Asigurarea creditului 277 Un rol important in stabilirea costului politei il are si durata acesteia, deoarece o durata plurianuala fi va facilita gestionarea fondului de asigurare. in acest tip de asigurare, prima este strans legata de activitatea asiguratului, care este fluctuanta si se calculeaz& pe baza decla- ratiei lunare a cifrei de afaceri a asiguratului, numita declaratie de aliment. Calculul primei se face aplicand 0 cota procentuala asupra cifrei de afaceri. Partile convin, adesea, plata unei prime minime, in valoare absoluta, pe care asiguratul trebuie si 0 plateasca anual, indiferent de cifra de afaceri pe care o realizeaza!. Alteori, se prevede o prima forfetara care se plateste in avans pe trimestru si care se ajusteaza periodic, in functie de cifra de afaceri? 244. Clauza de participare la beneficiu. in unele contracte de asigurare a creditului, este prevazuté o clauzi de participare la beneficiu, prin care asiguratorul isi rezerva o parte din primele varsate pentru acoperirea cheltuielilor de gestiune a politei. La incheierea exercitiului financiar, soldul primei este comparat cu valoarea sinistrelor indemnizate in aceasta perioada. in cazul in care soldul primei este excedentar, un anumit procent (20% sau 25%) este restituit asiguratului sau se scade din prima ce urmeaza a fi platita pentru perioada urmatoare?, §4. Indemnizatia de asigurare in contractul de asigurare a creditului 245. Indemnizarea partiala in asigurarea creditului, Similar contractului de asigurare de bunuri, nici asigurarea creditului nu aco- pera in totalitate paguba cauzata asiguratului prin neplata creantei. Luandu-se in considerare componenta de risc subiectiv care are rolul de a capacita asiguratul in prevenirea si reducerea aparitiei riscului, in acest contract nu se aplicd principiul reparatiei integrale a eee "A se vedea I. Albu-Ci ‘MU, OP. Cit., p. 75. * Ibidem * Ibidem,278 Asigurari prejudiciului. Indemnizarea partiala este determinata de trei factori fransiza, maximul acoperirii si descoperirea obligatorie. Fransiza corespunde acelor pierderi normale, previzibile si inevitabile in activitatea asiguratului care sunt neasigurabile, Asiguratorul va acoperi doar pierderile imprevizibile care depasesc limita normala. Maximul acoperirii este determinat in politele globale si se raporteaz4 la fiecare client debitor al asiguratului. Asiguratorul, fixand un maxim al acoperirii pentru fiecare client, va refuza indemnizarea creantelor care depasesc aceasta valoare. Descoperirea obligatorie se poate aplica independent de fransiza si se refer’ la un anumit procent (intre 5% $i 40%) care rimane in sarcina asiguratului. Rolul sau este acelasi ca si in cazul celorlalte limite: sensibilizarea asiguratului pentru supravegherea creditelor acordate. Dupa plata indemnizatiei de asigurare, asiguratorul se subroga in drepturile asiguratului su si exercita toate actiunile pentru recuperarea creantei. Sectiunea a 3-a. Asigurarea creditelor de export. Rolul Bancii de Export-Import a RomAaniei 246. Asigurarea creditelor de export. in acest tip de asigu- rare, riscurile acoperite rezulta din vanzarea bunurilor sau prestarea serviciilor pe credit, in afara tari. Unul dintre cele mai importante riscuri asigurate este riscul de neplata prelungita. Riscul se produce cand debitorul sau garantul sau nu a platit partea din datorie intr-o perioada de 6 luni de la data scadentei. in aceasti forma de asigurare, asiguratorul nu acordi despa- gubiri pentru reclamatiile privind livrarile de bunuri sau prestari de servicii necorespunzatoare, pierderi rezultate din diferentele de curs valutar sau cele survenite ca urmare a evenimentelor politice, tulburarilor sociale, actelor de sabotaj sau alte evenimente asema- natoare. Nu sunt garantate nici pierderile intervenite ca urmare a unor calamitati naturale, daca mijloacele tehnice disponibile pentruAsigurarea creditului 279 lupta cu astfel de calamitati nu s-au putut folosi sau au fost ineficiente si nici amenzile, indiferent de natura lor. Cea mai frecvent intalnita este polita generala pe cifra de afaceri si se refera la importatorii care cumpara pe credit. 247. Categorii de riscuri asigurate. Asigurarea exportului pe credit pe termen scurt se efectueazi pe o perioada determinaté de maxim un an $i sunt acoperite riscul de insolvabilitate, incapacitatea de plata pentru un anumit timp si refuzul marfurilor importate. in cazul exportului pe termen mediu si lung, este ac operit riscul de neplaté din cauze comerciale sau politice la care sunt supuse bancile sau institutiile financiare care crediteazi operatiuni comerciale. Indemnizatia de asigurare va cuprinde si dobanda la creditul acordat debitorului. Dintre riscurile politice garantate, mentiondm: impunerea de restrictii la import, refuzul admiterii pe teritoriul tarii a anumitor produse, neplata la termen a sumelor datorate de debitorii publici. In categoria riscurilor valutare sunt incluse riscul fluctuatiei ratei dobanzii, riscul de schimb valutar, riscul cresterii costurilor de fabricatie. Riscurile investitionale mai frecvent garantate de catre asigurator sunt: riscul de devalorizare a investitiei, riscul de lichiditate al unei investitii, riscul de supraevaluare a investitiei, riscul dobanzilor! 248. Rolul Bincii de Export-Import a Romianiei (EXIMBANK S.A.) in asigurarea si reasigurarea creditelor de comert exterior. Banca de Export-Import a Romaniei, este o institutic” specializata, prin care se deruleaza activitati de sustinere a comertului exterior romanesc prin instrumente financiar-bancare side asigurari specifice. "A se vedea I. Negru, op. cit., p. 128-129. * Institutie creata prin H.G. nr. 189/1991 privind aprobarea infiintarii Bancii de Export-Import a Roméniei — societate pe actiuni (Romanian Eximbank), abrogaté prin Legea nr. 96/2000 privind organizarea si functionarea Bancii de Export-Import a Romaniei EXIMBANK S.A., republicata (M.OF. nr. 260 din 18 aprilie 2007).280 Asiguréri Banca de Export-Import a Romaniei actioneaza fie in numele sj in contul statului, fie si in nume si in cont propriu, desfasurang pentru persoanele juridice atat operatiuni bancare specifice cat sj asigurari si reasigurari ale operatiunilor de comert exterior romanesc. Pentru sprijinirea exporturilor romanesti in numele si in contul statului, la EXIMBANK S. A. se constituie urmatoarele fonduri: - fondul pentru asigurarea si reasigurarea creditelor de export, a garantiilor de export, a operatiunilor de export in leasing si a investitiilor romanesti in strainatate; - fondul pentru asigurarea si reasigurarea creditelor obtinute in vederea realizarii de bunuri si servicii destinate exportului. Fondurile sunt folosite pentru plata indemnizatiei pentru anga- jamentele asumate pe riscul statului de cétre EXIMBANK S.A., precum si pentru acoperirea costurilor de recuperare, potrivit contractelor de asigurare