SEMINARUL IX (săpt. 14.05.-18.

05)
PROCEDURA DE CAMERĂ PRELIMINARĂ

DECIZIA CCR 171/2001

PROBLEMĂ: neconstituționalitatea Art. 63 alin. 2 VCPP
"Probele nu au valoare mai dinainte stabilita. Aprecierea fiecarei probe se face de
organul de urmarire penala si de instanta de judecata potrivit convingerii lor,
formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si conducandu-se dupa
constiinta lor."

DECIZIA CCR 54/2009

PROBLEMĂ: neconstituționalitatea dispozițiilor Legii privind aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de
procedură penală
- dispoziții prin care se sancționează cu nulitatea absolută orice încălcare a
normelor de procedură privitoare la administrarea probelor, indiferent de
importanța încălcării, de motivul care a determinat-o sau de valoarea
intrinsecă a probei administrate;
- mijloacele de probă obținute ilegal nu pot fi folosite în procesul penal;
- constatarea încălcării legii în obținerea mijloacelor de probă și nulitatea
acestora se face de procuror prin rezoluție sau de către instanță prin încheiere
motivată, la cererea părților sau din oficiu. Probele declarate nule vor fi sigilate
și păstrate la sediul parchetului până la soluționarea cauzei sau până la
expirarea termenului de prescripție, după caz.

DECIZIA CCR 22/2018

PROBLEMĂ: neconstituționalitatea 102 alin. (2) - (4) Codul de procedură penală

DECIZIA CCR 802/2017

PROBLEMĂ: neconstituționalitatea dispozițiilor art. 342, 345 alin. (1) C. pr. pen.

DECIZIA 554/2017
PROBLEMĂ: neconstituționalitatea dispozițiilor 282 alin. (2) C. pr. pen.

I. GRILE
1. În procedura de cameră preliminară:
a) Judecătorul poate lua act de intervenirea împăcării în această fază și
dispune încetarea procesului penal;
b) Pot fi invocate excepții de neconstituționalitate;
c) Procurorul participă la termenul când JCP dispune începerea judecății în
cauza în care nu s-au formulat sau invocat din oficiu cereri și excepții.

2. În cursul procedurii de cameră preliminară:

a) Se poate dispune strămutarea cauzei;
1
 b) În cazul în care nu au fost invocate și nu s-au ridicat din oficiu cereri și
excepții, judecătorul dispune începerea judecății prin încheiere pronunțată
în camera de consiliu, fără participarea procurorului a părților, și a
persoanei vătămate;
c) Dacă s-au formulat cereri și excepții, acestea vor fi soluționate în camera de
consiliu, după ascultarea concluziilor orale ale părților și procurorului.

3. În procedura de cameră preliminară:

a) Cererile formulate și excepțiile invocate se discută în contradictoriu în
ședință publică;
b) Atunci când JCP a exclus toate probele administrate în cauză, restituie
cauza la parchet prin încheiere motivată, în camera de consiliu;
c) Judecătorul poate invoca și din oficiu excepții.

4. În cadrul procedurii de cameră preliminară, judecătorul restituie cauza la

parchet dacă:
a) A exclus o parte din probele administrate în cursul urmăririi penale;
b) Rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea nu a fost
remediată de procuror în termenul prevăzut de lege, dacă neregularitatea
atrage imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății;
c) A exclus toate probele administrate în cursul urmăririi penale.

5. În cazul în care, în procedura de cameră preliminară, JCP a dispus restituirea

cauzei la parchet în temeiul art. 346 alin. (3) lit. a) C. pr. pen., constatând că
rechizitoriul este neregulamentar întocmit, iar neregularitatea atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății:
a) Reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie și se dispune de
conducătorul parchetului ori de procurorul ierarhic superior;
b) Reluarea urmăririi penale se dispune de conducătorul parchetului ori de
procurorul ierarhic superior numai atunci când se constată că pentru
remedierea neregularităților sunt necesare efectuarea anumitor acte de
UP;
c) Reluarea urmăririi penale este întotdeauna obligatorie, și se dispune de
procurorul care a efectuat sau supravegheat urmărirea penală.

6. Judecătorul de cameră preliminară dispune începerea judecății:

a) Dacă exclude una sau mai multe probe nelegal administrate în cursul
urmăririi penale, însă procurorul comunică JCP că menține dispoziția de
trimitere în judecată;
b) Dacă exclude una sau mai multe probe nelegal administrate și procurorul
solicită restituirea cauzei, dacă apreciază că celelalte probe legal
administrate sunt suficiente pentru judecarea în fond a cauzei;

2
 c) Dacă rechizitoriul este neregulat întocmit, însă neregularitatea nu atrage
imposibilitatea stabilirii obiectului și a limitelor judecății.

II. MINISPEȚE
1. Inculpatul Luciano este trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de
tâlhărie prevăzute de art. 233 C. pen., fiind asistat de avocat din oficiu.
Persoana vătămată Georgică a declarat în timpul urmăririi penale că va
preciza ulterior dacă se constituie parte civilă în procesul penal.
A. Judecătorul de cameră preliminară va comunica rechizitoriul:
a) Persoanei vătămate;
b) Inculpatului;
c) Inculpatului și avocatului din oficiu.

B. Judecătorul de cameră preliminară va comunica drepturile procesuale din

faza camerei preliminare:
a) Procurorului și inculpatului;
b) Inculpatului și persoanei vătămate, acesteia din urmă doar dacă
menționează printr-o cerere scrisă că se constituie parte civilă în proces;
c) Inculpatului și persoanei vătămate.

C. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș este trimis în

judecată, printre alții, inculpatul Fermecătoru, pentru săvârșirea infracțiunii
de evaziune fiscală. Judecătorul de cameră preliminară a comunicat
rechizitoriul inculpaților, iar la dosarul cauzei s-a întors comunicarea
rechizitoriului, din care rezulta că inculpatul a decedat la scurt timp după
punerea în mișcarea a acțiunii penale, acest aspect fiind confirmat prin
verificarea efectuară al Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor de Date.
La termenul de judecată din 22 decembrie 2015, judecătorul de cameră
preliminară, din oficiu, având în vedere prevederile art. 345 alin. (2) C pr.
pen., a constatat neregularitatea actului de sesizare al instanței cu privire la
inculpatul Fermecătoru, și, în baza art. 345 alin. (3) C. pe. pen., a pus în
vedere procurorului ca în termen de 5 zile de la comunicarea încheierii de
ședință să comunice dacă menține sau nu dispoziția de trimitere în
judecată a acestui inculpat. În termenul legal, printr-o ordonanță semnată
numai de procurorul de caz, a fost comunicat judecătorului de cameră
preliminară că menține dispoziția de trimitere în judecată cu privire la
inculpat. La termenul din 15 ianuarie, judecătorul de cameră preliminară
reține cauza în pronunțare.
A. A fost legal întocmit actul prin care procurorul a menținut dispoziția
de trimitere în judecată a inculpatului?
a) Nu, pentru că procurorul avea obligația emiterii unui nou
rechizitoriu în cadrul procedurii remediu;

3
 b) Nu, pentru că nu a fost supus verificării de legalitate și temeinicie a
procurorului ierarhic superior;
c) Nu, pentru că procurorul avea obligația de a dispune soluția de
clasare, față de împrejurarea necunoscută la momentul emiterii
rechizitoriului, respectiv decesul inculpatului.

B. Care va fi soluția JCP, din perspectiva decesului inculpatului,

prezumând că procurorul ierarhic superior ar fi verificat ptr. legalitate
și temeinicie dispoziția de menținere a trimiterii în judecată?
a) Constatarea neregularității actului de sesizare a instanței și
restituirea cauzei la procuror pentru a se dispune clasarea față de
acest inculpat;
b) Constatarea nulității dispoziției de trimitere în judecată, având în
vedere că privește un inculpat decedat;
c) Constatarea regularității actului de sesizare a instanței.

D. După trimiterea sa în judecată, inculpatul Horvat, asistat de avocat ales,

invocă în fața judecătorului de cameră preliminară faptul că, în timpul
audierii sale la secția de poliție, a fost lovit de mai multe ori, fiind acuzat de
organele de cercetare penală că nu spune adevărul. Acesta depune la
dosarul cauzei un certificat medico-legal, întocmit în ziua în care a avut loc
audierea, din care rezultă că inculpatul prezenta multiple leziuni la nivelul
vetsibulului bucal, care puteau fi cauzate cu un corp dur. Solicită astfel
constatarea nulității audierii și excluderea declarației date ca urmare a
aplicării tratamentelor degradante din partea agenților statului.
A. Are competența funcțională judecătorul de cameră preliminară de a
analiza existența tratamentelor degradante sau inumane aplicate de
organele de cercetare penală?
a) Nu, deoarece inculpatul poate formula cu privire la aceste aspecte
plângere penală;
b) Nu, deoarece existența tratamentelor degradante nu afectează
legalitatea audierii sau a mijlocului de probă obținut;
c) Da, deoarece acestea constituie încălcări ale regulilor privind
desfășurarea procesului penal.

B. În cazul în care avocatul inculpatului solicită administrarea probei cu

înregistrările video din cadrul secției de poliție pentru probarea
alegațiilor, judecătorul de cameră preliminară:
a) Va încuviința cererea, și va dispune atașarea înregistrării video la
dosarul cauzei;
b) Va respinge cererea, conform art. 100 alin. (4) lit. f) C. pr. pen.,
având în vedere că în faza camerei preliminare nu este posibilă
administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor noi;

4
 c) Va respinge cererea, conform art. 100 alin. (4) lit. a) C. pr. pen.,
luând în considerare că legalitatea audierii trebuie analizată numai
prin raportare la probele existente în cursul la dosarul de urmărire
penală.

E. Prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, acesta a constatat că

nu au fost formulate cereri și excepții și a dispus începerea judecății,
menționând că încheierea este definitivă. Inculpatul Ionuț formulează
contestație în termenul legal, susținând că a depus cererile și excepțiile în
scris, iar judecătorul a omis să se pronunțe asupra lor. Consultând dosarul
cauzei, judecătorul de cameră preliminară constată că cererile și excepțiile
au fost depuse la poștă, prin scrisoare recomandată cu confirmare de
primire, în termenul stabilit de art. 344 alin, (2) C. pr. pen., însă au ajuns la
dosarul cauzei după pronunțarea soluției.
În urma dezbaterilor contestației formulate, se va dispune:
a) Respingerea contestației ca inadmisibilă, având în vedere că încheierea
JCP e definitivă;
b) Admiterea contestației numai în măsura în care inculpatul va putea
dovedi o încălcare a drepturilor procesuale, alta decât simpla
nepronunțare asupra cererilor și excepțiilor;
c) Admiterea contestației și desființarea încheierii atacate.