UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE DREPT

CURSUL
PROTECTIA NATIONALA A DREPTURILOR OMULUI

LUCRUL INDIVDUAL
CONSILIUL EUROPEI

Profesor: Ignatiuc Tatiana

magistru în drept, lector universitar 

Autor: Iosip Cristian

Grupa 1506 , anul III

Chisinau 2017
 2

Cuprins
1. Introducere…………………………………………………………………………………3

2. Generalitati………………………………………………………………………………...4

3. Statutul Consiliului Europei……………………………………………………………4-5

4. Monitorizarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de state ……………………..5-6

5. Protecţia jurisdicţională în cadrul Consiliului Europei………………………………6-7

6. Concluzie…………………………………………………………………...........................7
 3

1. Introducere

In cadrul acestei lucrari se evidentiaza aspectul de protectie a drepturilor omului prin

intermediul mecanismelor juridice internationale regionale de consacrare, precum ar fi
Consiliul Europei, ce reprezinta garant al respectarii drepturilor si liberatilor fundamentale.
Totodata se va ilustra importanta statutului acestuia si actelor pe care le are la baza formarii
unor mijloace si mecanisme international conditionata de principii si scopuri bine-
determinate de catre Consiliul Europei .
 4

2. Generalități

Voința de a apăra și de apromova libertatea și democrația este nota dominantă a statutului

Consiliului Europei. Protecția și dezvoltarea drepturilor omului reprezintă unul din
mijloacele de a atinge scopul Consiliului Europei, care este cel de “a realize o uniune mai
strînsă între membrii săi”. După cum s-a arătat, Consiliul Europei, care mai este cunoscut şi
sub denumirea de Organizaţia drepturilor omului, datorită obiectului său principal de
activitate şi rolului său în promovarea şi espectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în
Europa şi în lume, a apărut în urma Congresului de la Haga din 7-9 mai 1948. Statele
membre ale organizaţiei recunosc principiul preeminenţei dreptului, în virtutea căruia orice
persoană aflată în jurisdicţia lor se bucură de protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale omului (art. 3 din Statut). Scopul principal al Consiliului Europei îl constituie
consolidarea unităţii Europei şi garantarea demnităţii cetăţenilor ei prin respectarea valorilor
fundamentale ale democraţiei: drepturile şi libertăţile persoanei şi preeminenţa dreptului. În
prezent, preocupările politice ale Consiliului Europei privesc menţinerea şi dezvoltarea
acestor standarde prin diferite proceduri de monitorizare, afirmarea mai puternică a rolului
său de organizaţie de promovare şi realizarea integrarii europene şi cooperarii cu statele care
nu au vocaţia unei asemenea integrări.

3. Statutul Consiliului Europei

Inca de la constituirea Consiliului Europei, principiul respectarii drepturilor omului a

fost una dintre pietrele de temelie ale organizatiei. In timpul unei reuniuni de la Haga din
1948, Congresul Europei a fost catalizator pentru crearea Consiliului Europei prin adoptarea
unei rezolutii avand urmatorul continut:

Congresul:
 5

-Apreciaza ca Uniunea sau Federatia ce va lua nastere trebuie sa ramana deschisa catre toate
natiunile europene cu o guvernare democratica care se vor angaja sa respecte o Carta a
drepturilor Omului;

-Hotaraste sa creeze o Comisie pentru imediata indeplinire a dublei sarcini de a redacta

acesta carta si de a enunta normele carora un Stat trebuie sa i se conformeze pentru a merita
numele de democratie.
-Orice membru al Consiliului Europei recunoaste principiul suprematiei dreptului si
principiul in virtutea caruia orice persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de
drepturile omului si de libertatle fundamentale.

Numeroase alte dispozitii din Statutul Consiliului Europei subliniaza importanta drepturilor
omului si articolul 8 stipuleaza chiar ca grave incalcari ale drepturilor omului si ale
libertatilor fundamentale justifica suspendarea sau excluderea unui stat membru al
Consiliului Europei.

Statutul a fot semnat la 5 mai 1949. Intocmirea unei carte a drepturilor omului a constituit o
prioritate absoluta pentru noul Consiliu si la numai 18 luni dupa adoptarea Statutului, cele
zece state membre semnau la 4 noiembrie 1950 Conventia Europeana pentru apararea
Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, conventie ce a intrat in vigoare la 3
septembrie 1953.