si procedurilor aprobate de Comitetul Interministerial de Finantari, Garantii si Asigurari! Prin polita de asigurare practicata de EXIMBANK se acopera riscul neincasarii A se vedea I. Albu-Carnu, op. cit. p. 134Asigurarea creditului 295 creanfta monetara primara, ci o creanf& eventuala care are ca sursi un comportament culpabil'. Desi cele doua interese asigurate sunt amenintate de riscuri similare, in realitate, acestea nu se pot confunda. Creanta este certa si lichida in asigurarea creditului, chiar dac& la data ets contractului de asigurare nu este scadenta (fapt absolut firesc, it caz contrar, contractul ar fi lipsit de un element esential), pe cand in asigurarea cautiune, creanta nu exista la data incheierii con- tractului. in concluzie, asigurarea-cautiune, desi este un contract de asigurare, nu este o forma de asigurare a creditului eS eee eee eee "Idem, p. 144.Capitolul VIII Asigurarile de persoane Sectiunea 1. Consideratii introductive 261. Notiune. Conform art. 2227 C.civ.: prin contractul de asigurare de persoane, asiguratorul se obliga sa plateasca indem- nizatia de asigurare in caz de deces, de ajungere la o anumita varsta, de invaliditate permanenta totala sau partiala ori in alte asemenea cazuri, conform normelor adoptate de organul de stat in a cdrui competent, potrivit legii, intra supravegherea activitatii din domeniul asigurarilor”. Asigurarile de persoane au un caracter forfetar. Aceasta jnseamna c4 suma asiguraté (indemnizatia de asigurare) este stipulata de parti in contract in momentul incheierii sale. Ele sunt complet indiferent. fata de ideea de prejudiciu si nu au un caracter indemnitar. Nu despagubesc si nu sunt limitate la valoarea vreunei pagube. De aceea se pot cumula mai multe asigurari de persoane jntre ele sau se pot cumula cu asigurarile de daune. Lipsa caracterului indemnitar justifica si interdictia oricdrei clauze subro- gatorii in beneficiul asiguratorului. Legea reglementeaza subro- gatia asiguratorului numai in cazul asigurarilor de bunuri si de raspundere civild. Prin exceptie, unele contracte de asigurare privind accidentele corporale au 0 componenta indemnitara'. 262. Gestionarea asigurarilor de persoane. Din punct de vedere tehnic, asigurarile de persoane pot fi gestionate prin capita- lizare sau prin repartitie in cadrul unei mutualitati organizate. Dintre asigurarile de persoane gestionate prin capitalizare fac parte asigurdrile de viata si operatiunile de capitalizare. Asigurarile de viaté au, de cele mai multe ori, o structuré complex, fiind "A se vedea Y. Lambert-Faivre, op. cit., p. 674. (c peAsigurarile de persoane 297 operatiuni de asigurare (de prevedere fata de un risc) si de econo- misire, intregul ansamblu fiind gestionat in capitalizare. Regulile financiare care se aplici de catre asiguratori pentru derularea acestor contracte sunt diferite fata de cele la care riscurile sunt repartizate prin mutualitatea organizata. Operatiunile de capitali- zare sunt operatiuni financiare, iar nu operatiuni de asigurare, insi pot fi cuprinse in contracte de asigurare, reglementate de legislatia special si incheiate de catre asiguratori. Nu sunt operatiuni de asigurare pentru cd nu au caracter aleator, iar denumirea de asigurari de viata li se refuzi pentru ca prestatia asiguratorului nu este legata de durata vietii umane. Operatiunile de capitalizare pot fi derulate de catre banci sau de catre societitile de asigurare, dar, atunci cand intra in structura unui contract de asigurare, li se aplica reglementarea speciala incidenta asigurarilor', Dintre asigurarile de persoane gestionate prin repartitie in randul unei mutualitati organizate fac parte asigurarile contra accidentelor corporale si asigurarile de boala. Sectiunea a 2-a. Asigurarile de viata 263. Particularitatile contractului de asigurare de viata. in contractul de asigurare de viata, in schimbul unei prime, asigu- ratorul se angajeaza sa fi plateasca subscriitorului (contractantului asigurarii) sau tertilor desemnati de el, indemnizatia de asigurare, sub forma de capital sau renta, in caz de moarte a persoanei asigurate sau de supravietuire a sa la o data determinata’. Definitia precizeaza particularitatile asigurarii de viata: consti- tuie o promisiune de plata a unei sume asigurate dintr-o data sau esalonat sub forma de renta; aceasta sumi este stabilita de parti, independent de orice prejudiciu eventual; apare ca 0 operatiune tripartita, in care sunt implicati asiguratorul, contractantul asi- gurarii (subscriitorul), asiguratul (persoana asupra careia planeaza "Idem, p. 675. 7 A se vedea J. Bigot, Ph. Baillot, J. Kullmann, L. Mayaux (coord. J. Bigot), Traité de droit des assurances, Les assurances de personnes, vol. IV, L.G.D.J., 2007, p. 31.298 Asigurari riscul), care, de cele mai multe ori, este chiar subscriitorul, si tertul beneficiar, care poate fi subscriitorul sau asiguratul, in cazul asigurarilor de supravietuire. NAscute initial din ratiuni de prevedere sau conservare, asigu- rarile de viaté au evoluat, inlaturdnd obstacole de ordin tehnic, politic si religios catre operatiuni de economisire si capitalizare!. CAnd asigurarea este doar un act de prevedere care acoperd, in principal, riscul de deces, drepturile tertului beneficiar se nase ca efect al stipulatiei pentru altul, direct in patrimoniul sau, cat timp subscriitorul nu a stipulat pentru sine. 264. Elementu aleator in asigurarile de deces. Asigurarile de deces care nu au 0 componenta de capitalizare sau de economisire sunt veritabile contracte de asigurare si, din punct de vedere al naturii juridice, nu dau nastere la controverse. insa, in ceea ce priveste asigurarile de viata cu componenta de capitalizare, unii autori considera in mod eronat cA acestea sunt privite ca fiind contracte de asigurare. in sustinerea unei recalificari a acestor contracte, au fost invocate atat argumente de ordin tehnic, cum sunt cele referitoare la prima si risc, cat si argumente de ordin juridic. in cadrul argumentelor de ordin tehnic, se observa c& intr-o asigurare de viata calculul primelor si cel corelativ sumei asigurate este legat de durata vietii umane. Aceasta conditie nu este indepli- nita in cazul asigurarilor de viata cu componenta de capitalizare*. "Idem, p. 43-45. * jn sensul cA aceste contracte au caracteristicile contractelor de asigurare, a se vedea: J. Ghestin, M. Billiau, Contre la requalification des contrats de capitalisation, Jurisclasseur Periodique, 2001, 1.329; J. Kullmann, Contrats d’assurance sur la vie: la chance de gain ou de perte, Dalloz, 1996, p. 205; L. Mayaux, L’assurance-vie est-elle soluble dans la capitalisation?, Revue Generale de Droit des Assurances, 2000, p. 767, apud J. Bigot s.a., nota 71, p. 47. in sens contrar, M. Grimaldi, Reflexions sur l'assurance-vie et le droit patrimonial de la famille, Defrénois, 1994, art. 35. 