Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pe teritoriul Romaniei unitatile de platforma se dispun la est si sud de linia de sariaj pericarpatica.
Unitatile de orogen care alcatuiesc teritoriu Romaniei sunt pozitionate la vest si la nord de falia
pericarpatica si in partea de sud-est a Romaniei, intre faliile Peceneaga-Camena si Sf.Gheorghe-
Oancea-Adjud.
Doua sunt principalele falii dupa care s-a produs ruperea si afundarea zonelor de margine ale
platformei, una (cea externa) este Falia Solca-Trotus care reprezina limita sud-vestica PM, iar cea de-
a doua este Falia Siret-Plopana-Falciu. PM a mai fost afectata de un sistem de falii sxtensionale aprox
paralel cu faliile majore. In concluzie, PM prezinta o tectonica rupturala specifica unitatilor stabilizate
din fata unui orogen.
Resursele naturale minerale ale Plat. Moldovenesti sunt: hidrocarburi, carbuni, roci utile si ape
minerale.
Principalele resurse naturale ale Plat. Sud-dobrogene sunt: substantele utile nemetalifere, roci utile,
ape termominerale si namlor terapeutic.
Masivul Central Dobrogean a rezultat di evolutia unei arii labile care s-a creat in Neoproterozooic prin
spargerea ariei continentale est-europene consolidata in Eoproterozoic. Aceasta a evoluat ca o zona
de rift intraplaca cunoscand procese de largire si de scurtare a scoartei. Aranjamentul tectonic al
MCD este rezultatul orogenezei cadomiene. Aceasta, pe langa cutarea stransa a sisturilor verzi a
generat si o serie de cute larfi, anticlinale si sinclinale, care se succed de la N spre S. Elementele
tectonice majore sunt cele doua falii care delimiteaza MCD: Falia Peceneaga-Camena la nord si Falia
Palazu la sud.
Principalele resurse naturale ale Plat. Valaha sunt: hidrocarburi si roci utile
O prima particularitate este considerat aranjamentul spatial al structurilor majore, care sunt in
raporturi de incalecare de la interiorul la exteriorul arcului carpatic, in pozitia cea mai ridicata fiind
Dacidele mediene, iar vergenta structurilor este in acelasi sens, spre vorlandul carpatilor. Existenta
unei largi regiuni de flis si de molasa constituie o trasatura la fel de importanta. La acestea se adauga
manifestarea unui magmatism tardeorogenic la interiorul arcului carpatic ce se urmareste din estul
Transilvaniei pana in Carpatii Nordici si Muntii Apuseni. Catena este inca activa tectonic, indeosebi, in
regiunea vranceana a Carpatilor, prin seisme frecvente si uneori de magnitudine ridicata. O alta
caracteristica particulara este existenta depresiunile interne: Depresiunea Transilvaniei, dintre
Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Munti Apuseni si Depresiunea Panonica dintre Carpatii
Nordici si Muntii Apuseni.
Principalele structuri ale Carpatilor Orientali sunt: zona cristalino-mezozoica, zona flisului, zona de
molasa, zona transcarpatica si zona vulcanitelor neogene.
-sunt roci imature, cu multe rudite, gresii, arcoze, roci slab consolidate in general, fara o stratificatie
evidenta
Vulcanitele neogene sunt vulcanite de subductie, predominant andezitice, insa se intalnesc toate
speciile de roci de la riolite pana la bazalte. Apartin muntilor: Oas-Gutai, Tibles-Bargau si Calimani-
Harghita.
Se gasesc in partea sudica a muntilor Persani, in zona localitatiilor Racosul de Jos, Horghiz, Venetia.
Structura vulcanica de la Racosul de Jos e alcatuita dintr-o formatiune vulcanogen-sedimentara.
Structura vulcanica se incheie cu un con de bazalte scoriacee, rezultat al unui nou episod efuziv.
Substratul vulcanitelor bazaltice de la Racos il constituie tuful de Persani, de varsta miocen medie.
17. Principalele resurse naturale din Carpaţii Orientali.
Zacamintele din zona de moloasa sunt cele mai bogate. Se cunosc acumulari de petrol incepand cu
depozitele paleogene pana la cele romaniene inclusiv, insa cele mai bogate se gasesc in Meotian. In
sectorul moldav al zonei de Molasa, acumularile de hidrocarburi sunt mai putine, acestea fiind
localizate in depozitele burdigaliene, badeniene si sarmatiene. Cele mai importante zacaminte se
gasesc in zona cutelor diapire.
Zacamintele din zona flisului: cele mai importante se intalnesc in Panza de Vrancea i anume in zona
Moinesti. Formatiunea colectoare este aproape intotdeauna gresia de Kliwa. Intre principalele
structuri din zona flisului sunt de luat in seama: Gropile lui Zaharache, Moinesti, Taslau- Lucacesti-
Moinesti, Uture-Solont-Stanesti. La Tazlaul Mare se cunosc zacaminte exploatabile de gaze.
a) geomorfologice: corpurile de granitoide din Parang, Retezat, Muntele Mic, Alamaj dau forme de
relief specifice si contribuie la pastrarea pozitiei altitudinale dominante; peticul Getic Godeanu
contribuie la realizarea altitudinii maxime din acest masiv; Formatiunile calcaroase Jurasic Superioare
si Cretacic inferioare au favorizat formarea reliefului carstic din muntii Valcan, Platoul Mehedinti si
Muntii Cernei.
c) hidrografice: formarea sistemelor hidrografice sub control tectonic sau/si al contactelor litologice;
de ex. Sistemul hidrografic al Cernei a fost conditionat de evolutia faliei subcrustale Cerna si a
grabenului Cernei.
Muntii Apuseni de Nord includ: Muntii Gilau, Bihor, Vladeasa, Padurea Craiului, Codru Moma si
Zarand, iar spre nord Muntii Plopis si Muntii Mezes.
Un vulcanism Iaramic timpuriu cu caracter exploziv-efuziv cand au fost puse in loc curgeri de lave si
material piroclastic andezitic si riolitic
Un magmatism Iaramic intermeditar, care a generat corpuri hipabisice constituite din diorite, tonalite
si granodiorite
Un magmatism Iaramic final, cand s-au format dyke-uri si filoane de aplite, microgranite, bazalte, etc.
Vulcanitele neogene sunt vulcanite de subductie, predominant andezitice, insa se intalnesc toate
speciile de roci de la riolite pana la bazalte.
Depr Panonica se suprapune celui de-al 2-lea bloc rezultat din divizarea Microplacii Transilvano-
Panonice. Aceasta depresiune a avut o evolutie si prezinta o structura similara depresiunii
Transilvaniei. Limita estica a fundamentului panonic este data de o falie care ramane in afara granita
tarii noastre, doar ca o mica distanta, in zona Carei- Secueni la N, si in zona Arad-Timisoara in S,
aceasta falie s-ar gasi si pe teritoriul tarii noastre. Formatiuile tertiare ale depresiunii, incepand cu
cele badeniene, se intind mult spre est acoperind partile marginale ale structurilor carpatice, iar mtii
Apuseni inainteaza in lungul celor 3 crisuri. Aceasta arata ca ariile de campie( C. De Vest) care de
regula, din pctdvd geologic sunt incluse la Depr Panonica, reprezinta doar zone adiacente ale
acesteia. Distinctia esentiala este data de structura fundamentului, care este diferita de aceea a Depr
Panonice.