care mi-ai scris, iataă caă Îsş bi-Îla, un servitor al meu sş i
Sumhu-rabi, servitorul taă u, trebuie saă îîtşi facaă un raport detaliat. Ascultaă atent raportul lor. Nu-i respinge pe
acesş ti oameni, care sunt fratşii taă i. Tu nu ai alt inamic : oare nu este inamicul taă u Îsme-Dagan, numai el ? ÎÎntr-
adevaă r, acest om are mult aur sş i argint sş i nu trebuie laă sat saă -i atragaă pe fratşii taă i sş i saă -i îîndepaă rteze de tine. Fii
prietenul acestor oameni care sunt fratşii taă i. Caî nd vor veni la tine saă le daă ruiesş ti haine sş i vase pretşioase de
argint...Nu sş tii caă pozitşia ta este cea a unui mare rege? Alt lucru: saă faci ataî tea cadouri caî te sunt necesare fratşilor
taă i.
Alt lucru: cu privire la juraă maî ntul pe zei, despre care mi-ai scris, ei bine – saă facem aranjamentele! Eu doresc saă
fiu aliatul taă u, iar tu saă fii aliatul meu. Caî nd vor fi semnale de foc îîn Îamhad, vino saă le stingi! Caî nd vor veni
semnale de foc din Mari, voi veni saă le sting....”

E. Scrisoarea lui Yarim-Lim din Alep către Yasub-Yahad, regele din Der (Arhivele din Mari, , sec.
XVIII î.Hr.)
„Spune-i lui Yasub-Yahad: asş a vorbesş te Yarim-Lim, fratele taă u.
Fie ca Samasş saă cerceteze cauza ta sş i a mea sş i saă ne dea un verdict! Eu sunt ca un tataă sş i ca un frate pentru tine,
iar tu te portşi cu raă utate sş i ca un dusş man. Care îîtşi este recunosş tintşa pentru caă am salvat orasş ul Babilon cu
armelui lui Addu sş i Yarim-Lin sş i am redat suflul tşaării tale? Dacaă nu ar fi fost Addu sş i Yarim-Lim, orasş ul Der ar fi
fost distrus ca sş i caî nd nu ar fi fost nimic. Sunt 15 ani de caî nd nu ai mai fi existat sş i nu te-ai mai fi putut purta cu
mine asş a cum o faci!
Cu sigurantşaă, Sîîn-gamil, regele din Diniktum, la fel ca sş i tine, nu mi-a plaă tit decaî t cu neprietenie sş i necazuri. Ori,
am ancorat 500 de coraă bii îîn portul din Diniktum sş i sunt 12 ani de caî nd nu îîncetez saă le fac bine lui sş i tşaării sale.
Astaă zi, tu, la fel ca sş i el, îîmi plaă tesş ti numai cu neprietenie sş i necazuri. ÎÎtşi jur pe Addu, zeul orasş ului meu sş i pe Sîîn,
zeul meu, caă nu maă voi îîntoarce acasaă faă raă saă distrug tşara ta sş i pe tine îînsutşi. Voi veni la îînceputul primaă verii sş i
maă voi instala la poarta ta cea mare. Te voi face saă vezi puterea armelor lui Addu sş i Yarim-Lim.”

F. Scrisoarea lui Ishi-Addu din Qatna către Isme-Dagan din Assiria (Arhivele din Mari sec. XVIII
î.Hr.)
„Spune-i lui Îsme-Dagan: asş a vorbesş te Îshi-Addu, fratele taă u.
Îataă o chestiune despre care nu ar trebui saă vorbim, dar, îîn realitate, nu pot saă nu îîtşi vorbesc pentru caă îîmi apasaă
inima.
Tu te comportşi ca un rege suveran!
Mi-ai cerut doi cai pe care-i doreai sş i eu tşi i-am trimis. Ori, îîn schimb tu mi-ai trimis 20 de mina de cositor.
Nu trebuie saă evitşi saă îîmi vorbesş ti despre un lucru pe care tşi-l doresş ti! Totusş i, mi-ai trimis mult prea putşin
cositor!
Maă car de nu mi-ai fi trimis nimic!
Jur pe zeul tataă lui meu, chiar dacaă inima mea este ofensataă , pretşul acestor cai care acum sunt la tine, îîn Qatna
este de 600 de sicli de argint, dar iataă cu tu mi-ai trimis 20 de mina de cositor. Cel care va afla ce va spune? Oare
nu va raî de de noi (de oamenii din Qatna n.n.)?
Aceastaă casaă este casa ta. Ce îîtşi lipsesş te la tine acasaă ? Un frate nu-i poate daă rui unui frate ceea ce îîsşi doresş te?
Dacaă maă car nu mi-ai fi trimis cositorul, nu asş fi fost ofensat. Tu nu esş ti un rege suveran! De ce ai faă cut asta?
Aceastaă casaă este casa ta.”