841; Assurances vie et successions, Defrénois, 1991, 37276 etc. apud J. Bigot $.a., p. 47, nota 71.les “9; de ble Idi, te, wis, Asigurdrile de persoane 299 Se considera ca, pentru a fi in prezenta unei asigurari de viata, contractul ar trebui s4 indeplineascd urmatoarele conditii cumuli- tive: sa se refere la un eveniment legat de durata vietii umane (deces prematur, supravietuire prelungita); survenirea evenimen- tului sA fie legata de o stare de nevoie; frecventa evenimentului nu trebuie sa fie prea mare, pentru ca riscul sa poata fi asigurabil prin mutualizarea primelor varsate; gratie mutualizé suma incasata trebuie sa fie superioar primelor varsate; contractul trebuie sa fie aleatoriu, adicd sa existe o sansa de castig si un rise de pierdere pentru subscriitor’. Sunt anumite forme de asigurare de viata in care nu putem vorbi despre un risc de pierdere, deoarece este sigur ci subscrii- torul nu va primi suma asigurata in cazul decesului sau. ins& nu trebuie identificat riscul in asigurarea de viaté cu sansa de castig sau riscul de pierdere in cazul jocurilor sau pariurilor. Daca un eveniment aleator este legat de durata vietii umane, atunci riscul este reprezentat de acest eveniment aleator’. Asemenea, survenirea evenimentului nu trebuie, in mod necesar, s& fie legata de o stare de nevoie. Am putea vorbi despre un interes patrimonial in nerealizarea riscului doar in cazul asigurarilor de non-viata, dar nu si in cazul asigurarilor de viata. Interesul, in acest caz, este unul moral, ce consta in intentia de a proteja o persoana in cazul mortii asiguratului, printr-o compensare financiara care nu are functie de despagubire. Nu poate fi despa- gubit ceva ce nu poate fi evaluat. in cadrul argumentelor de ordin juridic, se invoca faptul ca, de regula, la decesul asiguratului, asiguratorul va plati beneficiaruiui o suma exclusiv egala cu cea a soldului contului de economisire, nefiind vorba despre un capital supus riscului. Unii autori contest existenta unui a/ea care tine de data incetarii unui contract, cum este data decesului partilor. Se consi- der c& un contract a carui duraté depinde de durata incerta a vietii umane nu este aleator, daca echilibrul sau nu este afectat de incertitudine. Nici faptul cd poate interveni rascumpararea politei "Idem, p. 48-49. * Ibidem.300 Asigurari nu este de natura sa explice caracterul aleator, atat timp cat solj- citarea valorii de rascumparare este un eveniment care depinde de vointa asiguratului. Se contesta, de asemenea, existenta unui aleq care tine de eventualitatea ca asiguratorul sa pastreze suma asigu- rata daca, la decesul asiguratului, nicio persoan& nu solicita aceast4 sum, pentru ca, pe de o parte, aceasta teza tinde a admite ca statul nu poate reclama suma asigurata, opinie contestata', iar, pe de alta parte, nu este corect sé admitem calificarea unui contract prin consecintele neexecutarii sale fortuite’. In raport de criteriile pe care doctrina le ia in considerare in calificarea unui contract de asigurare (calitatea partilor, intentia partilor, prestatiile caracteristice, criteriile legale de identificare, elementul aleator), se pot face unele observatii privind natura con- tractelor de asigurare de viata. Faptul c& un contract este incheiat de catre o societate de asigurare nu este un element decisiv in identificarea naturii con- tractului, pentru ca, pe de o parte, societatile de asigurare pot incheia contracte de capitalizare, care nu sunt contracte de asigu- rare, iar, pe de alti parte, calitatea partilor, de regula, nu este un element decisiv in identificare’. Nici intentia partilor nu este suficientd pentru a aprecia natura juridicé a unui contract. Faptul cA partile denumese contractul intr-un anume fel sau insereaza clauze prin care il supun legii asigu- rarilor nu este determinant pentru calificarea sa, atat timp cat con- tractul nu prezint& elementele specifice operatiunii de asigurare’. Prestatiile caracteristice sunt, de regula, comune contractelor de asigurare de viata, de capitalizare si economisire. Asiguratorul garanteaz4 o prestatie determinata, cu continut variabil, care se executa la producerea riscului. Particular acestei prestatii este faptul cd, spre deosebire de alte contracte aleatorii (intretinere, A se vedea H. Lécuyer, Assurances vie, liberalités et droit des successions, apud J. Bigot, op. cit., p. 51. * A se vedea M. Grimaldi, Assurance-vie et droit des successions, Defténois, 1991, nr. 37. 276, apud J. Bigot, op. cit., p. 51. * A se vedea J. Bigot §.a., op. cit., p. 52-53. * Tbidem.in de se te, es ns, Asigurarile de persoane 301 renta viagera), aceasta nu inceteaza la decesul celui indreptatit si o primeasca, ci abia atunci se executa. Nu poate fi edificatoare in calificare nici stipularea expresa a unei garantii in caz de deces, daca este accesorie unei operatiuni de economisire. Intrucat acce- soriul urmeaza soarta principalului, caracterul de economisire sau de capitalizare va prevala’. Daca legiuitorul a calificat o asemenea operatiune ca asigurare, ea se impune judecatorului. Daca legea a ardtat elementele speci- fice acestui contract, este posibila calificarea conform dispozitiilor legale’. Potrivit directivelor comunitare referitoare la asigurarile de viata, suntem in prezenta unei astfel de asigurari in cazul cand angajamentele asiguratorului sunt legate de indeplinirea cumu- lativa a doua conditii: angajamentul sa fie luat de catre o societate de asigurare si executarea acestui angajament sa depinda de durata vietii umane’. Daca asigurarea este un contract aleator, in sensul c presupune un eveniment cu realizare incerta, existenta unei sanse de castig sau a unui risc de pierdere nu influenteazd natura sa‘. Aceasta analizA anihileazA teza potrivit creia, in asigurarile de plasament, niciuna dintre parti nu sufera un risc de castig sau de pierdere. Doctrinarii care au incercat recalificarea contractelor de asigu- rare de viata au propus variante alternative, cum ar fi asimilarea cu contractul de depozit sau cu contractul de capitalizare sau, in lipsa de termen de comparatie, |-au considerat ca avand caracter sui generis. Contractul de asigurare cu componenta de economisire a fost asimilat unui contract de depozit in care asiguratorul va restitui la scadenté sau, in caz de réscumparare, echivalentul a ceea ce a " Ibidem, ? Tbidem. > Tbidem. “A se vedea J. Ghestin, M. Billiau, Contre la réqualification, 2001, 1.329, apud J. Bigot g.a., op. cit., p. 57.302 Asigurari primit'. Teoria a fost contestata, afirmandu-se ci un depozit nu devine contract aleator pentru simplul fapt ca este stipulat ca bunurile depuse vor fi remise unui tert in situatia in care deponentul ar deceda in cursul contractului’. Teoria contractului de depozit a fost respinsa si pentru cA niciodata asiguratorul nu va restitui primele primite sau ,depuse”, acesta devenind proprietarul lor si constituindu-le