Sunteți pe pagina 1din 4

Republica Moldova

Indicatorul:Ocupația
Populaţia ocupată în I tr.2019 a constituit 829,0 mii, iar în tr. II - 901,1 mii persoane. Ponderea
bărbaților în total ocupare pe parcursul a două trimestre se menține aceeași (52%), fiind mai
mare în comparație cu a femeilor (48%). În distribuția ocupării după mediile de reședință,
prevalează mediul rural (52,3% și, respectiv, 53,6%) față de mediul urban (47,7% în tr. I și
46,4% în tr. II).
Munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,7% în tr. I și 8,3% în tr. II. Practica de
angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înţelegeri verbale)
este mai frecventă printre salariații bărbați (8% în tr. I și 10,4% în tr. II) decât salariații femei
(3,4% și, respectiv, 6,3%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unor
înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (circa 43% în fiecare din trimestre), comerț
(22,4% în tr. I și 15,2% în tr. II), construcții (13,3% și, respectiv, 15,1%) și industrie (7,6% și
11,7%).

În sectorul informal au lucrat în tr. I 15,8% și în tr. II 17,4% din totalul persoanelor ocupate în
economie, iar 21,1% în tr. I și 24,2% în tr. II au avut un loc de muncă informal. Din numărul
persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 24,6% în tr. I și 27,3% în tr. II.

Din totalul salariaților 6,5% în tr. I și 8,6% în tr. II aveau un loc de muncă informal. Salariu „în
plic” primeau în tr. I 6,2% și în tr. II - 8,3% din salariați, iar cele mai mari ponderi ale acestora se
estimează pentru activitățile din agricultură (44-47%), comerț (21,1% în tr. I și 12,4% în tr. II)
construcții (peste 14%), și industrie (între 8 și 12%).

Numărul persoanelor sub-ocupate (persoane care au avut un loc de muncă, a căror număr de


ore efectiv lucrate, în total, în timpul perioadei de referinţă a fost mai mic de 40 ore pe
săptămână, care au dorit şi au fost disponibile să lucreze ore suplimentare) a fost în fiecare din
trimestre în jur de 35 mii, ceea ce reprezenta din totalul persoanelor ocupate 4,3% în tr. I și
3,9% în tr. II.

Fiecare a șaptea persoană ocupată în tr. I (13,9%) și fiecare a opta persoană ocupată în tr. II
(12,4%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă, pe motiv
că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).
 
Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului Internaţional al Muncii a fost de 69,6 mii
persoane în tr. I și de 42,0 mii în tr. II. Şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbații
(60,3% din total șomeri în tr. I și 67,0% în tr. II) şi persoanele din mediul urban (67,3% și,
respectiv, 53,1%).6

Rata şomajului (ponderea şomerilor BIM în forța de muncă) la nivel de ţară a înregistrat


valoarea de 7,7% în tr. I și de 4,5% în tr. II. Rata şomajului la bărbaţi a fost de 8,9% în tr. I și de
5,7% în tr. II, iar la femei, 6,5% și, respectiv, 3,1%; în mediul urban - 5,4% și 5,1%, iar în mediul
rural, 9,7% și, respectiv, 3,9%. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 13,7% în
tr. I și 8,9% în tr. II, iar în categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 11,3%
în tr. I și Populația în afara forței de muncă de 15 ani şi peste a constituit 1276,6 mii persoane
în tr. I și 1232,2 mii în tr. II. În cadrul populației inactive cea mai mare pondere, peste 45%,
revine categoriei de pensionari. Aceștia sunt urmați de grupa elevilor și studenților și
grupa persoanelor care îngrijesc de familie (persoanele casnice), ambele categorii
constituind în jur de 13% fiecare în totalul populației în afara forței de muncă.6,7% în tr. II.În
rândul altor persoane inactive se mai regăsesc persoanele care nu lucrează și nu caută un loc
de muncă în Moldova deoarece deja au un loc de muncă (permanent sau sezonier) peste
hotare sau care planifică să lucreze peste hotare (în jur de 11% în fiecare din trimestre).
Un alt grup îl formează persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la
lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (7,3% în tr. I și 8,8% în tr. II).
Restul o formează alte categorii de populație în afara forței de muncă.

