Amariei Andreea

Romana-comparata

Discursurile lui Cațavencu și Farfuridii din O scrisoare pierdută

Farfuridii, reprezentantul ideologiei conservatoare în comedia „O scrisoare pierdută”

este un personaj secundar în realizarea acțiunii, dar la nivelul discursului, acesta se încadrează
într-un prim plan. Discursul personajului este caracterizat prin : ambiguitate, comic și satiră.
Discursul său este unul serios (din punct de vedere al intenției), având un subiect bine pus la
punct (Europa). Replicile sale sunt presărate cu didascalii, dar acesta nu își pierde capacitatea de
a transmite mesajul propus, oferind cititorului un limbaj clar, simplu, nefiind greu de înțeles.
Chiar dacă Farfurii este întrerupt de multe ori în timpul discursului său, cititorul nu pierde
subiectul discuției, fiind foarte bine structurat.

Fiind foarte bine structurat, discursul este prezentat într-o ordine cronologică, chiar dacă
uneori acesta devine un simplu monolog. La nivel stilistic se remarcă foarte des
anacolutul( „ adică fiind din cauza…”). În ceea ce privește nivelul oratoric, se remarcă alternanța
de planuri, de introducere a frazelor total diferite în discursul său. Farfuridii nu este tratat cu
seriozitate de către public, poate și din cauza numelui său(care are trimiteri clinare și un statut
inferior) și de aceea este întrerupt de foarte multe ori .

La capătul opus, Nae Cațavencu, reprezentatul ideologiei liberare, este un personaj

principal al comediei, personaj care trasmite prin discursul său părți negative: demagogia,
incultura, lipsa de logică, minciuna. În ceea ce privește comportamentul său, Cațavencu poartă
mai multe măști, fiind un bun manipulator, având un public care îi susține ideile incoerente.

Discursul său caracterizează foarte bine tipul de om care îl prezintă: fraze lungi și
incoerente, greșeli gramaticale, repetiții, care arată desigur, lipsa de cultură a personajului.

Încă din primele fraze, Cațavencu apelează la un discurs lacrimogen, pentru a impresiona
publicul( „scopul scuză misloacele”), apoi la un limbaj abundent(total greșit din punct de vedere
gramatical și cronologic) și nu în ultimul rând, la o gestică abundentă.

Discursul său este caracterizat prin dezacorduri(„un om politic este trebuie să fie dator”/
„opiniune publică”/„soțietate”) și acesta poartă diferite măști pentru a câștiga alegerile. La nivel
oratoric, acesta poate fi comparat cu Agamiță Dandanache, discursul acestuia fiind caracterizat
tot prin greșeli gramaticale, dezacorduri, incultură, lipsa adevărului în discursul pe care îl
prezintă.