in rezerve specifice. Constituirea rezervei matematice nu este decat o obligatie legala care garanteaza rambursarea, fard ca asiguratorul s& piardd proprietatea sumelor astfel acumulate. Spre deosebire de depozit unde, inca de la incheierea sa, deponentul este creditor al unei operatii de restituire. asiguratorul, pana la realizarea riscului, nu este finut de nicio obligatie, indiferent de natura sa’. Recalificarea acestor forme de asigurare in contracte de capitalizare sau de economisire a fost o teza sustinuta de Grimaldi* si este favorabild creditorilor contractantului, in incercarea dea urmari valoarea de rascumparare a contractului si mostenitorilor rezervatari nedesemnati ca beneficiari care sustin ca le-ar putea fi atinsa rezerva. Conform opiniei lui Grimaldi, pe langi formele clasice de asigurare de viata, asiguratorii propun conventii care nu sunt decat operatiuni de pura capitalizare, prin care nu se obliga nimeni sa garanteze un risc inerent duratei de viafé umana si, pentru acest motiy, nu au comun cu asigurarea decat numele. in asigurarile mixte, in care asiguratorul va plati la scadent& sau la decesul asigu- ratului o indemnizatie ce reprezinta primele acumulate, majorate prin produse financiare si diminuate cu cheltuielile de gestiune, "A se vedea F. Léduc, P. Pierre, Assurance placement: une qualifi- cation deplacée, Résponsabilité Civile et Assurance, februarie 1995, chron. 3, apud J. Bigot §.a., op. cit., p. 58. ? A se vedea M. Grimaldi, L’assurance-vie et le droit des successions, Defrénois 1991, nr. 37.276, apud J. Bigot s.a., op. cit., p. 58. > A se vedea J. Ghestin, M. Billiau, op. cit., apud J. Bigot $.a., op. cit., p. 58. * A se vedea M. Grimaldi, Reflexions sur I’ assurance-vie et le droit patrimonial de la famille, Defrénois, 1994, 35841, apud J. Bigot s.a., p. 59. co as su inc ca ev de der int de ele est ran lua cor noz ac asu Vas: sa,se e Asigurarile de persoane 303 operatiunea nu mai comporta o garantie a riscului de viata. Nu este esential faptul c& asiguratorul se obliga si plateasca indemnizatia de asigurare inainte de scadenta in cazul decesului asiguratului, deoarece o mare parte din contracte se sting la decesul uneia dintre P fara a fi contracte de asigurare. Nu conteaza nici faptul c& asiguratul poate desemna un beneficiar care va primi indemnizatia la decesul sau, avand in vedere ca multe dintre contracte se bazeaza pe mecanismul stipulatiei pentru altul, fara a fi, pentru acest motiv, contracte de asigurare. Daca riscul nu este legat de durata vietii umane, nu exista asigurare de viata. Teoria lui Grimaldi nu a fost la adapostul criticilor. S-a considerat! cd sunt contracte de asigurare toate contractele care asociazd componenta de prevedere cu cea de economisire, cum sunt asigurarile mixte si asigurarile cu un anumit termen de plata a indemnizatiei. Aceste contracte se disting de contractele de pura capitalizare pentru ca plata indemnizatiei este conditionaté de doud evenimente care depind de durata vietii umane — fie asiguratul nu decedeaza pana Ia expirarea termenului, fie asiguratul subscriitor decedeaza, caz in care riscurile sunt suportate de cdtre asigurator. Suntem in prezenta unui contract de asigurare ori de cate ori intalnim doud elemente specifice asigurarii: elementul alea, legat de data platii indemnizatiei, si garantarea platii unui capital. Riscul, element esential al asigurarii, exista ori de cate ori asiguratorul nu este in m&surd si cunoasca data exigibilitatii indemnizatiei, care ramane sa depinda de decesul asiguratului. Angajamentul de plata luat de societate depinde de durata vietii umane. in ceea ce priveste contractele cu unitati de cont (wnit-uri), este greu sA nu le recu- noastem caracterul de pura capitalizare, in masura in care orice risc a disparut sau a fost transferat asiguratului care decide singur asupra plasamentelor financiare. ' A se vedea J, Aulagnier, Peut-on échapper a une réforme de Passurance-vie?, Gestion de patrimoine, septembrie 1996, apud J. Bigot §.a, op. cit,, p. 60.304 Asigurari Alti autori fac distinctia intre contractele de capitalizare si cele de economisire'. in contractele de capitalizare, in schimbul unei cotizatii, se asuma obligatia de a plati o suma de bani al cdrei cuantum este determinat la incheierea contractului. Daca indemnizatia datorata nu este determinata dinainte si cuantumul sau variaza in functie de durata plasamentuli si de performantele asiguratorului, contractul este unul de economisire. Societatile de economisire, spre deose- bire de cele de capitalizare, se multumesc sa distribuie la scadenta contractului suma rezultata, fara a-si asuma in avans o valoare precisa. O parte a doctrinei* a calificat aceste contracte ca avand o natura juridicd sui generis, datorita deosebirilor fata de alte con- tracte comparate. Aceasti teorie a ramas minoritara, fiind neaccep- tata pe considerentul ca dispozitiile reglementarilor speciale in domeniul acestor asigurari ar deveni inaplicabile, legea reglemen- tand doar contractele de asigurare. Pe de alta parte, subscriitorii ar pierde o serie de avantaje fiscale sau patrimoniale ce rezulta din calificarea operatiunii ca asigurare i, totodata, s-ar intra in conflict cu dreptul comunitar care le considera contracte de asigurare. Si jurisprudenta franceza, confruntata cu problema calificarii acestor contracte, a eliminat din sensurile lui a/ea sansa castigului sau riscul pierderii, aratand ca, in acest caz, a/ea nu rezulta decat din incertitudinea care afecteazi durata vietii umane gi care conditioneaz executarea contractului. Se considera ca, desi asigu- rarile de plasament functioneaza pe baza metodei capitalizarii, nu trebuie sa facem confuzie intre modu! comun de gestionare a con: tractului, care este capitalizarea si contractul particular de capita- lizare, care este distinct de asigurarea de viata, cu toate ca folosesc aceeasi tehnicd. Daca executarea obligatiei de plata a capitalului obtinut prin operatiunea capitalizarii nu depinde de durata vietii "A se vedea G. Courtieu, Assurance sur la vie: les colonnes du temple auraient-elles ebranlées?, Résponsabilité Civile et Assurance, 2000, chron. 