Sunteți pe pagina 1din 5

Definiție cheltuieli publice: - de căutat

Cheltuielile publice pentru actiuni social-culturale

Caracterizarea generala, surse de finantare si eficienta

In statele moderne cheltuielile pentru actiuni social-culturale reprezinta o componenta importanta a


politicii sociale promovata de catre acestea.

Sursele de finantare a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale, prezentate in mod sintetic, se


concretizeaza atat in resurse bugetare, cat si extrabugetare:

- Fonduri bugetare – principala resursă în majoritatea țărilor;


- Fonduri cu destinație specială și fonduri extrabugetare;
- Fondurile proprii ale agenților economici;
- Venituri proprii realizate de instituțiile social culturale;
- Veniturile populatiei;
- Fondurile unor organizații non-profit;
- Ajutorul financiar extern.

Cheltuielile pentru actiuni social-culturale prezinta o importanta deosebita, in primul rand, din
punct de vedere economic, iar in al doilea rand, prezinta un important rol educativ, deoarece
actioneaza asupra factorului uman, ii dezvolta capacitatea intelectuala, de apreciere a adevaratei
valori, considerandu-se ca indivizii instruiti sunt mai putin predispusi la comiterea de acte antisociale.

Categorii de cheltuieli social-culturale.

In Romania, principala sursa de finantare o constituie bugetul public national, urmata de fondul
asigurarilor speciale de stat si de fondurile extrabugetare cu destinatie speciala. Totodata, cheltuielile
pentru actiuni social-culturale pot fi acoperite pe seama creditelor externe rambursabile sau
nerambursabile.

1.Cheltuielile pentru invatamant sunt destinate asigurarii instruirii si pregatirii fortei de munca. In
perioada contemporana, tarile cu economie de piata au sporit volumul alocatiilor bugetare pentru
finantarea invatamantului datorita necesitatilor impuse de modernizarea acestuia, de nevoile sporite
de cadre cu calificare medie si superioara, de amploarea revolutiei tehnico-stiintifice contemporane.

In Romania, finantarea cheltuielilor pentru educatie se asigura prin:

- bugetul de stat si bugetele locale, pentru finantarea invatamantului de stat;

- mijloacele extrabugetare, constituite in special din taxe de scolarizare, atat pentru finantarea
invatamantului superior de stat, cat si a celui privat preuniversitar;

- cheltuielile agentilor economici determinate de organizarea de cursuri privind pregatirea


profesionala, acordarea de burse pentru proprii salariati, de sponsorizari si donatii catre institutiile
publice de invatamant etc.;

- fonduri din partea unor organisme financiare internationale (Uniunea Europeana, Banca Mondiala,
FMI etc.) acordate sub forma de ajutoare, credite nerambursabile sau rambursabile, pe baza unor
programe.

Pagina 1 din 5
2. Cheltuielile publice pentru sanatate urmaresc, pe de o parte, prevenirea aparitiei si combaterea
unor boli care pot afecta intreaga populatie, iar pe de alta parte, mentinerea capacitatii fortei de
munca la un nivel cat mai apropiat de potentialul ei.

In Romania, cheltuielile pentru sanatate se finanteaza, in primul rand, din Fondul special pentru
asigurari de sanatate (incepand cu anul 1998) si in al doilea rand din bugetul de stat, dar si din
bugetele locale (intr-o masura mai mica) pentru realizarea unor actiuni sanitare in profil teritorial. Ele
se inscriu in bugetul de stat intr-o anumita structura care reflecta actiunile si unitatile ce se
finanteaza in acest domeniu.

3.Cheltuielile publice pentru cultura, recreere si religie contribuie la cresterea calitatii factorului
uman prin imbogatirea nivelului cultural, cultivarea gusturilor si idealurilor estetice si morale,
educatia spirituala etc., fiind considerate ca facand parte, la randul lor, din categoria “investitiilor in
resurse umane”.

In Romania, sursele financiare prin intermediul carora se finanteaza actiunile si obiectivele de cultura,
arta, sport si religie se pot clasifica astfel:

- finantarea bugetara integrala, asigurata prin intermediul bugetului de stat si al bugetelor locale, caz
in care institutiile de cultura, arta, sport si religie de interes national sunt finantate din bugetul de
stat, iar cele de interes local prin bugetele locale (ex: Biblioteca Nationala, Editura Academiei etc.);

- finantare din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor extrabugetare si prin completare cu
alocatii bugetare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale (ex: casele de cultura, muzeele,
institutiile organizatoare de spectacole etc.);

- finantare integrala din venituri proprii, constituite sub forma mijloacelor extrabugetare, situatie in
care veniturile proprii aflate in sold la sfarsitul anului se reporteaza pe anul urmator (ex: anumite
edituri, case de film etc.).

4. Cheltuielile publice pentru asigurari si asistenta sociala vizeaza cheltuielile efectuate pentru
functionarea institutiilor publice centrale si a autoritatilor teritoriale (judetene) ale acestora prin care
se asigura cresterea calitatii vietii.

