4.

2 Comunicarea laterala si individualismul

Modelul 4 al tabelului privind marimea firmei si experienta internationala a acesteia au un effect semnificativ pozitiv in
comunicarea laterala in a lua decizii. Diferite departamente precum marketingul, exportul si productia, se implica mai mult in
luarea deciziilor in firmele mai mari si cu experienta internationala, explicatia fiind aceea ca in firmele mai mari si cu experienta
internationala, un singur manager nu s-ar putea descurca sa realizeze el toate sarcinile, fapt pentru care mai multi manageri
seniori pe departamente se ocupa in parte in luarea deciziilor in firma.

Modelele 5 si 6 din tabelul 3 arata ca localizarea firmei in anumite tari are efecte asupra comunicarii laterale, fiind o variabila
dependenta.

Firmele elene din Modelul 5 prezinta o asociere relativ negativa cu comunicarea laterala in procesul de luarea a deciziilor
internationale, comparative cu firmele anglo-saxone.

In Modelul 6, individualismul afacteaza pozitiv comunicarea laterala in procesul decizional international si asupra comunicarii
laterale.

Astfel, aceste rezultate contrazic conceptia noastra potrivit careia un individualism inalt al tarii in care se afla firma localizata,
are un efect negatic in comunicarea laterala, prin urmare ipoteza 2 nu este acceptata. Acest lucru poate fi exprimat prin faptul ca,
oamenii din culturile individualism tind sa fie angajati la niveluri ridicate de activitati de colectare a informatiilor (colectarea si
analiza eficienta a inf pot fi asociate cu comunicarea laterala in luarea deciziilor).

Firmele grecesti sunt putin susceptibile sa comunice cu managerii din domenii functionale ale intreprinderilor majore, precum in
marketing, exporturi si operatiuni internationale in luarea deciziilor strategice international (Modelul 5). Este posibil ca firmele
grecesti sa vada act. Internationale ca un efort riscant, care poate duce la diminuarea resurselor rare. Astfel, intreprinderile
grecesti care sunt detinute si gestionate de proprietari asertivi pot prefera sa nu transfere drepturile de decizie catre alti manageri
pentru a evita pierderea controlului asupra internationalizarea firmei. De asemenea, modelul 5 , ne arata ca spre deosebire de
greci, cei din Cipru nu sunt foarte diferiti de acestia privind comunicarea laterala. Avand in vedere ca nu exista scoruri de cultura
privind modelul Hofstede privind Cipru, se presupune ca scorurile intreprinderilor cirprioce sunt similare cu acelora elene, cu
toate acestea, cultura cipriota nu este similara cu cea elena privind evenimentele istorice. Cipru a fost colonie britanica aproape
un secol , avand o influenta majora asupra acestuia (guvernatorii britanici au modelat in mare parte administratia si procedurile
publice ciprioce precum si sistemele sale fiscale si legale).

Fagenson-Eland folosesc arg. Similar pentru a explica asemanarile identificate intre Africa de Sud si firmele britanice in cee ace
priveste dezvoltarea organizationala si interventiile de schimbare.

Firmele din Sua si Marea Britanie care provin din culture de inalt individualism cauta comunicarea laterala, care implica multe
departamente functionale in luarea deciziilor. ( importanta feedback-ului din partea managerilor si ai participantilor
organizationali la internationalizarea firmei).

Rezultatele din Modelul 1, arata ca firmele din Sua si Marea Britanie sunt cele cu cea mai lunga experienta internationala . Prin
urmare, aceste firme de-alungul anilor, si-au dezvoltat un stoc de cunostinte legate de internationalizare , care se bazeaza pe
feedback si inf. De la mai multe departamente si functii ale intreprinderii .

4.3. Formalizarea si evitarea incertitudinii

Modelul 7 arata ca performanta internationala si dinamismul de mediu sunt asociate pozitiv cu gr. De formalizare ,care ghideaza
procesul decizional international. Modelul 8 arata ca firmele grecesti si capriote au un ef. Pozitiv semnificativ pozitiv asupra
formalizarii in comparatie cu firmele din Marea Britanie si Sua. Modelul 9 arata ca evitarea incertitudinii are un efect pozitiv
asupra formalizarii . In consecinta, dovezile din acest studio sustin ipoteza 3. Acest lucru sugereaza ca scorurile de evitarea a
incertitudinii ridicate ar putea explica de ce firmele internationale grecesti si cipriote exercita un nivel ridicat de control in luarea
deciziilor internationale prin implementarea regulilor formale. De asemenea, aceasta constatare este in mare masura de accord cu
cea a lui Miller (1987), care a constatat ca formalizarea era legata de proactivitate in randul factorilor de decizie ai intreprinderii,
proactivitatea fiind un posibil comportament de a reduce sentimental de incertitudine in management.