28, apud J. Bigot $.a., op. cit., p. 61. * A se vedea F. Leduc, P. Pierre, op. cit., apud J. Bigot .a., op. cit., p. 61. no co.ite tii alui at are nta- osc lui ‘tii ple 100, cit, Asigurarile de persoane 305 umane, desi contractul este incheiat cu un asigurétor, acesta nu reprezinta un contract de asigurare’ Atunci cand elementele de incertitudine (data decesului, bene- ficiarii platii indemnizatiei) nu influenteaz4 cu nimic cuantumul obligatiei asiguratorului, acestea nu reprezinta alea definitorii pentru asigurare. Mai mult, nu se poate vorbi de asigurare in lipsa unei mutualitati, greu de decelat, de altfel, in asigurarile cu plasament”, §1. Clasificarea asigurarilor de viata 265. Criterii de clasificare. In practica asigurarilor de viata exista 0 mare varietate de tipuri de asigurari care raspund unor cerinte din ce in ce mai diversificate din partea asiguratilor. Nu se poate face o prezentare completa a acestor forme de asigurare, dar se pot contura unele criterii care permit clasificarea acestora. Criteriile pe care le vom arata mai jos* se pot combina pentru a se forma contracte cat mai variate. - in functie de riscul asigurat, distingem asigurari de deces, care acopera riscul de deces, asigurari de supravietuire, care acopera riscul de viata si asigurari mixte, care acoperd att riscul de viat’, cat gi riscul de deces; - in functie de natura prestatiei asiguratorului, exist asigurari in care plata indemnizatiei se face sub forma unei sume fixe, dintr-o data, si asigurari in care plata se face sub forma de renta, temporara sau viagera; - in functie de data exigibilitatii prestatiei, putem distinge asigurari in care prestatia se executa imediat si asigurari in care executarea prestatiei este amanata; ~ in functie de persoana asigurata (asupra careia apasa riscul), pot fi asigurari in care este un singur asigurat, asigurari in care sunt ‘A se vedea J. Ghestin, op. cit., apud J. Bigot §.a., op. cit., p. 64. * A se vedea G. Durry, A propos des arrets de chambre mixte du 23 novembre 2004, Risques, 2005, nr. 64, p. 117. * Clasificarea a fost fticutt de L. Mayaux, Classification juridique des contrats, Patrimonia, 1994, apud J. Bigot s.a., op. cit., p. 67.306 Asigurari mai multi asigurati si asigurari in care subscriitorul nu este per- soana asigurata (riscul apasa asupra unui tert); - in functie de contractantul asigurarii (subscriitorul), exista contracte cu un singur subscriitor si contracte in care pot fi doi subscriitori care au, de pilda, calitatea de soti; aceasta forma de asigurare este consideraté una complexa, formata din doua asigurari suprapuse, subscrise de fiecare dintre cele doua persoane in profitul celeilalte. Este o asigurare in care prima este indivizibila si tine seama de varsta celor doi subscriitori, dar care produce efecte la moartea primului dintre cei doi. Prin plata indemnizatiei c&tre subscriitorul supravietuitor, se executa fiecare dintre cele doua contracte, intrucat asiguratorul isi asuma doua obligatii alter- native, care se exclud una pe cealalta. Dreptul eventual la indem- nizatie al unuia dintre subscriitori se stinge in momentul decesului su, in timp ce acelasi eveniment reprezinta data la care dreptul la indemnizatie al celui de-al doilea subscriitor devine actual si obligatia asiguratorului se va executa fata de el; - in functie de durata garantiei, se intalnesc asigurari temporare si asigurari pentru intreaga viata; - in functie de drepturile speciale pe care le are contractantul asigurarii, se disting contracte ce comporta facultatea de riscum- parare si contracte lipsite de acest drept; - in functie de modalitatile de determinare a indemnizatiei, sunt contracte in care capitalul ce va fi platit este fixat dinainte si contracte in care capitalul variaz, fiind stabilit in unitati de cont a c&ror valoare evolueaza; ~in functie de modalitatiie de plata a primei, intalnim contracte cu prima unica si contracte cu plata egalonata a primelor; - in functie de existenta unei componente de economisire, intalnim contracte fara aceasta componenta, contracte in care eco- nomisirea este esentiala si, nu in ultimul rand, unele contracte mixte, cu componenta de prevedere si economisire in acelasi timp; - in functie de caracterul aleatoriu care poate influenta plata indemnizatiei, intlnim contracte in care plata indemnizatiei este cert si contracte cu plata incerté. Uneori, faptul platii indem- nizatiei este aleator, cum se intampla in asigurarea temporara de deces, alteori, faptul platii este cert, incerta fiind data platiiji Asigurdrilé de persoane 307 indemnizatiei, cum este cazul asigurarii pentru intreaga viata sau a asigurarii mixte. 266. Tipuri de asigurari de viati. in prezent, asigurarile de viaté imbraca forme din cele mai diverse, intrucat societitile de asigurare cauta s& raspunda unor nevoi din ce in ce mai variate ale persoanelor care doresc sa incheie astfel de asigurare. Exist& pe piata internationala a asigurarilor sute de tipuri de asigurari de viata. Prezentarea acestora, chiar sumara, este imposibila si nu constituie scopul acestui curs. Astfel ca vom prezenta tipurile de asigurari mai importante, incercand o clasi- ficare a asigurarilor cel mai des intalnite. Asigurarile asupra vietii pot acoperi fie riscul de viata, fie riscul de deces, fie pe ambele. 267. Asigurarea riscului de viata. Asigurarea riscului de viata poate face obiectul unor contracte variate, in care plata indemni- zatiei de asigurare se va executa numai dac& asiguratul supra- vietuieste unei anumite date sau unei anumite varste. 268. Asigurarea de viati cu plata amAnatd a indemnizatiei. Clauza de contra-asigurare. Aceasta asigurare de supravietuire garanteaza plata unui capital determinat daca asiguratul este inca in viata la scadenta contractului, aceasta fiind reprezentata de o data determinata, o anumitd varsta pe care trebuie sa o atinga asiguratul sau un anumit numar de ani de la incheierea contractului. Prin acest tip de contract, asiguratul se protejeazi financiar pentru perioada pensionarii cand veniturile, in mod obisnuit, se dimi- nueaza. Dezavantajul acestei asigurari este aceea ca daca asiguratul decedeaza inainte de scadenta, asiguratorul nu datoreaza nimic si nici nu pot fi restituite beneficiarilor primele platite. Pentru a se inlatura aceste inconveniente, in aceasta forma de asigurare se poate introduce o clauzi de contra-asigurare. Desi aceasta denumire poate contraria, in realitate, operatiunea ramane o asigurare, doar ca, pentru a atenua efectele negative ale decesului asiguratului inainte de scadenta, este posibila restituirea rezervei de prime constituite pana la data decesului asiguratului beneficiarilor308 Asigurari sau mostenitorilor legali ai asiguratului. S-a afirmat in doctrinal c& existenta contra-asigurarii ridica problema mentinerii unui veritabil alea, pentru c& riscul’ce apasa asupra duratei de viata umana este, intr-o anumita masura, diminuat in timp, avantajele oferite de aceasta clauzi au devenit mult mai atractive, pentru ca rezerva de prime ce este supusé restituirii este actualizata in raport cu indicele de inflatie. Comparandu-se indemnizatia de asigurare cu suma obtinuta gratie contra-asigurarii, s-a aratat ci ambele se dobandese dupad producerea evenimentului asigurat si ca pot fi solicitate nu doar de catre contractantu! asigurarii, ci si de catre mostenitorii acestuia sau de tertul beneficiar. Deosebirea intre cele doua ar consta in aceea cd in timp ce indemnizatia de asigurare reprezinta contra- prestatia asiguratorului la producerea riscului, ca efect al platii primelor de asigurare, suma obtinuta prin contra-asigurare este doar 0 modalitate de a evita pierderile financiare datorate platii primelor, concretizate in momentul neindeplinirii riscului si, deci, ale pierderii dreptului la indemnizatie”. 