4.1. Cheltuielile publice pentru asistenta sociala, alocatii, pensii, ajutoare si indemnizatii sunt
indreptate in special catre protectia persoanelor nesalariate, a varstnicilor, copiilor orfani si fara
intretinatori, a persoanelor cu handicap, veteranilor de razboi etc.

In Romania, fondurile pentru asigurarea necesarului de resurse financiare pentru acoperirea unor
astfel de cheltuieli sunt asigurate de:

- bugetul de stat (ex: finantarea centrelor de primire a minorilor, ajutoare sociale, alocatii pentru
copii, ajutoare pentru sotiile militarilor in termen, pensii I.O.V.R. etc.);

- bugetele locale (ex: finantarea caminelor de batrani, caminele pentru copiii cu handicap, cantine de
ajutor social, indemnizatii de nasteri etc.);

- venituri proprii (intr-o mai mica masura).

4.2. Cheltuielile publice pentru ajutorul de somaj. Ajutorul de somaj reprezinta o forma de sustinere
materiala a persoanelor ramase temporar fara loc de munca. Fondul cu aceasta destinatie se
constituie din contributiile obligatorii ale salariatilor si angajatorilor si, in completare, din subventii
bugetare.

Pagina 2 din 5
In Romania, dupa 1989, odata cu promovarea mecanismelor economiei de piata si pe fondul scaderii
drastice a activitatilor productive, fenomenul de somaj s-a manifestat, in mod explicit. Aceasta a
impus legiferarea protectiei sociale a somerilor si initierea de masuri pentru reintegrarea lor
profesionala.

Cheltuielile publice pentru actiuni economice

Cheltuielile publice pentru actiuni economice reflecta amploarea si modalitatile de implicare a


statului in economie. Beneficiarii acestui sprijin financiar sunt atat agentii economici publici (de stat),
cat si agentii economici privati sau persoanele fizice din domeniul productiei si serviciilor.

Existenta sectorului public in economie, mai extins sau mai restrans, are mai multe explicatii:

a) necesitatea infiintarii unor intreprinderi de stat in ramuri economice fundamentale si cu


importanta strategica pentru stat;

b) existenta anumitor ramuri si sectoare de activitate in care, rentabilitatea fiind scazuta, capitalul
privat nu este interesat;

c) nivelul ridicat al cheltuielilor implicat de anumite obiective sau activitati (dezvoltarea


infrastructurii, aeronautica, cercetarea in domeniul nuclear, spatial sau militar);

d) interesul statului de a-si asigura o sursa de venituri prin infiintarea de intreprinderi proprii sau
participarea la capitalul social al unor societati mixte (cu capital de stat si privat);

e) necesitatea preluarii, in anumite situatii de catre stat, prin rascumparare, a unor intreprinderi
private aflate in situatia de faliment si a caror activitate prezinta importanta pentru stat.

Cheltuielile publice pentru actiuni economice se finanteaza atat pe seama unor surse interne
(bugetul de stat, fondurile cu destinatie speciala), cat si pe seama unor surse externe (fonduri
comunitare cu caracter structural, pentru tarile UE; fondurile oferite de institutiile bancare si
financiare internationale pentru finantarea actiunilor economice, in special, in tarile in curs de
dezvoltare)

Formele prin care statul sprijina intreprinderile, fie ele publice sau private, pot fi grupate in doua
categorii: forme clasice sau directe de interventie si ajutor si forme indirecte de sprijin care nu
presupun transferuri explicite de mijloace banesti.

Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare in domeniul economic reflecta politica statului in


domeniul stiintei si sunt efectuate de acesta pentru a sustine si incuraja inovarea.

Finantarea acestui domeniu se face cu anumite diferentieri, in raport cu forma pe care o imbraca
cercetarea:

a) cercetarea fundamentala, al carei scop este inovarea teoretica, extinderea limitelor cunoasterii;
este finantata in mare masura de catre stat;

b)cercetarea aplicativa, al carei scop este inovarea practica, respectiv crearea de


produse/servicii/tehnologii/tehnici/retete noi sau imbunatatite; este finantata in mare masura de
agentii economici;

c) cercetarea de dezvoltare, al carei scop este aplicarea cercetarii si/sau transferul ei in economie si
societate si care este finantata in mare masura de agentii economici.

Pagina 3 din 5
Principalele surse de finantare sunt: bugetul de stat, fondurile de cercetare-dezvoltare ale agentilor
economici, sursele externe.

O pozitie aparte si un rol deosebit in acest domeniu revine universitatilor, care efectueaza cercetari
pe baza de contract (cu statul sau cu agenti economici) si care isi constituie fonduri proprii pe care, in
mare masura, le folosesc pentru finantarea infrastructurii cercetarii universitare (laboratoare, dotari,
echipamente, aparatura etc.), pentru intretinerea unui mediu de documentare, de comunicare si de
schimb de informatii de inalta operativitate, ca si pentru formarea resursei umane de cea mai inalta
calificare pentru desfasurarea cercetarii stiintifice.