5. Concluzii

Am comparat in acest studiu, procesul decizional in intreprinderi internationalizate din 4 tari, SUA, Marea Britanie, Grecia si
Cipru. Concluzia noastra majora este aceea ca, cultura tarii in care activeaza firma influenteaza SDMP al firmelor internationale.
Teoria relativitatii culturale este sustinuta in general in contextual SDMP international. Astfel, firmele internationalizate
angajeaza intr-o oarecare masura cele 3 dimensiuni ale SDMP ale descentralizarii ierarhice, comunicarii laterale si formalizarii..
In consecinta, abordarea SDMP poate fi aplicata cu exactitate in contextual in contextual internationalizarii intreprinderii,
deschizand calea pentru cercetarile viitoare care sa incorporeze perspective strategice de luare a deciziilor in domeniul
internationalizarii. In ceea ce priveste, internationalizarea intreprinderilor mici , cercetatorii considera ca decizia acestora de a
intra pe piata internationala este considerata neplanificata sau irationala si de asemenea, cercetarile sugereaza ca luarea deciziilor
in cadrul firmelor mici include : intuitita, improvizatia si rationalizarea. Avand in vedere riscul mai mare a internationalizarii
firmelor mici, acestea implica un numar mai mare de participant la organizatie decat la eforturile interne.

Firmele din SUA si Marea Britanie au urmat SDMPS similare in ceea ce priveste descentralizarea ierarhica, comunicarea laterala
si formalizarea. Firmele grecesti si cipriote au prezentat niveluri comparative mai scazute de descentralizare ierarhica si niveluri
mai ridicate de formalizare in SDMPS, dar cu toate acestea firmele grecesti au avut cel mai scazut nivel in ceea ce priveste
comunicarea laterala fata de toate firmele. (individualism pozitiv privind comunicarea laterala). Acesre descoperiri au fost
atribuite in mare masura dif de cultura nationala, potrivit lui Hofstede (1980,2001). SUA si Marea au scoruri similare de cultura
potrivit dimensiunilor lui Hofstede. De asemenea, Grecia si Cipru prezinta unele asemanari potrivit Marii Britanii si SUA, dar si
multe diferente. Similitudinile culturale si diferentele dintre aceste tari sunt determinate de locatia firmei , exceptie facand
comunicarea si individualismul.

Concluziile acestui studiu de caz sugereaza practicienilor de management, in primul rand ca performanta internationala poate fi
ridicata in organizatii prin comunicarea intre manageri si implicarea acestora in luarea deciziilor. Astfel, firma poate realiza in
felul acesta o mai buna colectare si analiza a informatiilor, facilitand implementarea mai eficienta a deciziilor.

De asemenea, SDMPS difera de la o notiune la cealalalta . O extindere a acestei afirmarii poate fi aceea ca SDMPS privind
internationalizarea difera de la o natiune la alta si prin urmare, managerii ar trebui sa fie precauti in aplicarea propriilor practice
de luarea deciziilor .

5.1 Limitari in directii viitoare de cercetare

In aceasta sectiune, vom discuta 5 dintre aceste limitari. In primul rand, am testat ipotezele noastre utilizand atat variabile
manechin pentru fiecare din cele 4 tari cat si scoruri de cultura nationale privind modelul lui Hofstede. Astfel, sustinem ca ,,este
necesara o cercetare suplimentara pentru a dezvolta masuri ale dif fundamentale in cultura pentru deciziilor organizationale’’. In
al doilea rand, conf studiului, toate firmele internationalizate aflate intr-o anumita tara au fost distinse privind dimensiunile
culturii nationale. De asemenea, chiar si dovezile empirice sustin ca 2 firme din aceeasi tara pot urmari abordari diferite ale
mecanismului de guvernare in activitatile lor internationale.Aceasta limitare se refera la asumarea omogenitatii corporative.In al
3-lea rand, aceasta cercetare a investigat SDMPS al firmelor focalizate international intre dif natiuni, lasand la o parted if
culturale dintre firma focala si exportul acesteia. Accetul a fost pus in acest articol pe ,,cultura’’globala a luarii deciziilor
internationale in firmele internationale . In al 4-lea rand, modelul care afecteaza dimensiunile SDMP nu a fost cuprinzator. In al
5-lea rand, concluziile se pot limita la faptul ca intreprinderile mici au fost cercetate in cadrul acestei cercetari.