269. Asigurarea de rentA in caz de supravietuire. Prin aceasta asigurare, subscriitorul isi constituie o renta. Plata rentei se poate face imediat, din momentul incheierii contractului, dupa plata unei prime unice necesara constituirii capitalului. Existi ins si posibilitatea ca plata rentei sa fie aménata, subscriitorul dorind ca rentele sa fie platite abia dupa pensionarea sa. in acest caz, primele se pot plati in rate esalonate pe intreaga perioada de timp in care isi desfagoara activitatea. Ca si in cazul asigurarii cu plata amanata a intregului capital, si in cazul asigu- rarii cu plata am4nata a rentelor decesul asiguratului il elibereaza pe asigurator de orice obligatie. Din acest motiv, si in aceasta situatie se poate stipula o contra-asigurare. 270. Asigurarea riscului de deces. Asigurarea riscului de deces devine eficace la data decesului asiguratului. Ca si in cazul "A se vedea: ¥. Lambert-Faivre, op. cit., p. 688; J. Bigot $.a., op. cit., p. 78. ? A se vedea S. Fuia, op. cit. p. 237.Asigurérile de persoane 309 asigurarile de supravietuire, unde decesul il exonera pe asigurator de plata oricarei indemnizatii, in unele asigurari de deces, care se incheie pe o durata determinata, supravietuirea il elibereaza pe asigurator de orice obligatie. O alta particularitate este aceea ca, in cazul producerii riscului de deces, plata indemnizatiei de asigurare se va face unor terte persoane, iar nu asiguratului subscriitor. Ca schema juridica, aceste asigurari sunt, de regul4, stipulatii pentru altul. 271. Asigurarea de deces pentru intreaga viaji. Prin aceasta asigurare, asiguratorul va plati indemnizatia de asigurare la decesul asiguratului, indiferent de data la care acesta survine. Asiguratul se angajeaza fata de asigurator si plateascd prime de asigurare pe durata intregii viati sau pana la data pensionarii. Suma asiguraté va fi platiti la data decesului asiguratului beneficiarilor desemnati in contract sau mostenitorilor asiguratului. Prima poate fi platita intr-o singura transa, ca prima unica, sau esalonat, in rate anuale sau subanuale. Perioada de plata a primelor poate fi diferita, respectiv pana la decesul asiguratului sau pana la implinirea de catre acesta a unei anumite varste, de regula, varsta pensionarii. Asigurarea de deces incheiata pe toat durata vietii poate fi cu incepere imediata, cand protectia prin asigurare incepe imediat dupa incheierea contractului, sau amanata, cand asigurarea va oferi protectie peste un anumit numar de ani. In asigurarea amnata, daca decesul asiguratului survine dupa incheierea contractului, dar inainte de inceperea protectiei pentru asigurare, beneficiarul va incasa cdstigurile acumulate in acest interval, fara a beneficia si de suma asigurata. Uneori se poate prevedea o clauza prin care asiguratul care a platit primele de asigurare o perioadd mare de timp si ajunge la varsta pensionarii s4 opteze pentru transformarea contractului intr-unul de rent viagerd. 272. Asigurarea temporard de deces. Este acea asigurarea de deces care se incheie pentru un anumit numéar de ani. Asiguratul va fi acoperit de asigurare numai daca decesul sau intervine in perioada de timp stabilita in contract. in general, aceasta forma de asigurare310 Asigurari se incheie de acele persoane care tree intr-o anumita perioad’ din viata lor prin evenimente dificile, suporta conditii de activitate mai grele, contracteaza credite pe care familia nu le-ar putea rambursa in. cazul in care ar interveni decesul asiguratului etc. Protectia. prin asigurare incepe imediat dupa incheierea contractului si ia sfarsit la implinirea numarului de ani stabiliti prin contract sau la producerea decesului. in cazul in care nu intervine decesul in aceasti perioada de timp, asiguratorul este exonerat de plata sumei asigurate. Aceasti asigurare este fara acumulare de capital, deci nu se constituie rezerva matematica de prime. Asiguratul nu poate rascum- para asigurarea si nici nu isi poate exercita dreptul de imprumut. 273. Asiguriri mixte de viaté. Sunt asigurarile cele mai des intAlnite in prezent si sunt asigurari cu capitalizare. Asigurarea mixté de vial poate fi obisnuitd (ordinara), pe termen fix, redus4 sau cu sum asigurata dubla. 274, Asigurarea mixti obisnuiti. Este acea asigurare care garanteaz4 plata sumei asigurate fie la decesul asiguratului, daca acest deces survine inaintea unei anumite date, fie la expirarea contractului, in caz de supravietuire. Este mai degraba o asigurare alternativa decat una mixta, intrucat poarta asupra a doua riscuri contradictorii, deces sau supravietuire, dintre care unul se va realiza cu sigurant3 275. Asigurarea mixta pe termen fix. Garanteaza plata sumei asigurate, prevazuta in contract, la o data determinata, indiferent ca asiguratul va supraviefui sau nu. Asiguratorul va plati fie asiguratului, daca este in viata, fie beneficiarului desemnat, daca asiguratul a decedat. Este o forma de asigurare in care caracterul aleator este grav afectat, avand in vedere ca atat faptul cat si data platii sunt certe. 276. Asigurarea mixt4 redusa. Prin aceasta forma de asigu- rare, dac& la expirarea perioadei de asigurare asiguratul este in viata, el va beneficia de suma asigurata, iar daca el decedeaza, asiguratorul va plati suma primelor de asigurare acumulate pana in312 Asigurari 279. Asigurarea tip zestre. Prin asigurarea tip zestre, parintii caut s asigure o suma de bani copiilor in momentul cand acestia igi intemeiazi o familie. Este o asigurare de viat’, beneficiarul primind suma asigurata, indiferent de data la care survine decesul contractantului asigurarii, in momentul casatoriei sau la implinirea unei anumite varste. in cazul decesului beneficiarului, polita devine 0 asigurare mixta. 