G. Arhivele de la Mari – nr. 266

« Spune-i Staă paî nului meu : astfel vorbesş te Îtur-Asdu, servitorul taă u.
Staă paî nul meu mi-a scris acestea îîn privintşa lui Simah-ilane : « Atunci caî nd va ajunge, vino îîn îîntaî mpinarea lui sş i
îînclinaă -te îîn fatşa lui. ÎÎngrijesş te-te de suita lui : dacaă sunt o mie de oameni sau mai multşi, nu trebuie saă intre îîn
orasş ul Mari, ci saă locuiascaă îîn afaraă . Dacaă îînsaă nu sunt decaî t douaă sau trei sute de soldatşi îîn suita lui, saă intre îîn
cartiere sş i daă -le case rechizitşionate. ÎÎn ce privesş te accesul lui Simah-ilane la zonele rezervate, daă -i o casaă
rechizitşionataă care saă fie multşumitoare, pentru ca saă nu se simtaă insultat. »
Aceste sunt cele scrise de staă paî nul meu. Paî naă acum acest om nu a venit. La sosirea sa îîl voi îîntaî mpina, maă voi
îînclina îîn fatşa lui sş i maă voi îîngriji de suita lui. Staă paî nul meu saă nu îîsşi facaă griji. »

H. Arhivele de la Mari – 269

Spune acestea Staă paî nului meu: asş a vorbesş te Zakira Hammu, servitorul taă u.
Orasş ul Qatşunan sş i regiunea sunt bine.
O tabletaă de la Haqba-Ahum, venind din Kurda, a ajuns la mine pe caî nd eram la Bîît-Kapaî n spunaî nd: Hammu-
rabi, regle din Kurda, va veni la regele din Mari. Trimite oameni la rege pentru pregaă tiri sş i pentru ca saă te
informeze despre tot ce trebuie faă cut îîn aceastaă privintşaă. Paî inea sş i baă utura pentru masaă trebuie saă fie pregaă tite
la Bîît-Kapaî n.
Îataă ce mi-a scris Haqba-Ahum. De îîndataă am copiat aceastaă tabletaă sş i am trimis-o la Staă paî nul meu.
Acum, cu privire la caă laă toria lui Hammu-rabi, regele din Kurda, Haqba-Ahum a scris a doua oaraă îîn termenii
acesş tia: Aflaă care sunt ordinele. Trimite oameni la rege pentru a-i spune cum te-ai pregaă tit pentru masa lui
Hammu-rabi: paî inea, baă utura sş i carnea.
Îataă ce mi-a scris Haqba-Ahum. Trebuie ca Staă paî nul saă stabileascaă ce cheltuieli trebuie faă cute pentru masaă sş i saă
îîmi scrie ce trebuie faă cut. Trebuie sş i ca un nobil saă vinaă sş i saă -i serveascaă masa. Dar, dacaă trebuie ca un bou saă fie
ucis pentru masaă atunci existaă un bou pregaă tit pentru taxa caă tre Palat care s-a îîngraă sş at ataî t de mult îîncaî t nu mai
poate merge. Saî ngele-i coboaraă îîn picioare sş i nu se poate ridica. Pentru a-l hraă ni trebuie de fiecare dataă saă -l
fortşaăm saă se ridice.
Acest bou nu va putea merge paî naă la Mari. Staă paî nul meu saă îîmi scrie ce trebuie faă cut îîn privintşa acestui bou.