Finantarea bugetara (si nu numai) a cercetarii are la baza principiul selectiei, al competitivitatii intre
oferte de cercetare similare sau apropiate, din care este aleasa una pe baza programului propus
finantatorului.

In Romania, cheltuielile publice pentru actiuni economice imbraca urmatoarele forme:

- alocatii bugetare;- subventii (sub forma acoperirii diferentelor de pret sau de tarif si a primelor de
productie sau de export);

- transferuri bugetare (mai ales pentru investitii);

- alocatii din fonduri speciale in afara bugetului de stat. In tara noastra, in ultimii ani, se remarca o
reducere constanta a cheltuielilor pentru obiective si actiuni economice, expresie fireasca a
procesului de retragere a statului din economie.

Cheltuielile pentru servicii publice generale, aparare, ordine publica si siguranta nationala

Aceasta categorie de cheltuieli priveste finantarea unor servicii publice generale, care se realizeaza
prin institutii si organe ale puterii legislative, executive, judecatoresti si de ordine publica.

Cheltuielile pentru serviciile publice generale, ordine publica si siguranta nationala sunt ocazionate
de necesitatea existentei unor organe specializate, rezultate din insasi existenta statului. Acestea
sunt:

a) organe ale puterii si administratiei publice, in care se includ:

• institutia prezidentiala sau monarhica;

• organele puterii legislative centrale sau locale (parlamentul si camerele sale, consilii locale);

• organele puterii judecatoresti; in tara noastra, aici se includ Ministerul Justitiei si structura sa de
tribunale, judecatorii si curtile de apel, Curtea Suprema de Justitie si Ministerul Public;

• organele executive centrale sau locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii); in tara noastra, aici
se includ si Curtea de Conturi, Curtea Constitutionala, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare,
Avocatul Poporului, alte agentii si oficii guvernamentale;

b) organele de ordine publica, in care se includ

• politia; • jandarmeria; • securitatea nationala; • servicii de informatii; • servicii speciale de paza si


protectie; • in tara noastra, aici se mai includ granicerii, paza si apararea contra incendiilor,
penitenciarele, arhivele statului s.a.

Atributiile acestora sunt stabilite prin Constitutie si prin legi speciale, iar activitatile desfasurate
privesc conducerea si administratia generala a intregii vieti economice si sociale, incepand cu

Pagina 4 din 5
adoptarea Constitutiei, a legilor si a altor acte normative, asigurarea aplicarii acestora, infaptuirea
conducerii economiei, intretinerea relatiilor diplomatice, organizarea si desfasurarea activitatilor de
gospodarie comunala (canalizare, salubritate, iluminat public, protectia mediului etc.) si incheind cu
asigurarea ordinii si securitatii publice.

Finantarea cheltuielilor se face din buget (central sau local, in functie de subordonarea institutiilor),
din venituri proprii, din donatii si din ajutoarele financiare externe pentru participarea la programele
internationale de combatere a actiunilor criminale precum si credite externe. Principalele categorii
de cheltuieli sunt cele curente (ponderea puternic majoritara), incluzand salarii si cheltuieli
administrative si gospodaresti, precum si cele de capital (pondere mica, efectuate si din credite
externe), incluzand constructii, dotari informatice, mijloace de transport etc.

Dupa destinatia lor, cheltuielile pentru aparare se impart in doua mari categorii: cheltuieli directe si
cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe pentru aparare vizeaza intretinerea armatei in tara sau pe teritorii straine,
cheltuieli pentru intretinerea flotei aeriene si maritime, cheltuieli pentru cumpararea de armament,
echipament militar si mijloace de subzistenta, cheltuieli antrenate de purtarea unor razboaie etc. Ele
figureaza, de regula, in bugetele ministerului de resort (Ministerul Apararii). Pe langa acestea, mai
exista si alte cheltuieli militare finantate din bugetele speciale cu caracter militar precum si cheltuieli
cuprinse in bugetele unor ministere civile dar care furnizeaza bunuri si servicii pentru armata.
Cheltuielile indirecte pentru aparare cuprind cheltuielile legate de lichidarea urmarilor razboaielor,
plati pentru rambursarea datoriei publice contractate in timpul razboiului, despagubiri de razboi
datorate invingatorilor, subventii acordate sinistratilor de razboi, transferuri catre invalizii, vaduvele
si orfanii de razboi.

Tot aici sunt incluse cheltuielile legate de aplicarea unor acorduri cu caracter militar, cheltuieli
pentru cercetarea stiintifica in scopuri militare, pentru finantarea invatamantului cu caracter militar
si altele. Din punct de vedere al continutului economic, cheltuielile publice pentru aparare cuprind:
cheltuielile curente (pentru procurari de materiale si servicii, drepturi de personal, transferuri);
cheltuielile de capital sunt destinate dezvoltarii si modernizarii tehnicii militare, extinderii cercetarii
in domeniul militar si, indeosebi, a celui nuclear.

Pagina 5 din 5