280. Asigurare suplimentar’ de deces si invaliditate permanent prin accident. Prin aceasta asigurare suplimentara se acopera decesul si invaliditatea permanenta a asiguratului prove- nita dintr-un accident. Aceasté asigurare suplimentara insoteste asigurarea de bazi care este 0 asigurare mixta de viata. in acest fel, se poate obtine dublarea sau triplarea sumei asigurate in caz de deces prin asigurarea mixta de viata. Suma asiguraté din asigurarea suplimentara va fi platita in cazul in care asiguratul decedeazd ca urmare a unui accident survenit in perioada valabilitatii asigurarii suplimentare. Decesul sau invaliditatea trebuie s4 survina in maxim un an de la producerea accidentului. Daca prin accident se cauzeaza o diminuare permanenta a capa- citatilor fizice sau intelectuale, se va plati o suma proportionala cu gradul de invaliditate. Notiunea de accident este definiti prin conditiile de asigurare. Se considera accident evenimentul subit, exterior, vizibil, violent, independent de vointa asiguratului sau de orice alta cauza care ii provoaca asiguratului o invaliditate permanenta sau decesul. in cazul in care s-a platit suma asigurata pentru invaliditate si, in termen de un an de la producerea accidentului, survine decesul, se va plati diferenta, daci suma asiguraté pentru deces este superioara celei stabilite pentru invaliditate. Suma initial asigurata prin aceasta clauz suplimentara nu poate depasi suma asigurata aferenta asigurarii de baza. 281. Asigurarea de renta. Prin asigurarea de renta, asigurd- torul se obliga sa plateascé o indemnizatie periodica. In functie de perioada de plata, asigurarile de renta pot fi: tl rooAsigurérile de persoane 313 - rentd cu rata fixd — indemnizatia de asigurare se plateste periodic sub forma unei rente, 0 anumita perioada de timp, indife- rent daca, in momentul in care incepe plata acestei rate fixe, asiguratul mai este in viata; ~ renta viagera — in acest caz, asiguratul trebuie s& fie in viata: asigurarea este incheiaté pe intreaga viata a asiguratului si se acorda pana la deces. Daca asiguratul era decedat in momentul inceperii platii, indemnizatia nu se mai plateste; O asigurare de renta viagerd poate fi incheiata si in favoarea mai multor persoane cand, la moartea unui din asigurati, renta viagerd se transfera asupra vietii celuilalt. Contractul de renta se poate incheia cu sau fara contra-asigurare (rambursarea primelor de asigurare). in cazul decesului asigura- tului, in contractele de renta viagera cu rambursare, se ramburseaza primele de asigurare deja platite. - renta de supravietuire — prin asigurarea de renta de supravie- tuire se acorda o indemnizatie periodica la decesul asiguratului, in favoarea coasiguratului, daca acesta este in viata. 282. Asigurarea tip unit-linked (UL). Asigurarea wnit-linked este un produs care imbina foarte bine componenta de protectie cu cea investitionala. Acest tip de asigurare a aparut ca un raspuns la solicitarile investitionale ale asiguratilor si acorda o mare libertate asiguratilor in alegerea modului de investire a primelor pe care le platesc, avand loc un adevarat transfer al riscului de la asigurator catre asigurat in ceea ce priveste latura investitionala a asigurarii. Fondurile financiare pe care le constituie asiguratorul reprezinta un portofoliu de diverse tipuri de active financiare, administrate de catre asigurator, exclusiv in scopul asigurarii. Contractantul asigu- rarii nu are acces la aceste fonduri decat prin sistemul asigurarii unit-linked. intreaga prima pe care o va plati asiguratul este destinata investirii in fondurile asiguratorului prin cumpararea unui anumit numéar de unit-uri. Cu alte cuvinte, prima este convertita in unit-uri. Asiguratul are o mare libertate de a alege fondurile intre care se va distribui prima sa. in functie de valoarea primei pe care "A se vedea V. Ciurel, op. cit., p. 456.314 Asigurari o investeste in aceste fonduri, asiguratul primeste un anumit numar de wnit-uri. De asemenea, asiguratul poate schimba oricand pe durata de plat a primelor procentul de alocare a viitoarelor prime la nivelul fondurilor. Unit-ul reprezinté o diviziune a fondurilor investitionale ale asiguratorului. Valoarea unui unit se stabileste saptamanal, la momentul evaluarii fondurilor si se regaseste in valoarea prefului de vanzare. Pretul este luat in considerare in evaluarea costului asigurarii de viaté, in momentul in care clientul opteaza pentru retragerea de lichiditati sau atunci cdnd intrerupe contractul si doreste si obtina echivalentul valoric al contului sau’. Contul contractantului reprezinté echivalentul valoric al unit-urilor detinute in fondurile financiare ale asiguratorului. Componenta de protectie a asigurarii este o asigurare de viata pe termen nelimitat, in care suma asigurata este stabilita de comun acord intre parti, intre o limita minima gi 0 limita maxima admisa, in functie si de posibilitatile asiguratului de a plati costul asigurarii La decesul asiguratului, terful beneficiar va incasa maximul! dintre valoarea sumei asigurate si valoarea contului sau la momentul respectiv. Primele se platesc o anumita perioada de timp, de regula, pana la varsta pensionarii. Odata cu expirarea perioadei de plata a pri- melor, exist’ posibilitatea transformarii valorii contului contrac- tantului asigurarii in rente care se vor plati lunar, pe o perioada garantata, indiferent cd asiguratul decedeazi sau nu in acest interval. Nivelul rentelor depinde de performanta fondurilor de investitii. Renta va fi stabiiita in functie de numéarul de wnif-uri din contul contractantului la varsta de pensionare’. Asigurarea uni-linked este un produs flexibil’, care confer asiguratilor o serie de facilitati pe parcursul derularii contractului. Astfel, contractantul asigurarii poate opta oricdnd pe parcursul derularii contractului pentru marirea sau micsorarea primelor de asigurare. Primele de asigurare pot fi actualizate cu rata inflatici. in 1A se vedea V. Ciurel, op. cit., p. 452. * Ibidem. * Idem, p. 453.Asigurarile de persoane 315 acelasi timp, asiguratul poate modifica nivelul sumei asigurate, in sensul micsorarii sau majorarii acesteia, Operatiune corelata cu modificarea sumei asigurate. De asemenea, poate fi modificata, la initiativa asiguratului, frecventa de plata a primei. Daca subscriitorul se gaseste in imposibilitatea continuarii platii primelor, contractul wnit-linked se transforma intr-un contract cu sumé asigurata redusa, stabilita la valoarea contului din momentul incetarii platii primelor. Odata transformat intr-un contract cu suma asigurata redusa, asiguratul poate micsora in continuare valoarea contului prin retrageri periodice. Asigurarile wnit-linked se deosebesc de asigurarile traditionale sub mai multe aspecte', Astfel, riscul investitiilor nu mai este suportat de asigurator, ca in formele traditionale, cand acesta se Preocupa pentru investitii cu un grad mai mare de siguranta (depozite bancare, obligatiuni de stat), ci se produce un transfer al riscului investitiilor catre contrac- tantul asigurarii. In al doilea rand, in asigurarile traditionale este esential un anumit termen pentru plata primei de asigurare. in asigurarile unit-linked, contractantul poate plati prime suplimentare de asigurare oricand, ca sume aditionale pentru investitie. in al treilea rand, asigurarea wnit-linked nu se caracterizeazA prin constituirea unei rezerve matematice, a unei finantari anticipate care sa fac& necesara plata unor prime nivelate. Din acest motiv, rezerva care se constituie se poate epuiza daca, la expirarea_perioadei asigurate, prima este prea mica pentru acoperirea riscului. Pentru acoperirea cheltuielilor sale sia riscurilor, asiguratorul unit-linked foloseste fondurile contractantului. Restul banilor care nu sunt folositi in