Indicatorul:Grupurile educaționale

Numărul analfabeților din Republica Moldova este în descreștere. Potrivit rezultatelor, țara


noastră a înregistrat al doilea cel mai mare salt în scorul la citire/lectură între 2009 și 2018,
dintre toate cele 79 de state testate. 
Republica Moldova a înregistrat progrese semnificative la testele PISA.  Rezultatele PISA
2018 arată că Republica Moldova este una din cele patru țări care au reușit să scadă, cu
peste 10%, numărul analfabeților funcțional (elevilor care nu ating nivelul minim de
competență la citire/lectură).
„Îmbunătățiri remarcabile au fost mai ales în state care sunt sub media OECD, dar care își
îmbunătățesc rezultatele foarte rapid: Albania, Republica Moldova, Peru și Qatar”, a spus
Angel Gurría, Secretarul general al Organizației pentru Coooperare și Dezvoltare
Economică (OECD)

RM are 43% de analfabeți funcționali. Asta înseamnă că ei citesc cuvintele și nu înțeleg sensul.
Avem și 50 la sută de analfabeți matematici (nu înțeleg cifrele). Media PISA nivelului minim de
competență, alias analfabetism, e de 23%.

Indicatori-cheie relevanți pentru anul de studii 2018-2019:

I.Instituții de educație timpurie

numărul de instituții – 1458

numărul de copii, mii – 149,2

numărul de cadre didactice, mii - 12,6

II.Instituții de învățământ primar și secundar general

numărul de instituții – 1246

numărul de elevi, mii – 334,2

numărul de cadre didactice, mii- 27,7

III.Instituţii de învăţământ profesional tehnic,

total numărul de instituții – 89

numărul de elevi, mii – 44,3

numărul de cadre didactice, mii -4,1 din ele:


Școli profesionale:

numărul de instituții – 42

numărul de elevi, mii -13,9

numărul de cadre didactice, mii – 1,6

Colegii :

numărul de instituții – 34

numărul de elevi, mii -17,4

numărul de cadre didactice, mii – 1,5

Centre de excelență:

numărul de instituții – 13

numărul de elevi, mii -13,0

numărul de cadre didactice, mii – 1,0

IV.Instituţii de învăţământ superior :

numărul de instituții – 29

numărul de studenți, mii -60,6

numărul de cadre didactice, mii -4,5

Analiza statistică generelă:

În anul de studii 2018-2019, în Republica Moldova activează 2822 de instituţii de învăţământ, cu


un contingent de 588,3 mii de copii/elevi/studenţi, inclusiv, 1458 de instituţii de educație
timpurie (la situaţia 01.01.2018) cu un număr de 149,2 mii de copii, 1246 de instituţii de
învăţământ primar şi secundar general, în care studiază 334,2 mii de elevi, 89 de instituţii de
învăţământ profesional tehnic cu un număr de 44,3 mii de elevi (42 școli profesionale cu 13,9
mii de elevi, 34 colegii cu 17,4 mii de elevi , 13 Centre de excelență cu 13,0 mii de elevi și 29 de
instituţii de învăţământ superior cu contingentul de 60,6 mii de studenţi. Numărul total de cadre
didactice care activează în anul de studii 2018-2019 constituie 48828 persoane (Tabelele 1, 2).
Comparativ cu anul de studii 2010-2011, numărul total al instituţiilor de învăţământ s-a micşorat
cu 6,7%. Totodată, numărul de instituţii de educație timpurie a crescut cu 5,6 la sută, iar numărul
instituţiilor de învăţământ primar şi secundar general s-a redus cu 16,3%. În anul de studii 2018-
2019, numărul cadrelor didactice îl constituie 48828 de persoane, diminuându-se faţă de anul de
studii 2010-2011 cu 19,5 %.La nivel general, efectivele de elevi/studenți sunt în scădere.
Populația de vârstă școlară (7- 23 de ani) s-a redus treptat în perioada anilor 2006-2018,
constituind 687,8 mii persoane la data de 01.01.2018 și înregistrând o reducere cu 21 % față de
anul 2010. Astfel, numărul total de elevi/studenți, la începutul anului de studii 2018-2019, a fost
de 439,1 mii de persoane sau cu 21,3 % mai puțin față de anul de studii 2010-2011. Rata de
cuprindere în învăţământ este diferită în funcție de categoria de vârstă, cel mai înalt nivel de
cuprindere înregistrându-se în cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 7-15 ani (87,7 % în anul
de studii 2017-2018). Totodată, valoarea acestui indicator s-a diminuat cu 0,9 p. p. comparativ cu
anul de studii 2010-2011. Cea mai mică rată de cuprindere în învățământ este specifică pentru
grupa de vârstă 19-23 de ani, constituind 24,7 %.

-Grișca Mirela