4. Monitorizarea obligaţiilor şi angajamentelor asumate de state

Obiectivele Consiliului Europei sunt democraţia, respectarea drepturilor omului şi

funcţionarea statului de drept, de care depinde însăşi calitatea de membru al organizaţiei a
unui stat. Statele membre au diferite obligeții statutare și convenţionale. Angajamentele
statutare au un caracter mai general, referindu-se la scopul şi obiectivele esenţiale ale
Consiliului Europei, iar cele convenţionale reprezintă obligaţii specifice asumate de statele
membre prin ratificarea instrumentelor juridice respective. Consiliul Europei a instituit un
sistem complex de supraveghere a respectării angajamentelor asumate de către membrii săi
stabilind în fiecare convenţie modalităţile în care statele îşi vor respecta obligaţiile asumate şi
 6

organele convenţionale care urmează să verifice realizarea acestor obligaţii. În prezent, la

Consiliul Europei funcţionează trei sisteme de monitorizare a angajamentelor şi obligaţiilor
asumate de statele membre, instituite prin procedurile Adunării Parlamentare a Consiliului
Europei, prin procedurile interguvernamentale ale Comitetului de Miniştri (CM) şi, respectiv,
prin procedurile Congresului Puterilor Locale şi Regionale al Europei (CPLRE). Aceste
sisteme de monitorizare vizează verificarea îndeplinirii obligaţiilor şi angajamentelor
asumate de către state. Mecanismul de monitorizare a angajamentelor este caracterizat de o
abordare ţară cu ţară, rapoartele de ţară fiind organizate într-o manieră tematică. Principalele
probleme examinate în cadrul acestui mecanism s-au referit la funcţionarea instituţiilor
democratice, la problemele democraţiei locale, la funcţionarea sistemului judiciar şi la
protecţia minorităţilor naţionale. 59 Pentru încălcarea gravă a obligaţiilor in privinta statelor
memebre se poate aplica sancţiuni constînd în suspendarea drepturilor de reprezentare la
nivel parlamentar sau guverna mental, sau retragerea ori încetarea calităţii statului în cauză,
de membru al organizaţiei.

5. Protecţia jurisdicţională în cadrul Consiliului Europei

Protecţia jurisdicţională a drepturilor omului in cadrul Consiliul Europei este realizată în

esenţă prin Convenţia pentru apărarea omului şi libertăţilor fundamentale (CEDO). Aceasta
reprezintă textul fundamental în materie. Convenţia este primul tratat specific elaborat de
Consiliul Europei care stabileşte practic atît elementele constitutive ale drepturilor şi libertăţilor
garantate, cît şi mecanismul de protecţie asigurat. După reforma mecanismului CEDO instituită
prin adoptarea Protocolului 11, care a intrat în vigoare la 1 noiembrie 1998, actualul mecanism
este constituit din Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca jurisdicţie unică şi permanentă,
care a înlocuit fosta Comisie şi fosta Curte, şi din Comitetul de Miniştri, căruia i-au rămas doar
atribuţiile de urmărire a executării hotărîrilor definitive ale Curţii, potrivit art. 46 alin. 2 din
actuala redactare a CEDO. Prin adoptarea, la 13 mai 2004, a Protocolului 14 la CEDO,
mecanismul de aplicare a CEDO a fost modificat avîndu-se drept obiectiv eficientizarea
examinării cererilor adresate Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Astfel, au intervenit
următoarele modificări: - posibilitatea intervenției în cadrul procedurii a Comisarului pentru
 7

drepturile omului al Consiliului Europei, prin prezentarea de observaţii scrise; - introducerea

unor noi criterii de admisibilitate, în art. 35 din CEDO; - posibilitatea desemnării unor
judecători suplimentari și a prelungirii mandatului membrilor Curţii la o durată de 9 ani; 60 -
creșterea rolului autorităților judiciare naționale în legătură cu examinarea plîngerilor
individuale.

6. Concluzie
In present datorita importantei acordate drepturilor omului pe plan international de catre
toate structurile international europene, afirmind Consiliul Europei, s-au conturat diverse noi
concepte : dreptul la viata, dreptul la pace, de a beneficia de patriomoniul comun al
comunitatii, dreptul la dezvoltare, la un mediu sanatos.
Pe baza instrumentelor juridice universal, la nivel European s-au conceput, negociat si
adoptat un numar important de documente ( Conventia Europeana a Drepturilor Omului,
Carta Sociala Europeana, Actul Final de la Helsink), prin care sunt consecrate mijloace de
protectie si garantare a drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
 8

Bibliografie
1) Mazilu, Dumitru – Drepturile Omului, Bucuresti, Editura Lumina Lex, 1994;
2) Popescu, Corneliu Liviu – Protectia international a drepturilor omului – surse,
institutii si procedure, Bucuresti 2000;
3) Dutertre.G -Extrase de jurisprudenta din cadrul Curtei Europene a Drepturilor
omului, editia Consiliul Europei, Strasburg, 2003;
4) Sudre, F - Conventia Europeana a Drepturilor Omului ed. 1999