Sunteți pe pagina 1din 3

Amariei Andreea

Limba și literatura română-Literatură universală și comparată

Roșu și negru
1. Semnificația epigrafelor

Din punctul meu de vedere, Stendhal a folosit epigrafele pentru a introduce cititorul mai
mult in firul acțiunii, pentru a menține suspansul și de asemenea pentru a anunța de la începutul
capitolului un posibil subiect.

De exemplu, în cazul capitolului XXIX „Prima avansare”, epigrama „Și-a cunoscut


veacul, și-a cunoscut locul, și-acum e bogat” plasează gândul cititorului la noua experiență a lui
Julien Sorel, un nou loc pe care acesta îl vizitează(loc în care aproape că se și îndrăgostește de
Amanda Binet). Un al exemplu, la fel de sugestiv este capitolul IV, din partea a II-a„Casa de la
Mole”, cu epigraful „Ce face el aici? I-o fi plăcând?S-o fi gândit să placă?”. Desigur, epigraful
prezintă un nou început al vieții lui Julien, un nou spațiu în care acesta trebuie să viețuiască,
provocându-i diverse sentimente și stări de spirit.

4. Semnificația sintagmelor în italice

Sintagmele în italice scot în evidență situații importante prin care trec personajele,
gânduri, sentimente care îi definesc. De exemplu, în scrisoarea adresata fiicei lui, domnul de la
Mole îi transmite îngrojorarea și grija pe care i-o poartă Mathildei ( „ Ferește-te să mai faci noi
nebunii” pg. 455). Autorul alege să sublinieze stările tatălui, dar și sentimentele pe care le are
față de fiica sa(dispreț, dar și îngrijorare) prin folosirea italicului.

Un alt exemplu în acest sens: „Plecarea dumitale mă silește să vorbesc… Ar fi peste


puterile mele să nu te mai văd.”(pg. 332). Paragraful citat reprezintă marturisiri ale domnișoarei
de La Mole, sentimente puternice care o copleșesc, sentimente care conturează relația sa cu
iubitul, Julien.

6. Moduri de a deveni „altceva”

Unul din momentele în care Julien dorește să devină altceva(moment care mi-a rămas
foarte bine întipărit în minte) este atunci când Julien vrea să devină „călăulul” domnișoarei de La
Mole, pedepsind-o pentru indiferența de care a dat dovadă, dar și pentru faptul că s-a despărțit de
el din motive mincinoase. După ce îi povestește situația prințului Korasoft, Julien este sfătuit de
către acesta să o facă geloasă pe femeia iubită, făcându-i avansuri și trimițând scrisori altei
doamne, mai exact, doamna Fervaques.

Julien este pus în situația de a-și ascunde sentimentele față de Mathilde, de a fi un suflet
de piatră, orgoliul fiind mai puternic decât sentimentele dragostei. Chiar dacă domnișoara de La
Mole îi recunoaște toate sentimentele ei, Julien își continuă planul, ajungând chiar în situații
Amariei Andreea
Limba și literatura română-Literatură universală și comparată

limită: „ Iat-o, deci, pe orgolioasa asta, la picioarele mele.” / „Pentru o clipă, gelozia și dragostea
fuseseră mai puternice decît orgoliul”.

7. Căutarea fericirii. De ce? Cum?

Fericirea lui Julien se îndreaptă spre mai multe fronturi. Dragostea părintească, care a
lipsit cu desăvârșire și o găsește în casa domnului de La Mole, dar și la părintele Pirard; Statutul
social pe care încearcă să și-l schimbe, cititind cărți, romane, fiind adeptul lui Napoleon, urmând
cursurile la seminar, prestând diferite servicii pentru persoane importante ale societății; Prietenia
cu Fouque, care îi este alături la bine și la greu.

De asemenea, Julien își caută fericirea în brațele a două femei, doamna de Renal și
domnișoara de La Mole. Dragostea pe care acesta o caută cu disperare în cele două femei îl
determină să facă multe sacrificii, să ajungă în situații limită și să creeze conexiuni pe care nu
credea că le va avea vreodată.

În timpul vieții, singurătatea îl macină pe Julien, de aceea acesta caută fericirea și


dragostea în alți oameni. Chiar dacă în ultimile momente ale vieții sale, Julien dorește să fie
singur pentru a medita asupra problemelor și a situațiilor, după plecarea de la casă părintească,
aceasta a fost înconjurat de oameni care i-au oferit atenție și doza de fericire de care avea nevoie
în acele momente.

8.Două iubiri: Doamna de Renal, domnișoara de la Mole

Destinul lui Julien este în schimbare din momentul plecării sale de acasă. Ajuns la casa
domnului de Renal, acesta ofera copiilor meditații, are acces la o bibliotecă bogată și tot aici o
cunoaște pe doamna de Renal, care va deveni mai târziu o iubire interzisă.

„Iubire interzisă” sunt cuvintele ce caracterizează cel mai bine situația amoroasă a
personajului. În ambele cazuri, atât doamna de Renal, cât și Mathilde au o situație financiară
diferită față de cea a lui Julien, care era fiul unui tăietor de lemne. La început, Julien este privit
cu dispreț, cu neînsemnătate și nepăsare, iar mai târziu capătă o atenție foarte mare din partea
celor două femei. Felul său de a fi le impresionează, gesturile subtile, aparent simple îl fac pe
Julien un personaj important în ochii iubitelor.

În ceea ce privește sacrificiile lui Julien pentru iubire, acestea sunt uriașe, odată cu aceste
femei învață ce este iubirea adevărată. Chiar dacă pleacă de la casa domnului Renal, el nu își uită
prima iubire. Se îndrăgostește de Mathilde, o iubește cu patimă, face sacrificii pentru aceasta și
chiar își distruge imaginea facută în ochii celorlalți. Plecarea de lângă doamna de Renal îi
provoacă durere și suferință, dar toate aceste sentimente sunt înlocuite, sau măcar alinate de
Mathilde.

Julien este prins între două iubiri sincere, între două femei care ar face orice pentru
el(renunțarea la avere, la numele de ducesă). Chiar dacă și sacrificiile sale sunt pe măsură,
Amariei Andreea
Limba și literatura română-Literatură universală și comparată

deciziile luate nu sunt întotdeauna cele corecte. Încercarea de a o ucide pe doamna de Renal este
un gest disperat al lui Julien, acesta fiind conștient de iubirea sinceră pe care i-o poartă și de
faptul că nu a încetat să o iubească, chiar dacă a părăsit casa Renal.

În ultimile sale momente de viață, Julien are în jurul său oameni care îl iubesc: doamna
de Renal, Malthide și prietenul său Fouque. Doamna de Renal îl iubește până la moarte, Mathilde
este distrusă de moartea sa, având grija de înmormântare, iar Fouque nu mai reușește să se
concentreze pe viața sa, fiind de asemenea devastat după moartea prietenului său.

10. Julien este un arivist?

Din punctul meu de vedere, nu consider că Julien este un arivist. Sunt de acord cu faptul
că acesta dorește să se infiltreze în societate, dar o face cu pași mici și preciși. Acesta reușește să
fie cunoscut prin capacitățile sale intelectuale, prin felul în care povestește, având o memorie
foarte bună.

S-ar putea să vă placă și