acest scop sunt investiti in favoarea asiguratului. in asigurarile de viata se pot intalni o serie de clauze aditionale care ofera avantaje asiguratilor, in plus fata de cele oferite de asigurarea de baza, contra platii unor suplimente mici de prima. — " Pentru analiza detaliata a acestor diferente, a se vedea I’ Ciurel, op. cit., p. 454,316 Asigurari §2. Clauze suplimentare in asigurarile de viata 283. Tipuri de clauze suplimentare. Clauzele suplimentare sunt: Clauza de scutire de plata a primelor da posibilitatea asiguratului sd nu mai pliteasc4 primele de asigurare in cazul cnd, datorita invaliditatii sau unui accident survenit dupa incheierea contactului, nu mai poate avea venituri pentru a-si plati primele de asigurare'. Clauza temporard flexibila permite cresterea sumei asigurate in caz de deces, indiferent de modalitatea aleasa pentru plata primelor (esalonata sau unica). Clauza poate fi valabila pentru o perioada mai scurta sau egal cu cea a politei de baza’. Clauza de crestere garantatd a sumei asigurate este intalnita numai la asigurdrile cu plata esalonata a primelor. Asiguratii isi pot mari prima aferenta asigurarii de bazd si cea corespunzatoare celorlalte clauze suplimentare cu un procent determinat, cu conditia ca perioada ramasa pana la expirarea asigurarii s4 fie mai mare decat o perioada minima stabilita de asigurator (de obicei 3 ani). Pe baza acestui supliment de prima, se va achizitiona o suma asigurata suplimentara. Clauza trebuie si aibi aceeasi perioada de asigurare ca si asigurarea de baza, nefiind posibila aderarea la aceasta clauza dupa intrarea in vigoare a polite’. §3. Particularititi ale elementelor esentiale in contractul de asigurare de viata 284, Riscul in asigurarea de viata. Asigurarile de viata se impart in doua mari categorii. Unele acopera riscul de deces, altele riscul de viata. Ambele riscuri sunt intim legate de durata vietii umane si de evolutia normala, biologica, a unui individ. Aceasta "Idem, p. 461-462. * Tbidem. * Tbidem.Asigurarile de persoane 317 inseamna ca, atunci cand o persoana inainteaza in varsta, riscul de deces al acesteia creste. In acelasi timp, riscul de viata (de supravietuire la o anumita data), scade. Ambele riscuri sunt deci riscuri variabile, care evolueaza in timp, crescator sau descrescator. Pe de alta parte, sunt riscuri de lunga durata, care nu se calcu- leaza probabilistic pentru perioade scurte. Prin exceptie, exista anumite contracte de asigurare temporara de viata care se incheie pe o perioada determinata si iau in considerare doar riscul de deces care se produce in acea perioada. Incertitudinea riscului de deces nu se poate referi decat la data la care se va produce riscul, nicidecum la faptul producerii (certus an, incertus quando). Prin exceptie, in asigurarile pentru riscul de deces care se incheie pe o perioada determinata, insasi producerea decesului este incerta (incertus an, incertus quando). In schimb, incertitudinea riscului de supravietuire, deoarece se raporteaza la o anumit& data prevazuta in contract, poate afecta faptul producerii riscului (incertus an, incertus quando), deoarece, la acea data, supravietuirea poate fi posibila sau nu. Pentru parti, in contractele care se gestioneaza prin capitalizare, incertitudinea se poate referi nu numai la faptul executarii obliga- tiei de catre asigurator, dar si la data acestei executari, 285. Prima de asigurare si rezerva matematica in asigura- rile de viati. Aceeasi natur’ dual a asigurarilor de viata, ca operatiuni de asigurare si de economisire, permite identificarea in prima platita de asigurat a dou’ componente: prima de rise si prima de economisire. Acestea explicd nasterea, pentru anumite tipuri de asigurari, a unei creante specifice in folosul asiguratului, numita rezerva mate- matic. Rezerva matematica nu trebuie confundata cu fondurile de rezerva, rezervele tehnice sau rezervele de dauna ce se constituie pentru celelalte operatiuni de asigurare si reasigurare', Rezerva matematicé nu se constituie la toate asigurarile de persoane si nici la toate asigurdrile de viata. Acest fond special de "A se vedea Fr. Deak, op. cit., p. 421318 Asigurari rezerva are ca bazé de formare prima de rise si prima de eco- nomisire'. Prima de risc reprezinta costul garantiei oferite de asigurator. Prima de risc se stabileste prin calcul actuarial, avand in vedere criterii_ generale (statistici demografice, tabele de mortalitate) si speciale (care tin de individ). Actuarului fi revine rolul de a determina prima de asigurare, de a stabili rezerva matematicd, valoarea de rascumparare, de a propune produse noi de asigurare. Pentru obtinerea tabelelor de prima, se iau in calcul statistici demografice, in prinvipal tabelele de mortalitate. in matematica asigurarilor de viata, se iau in calcul probabilitatile de cupravietuire si de moarte. in cazul altor forme de asigurari de persoane decat cele de viata, se folosesc alte date statistice, precum morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc.” Alaturi de tabelele de mortalitate, nivelul primei de asigurare poate fi influentat si de alte elemente, cum ar fi starea generald de sdnatate a populatiei, varsta si sexul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate, rata dobanzii, cheltuielile legate de emiterea contractului, profitul societitii de asigurari’. Ratele de prima stabilite trebuie sa fie adecvate, echitabile si sa nu fie excesive*. Pentru a fi adecvate, ratele de prima trebuie stabilite astfel incat, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, plus dobanda cAstigata, trebuie sa fie suficienté pentru achitarea indemnizatiilor promise si s& acopere gi cheltuielile societatii de asigurari. Ratele de prima sunt echitabile atunci cénd au in vedere riscul fiecdrei persoane asigurate. Riscul se apreciaza ca fiind standard sau sub-standard, in functie de probabilitatea medie de viata a ' A se vedea Y. Lumbert-Faivre, op. cit., p. 721. ? A se vedea V. Ciurel, op. cit., p. 441. * Idem, p. 442. * Pentru caracterul adecvat, echitabil si neexcesiv, a se vedea V. Ciurel, op. cit., p. 442.Asigurarile de persoane 319 persoanei ce se asigura. Pentru riscurile sub-standard se poate pretinde o extra-prima de asigurare. Caracterul excesiv al ratelor de prima se apreciaza in raport cu indemnizatia stabilita. 286. Prima de rise si prima nivelata. Cum riscul de deces al unei persoane se méreste proportional cu inaintarea in varsta, prima de risc ar trebui s4 creasc& anual, ajungand spre finele con- tractului la valori greu de suportat, avand in vedere ca, de regula, veniturile sale se diminueaza in acea perioada. Din ratiuni psihologice si comerciale, asiguratorii au renuntat la cresterea progresiva a primei si obignuiesc sa o niveleze, stabilind o prima constanta pe intreaga perioad’ a contractului. De aici rezulté ca, in prima perioada a contractului, prima anuala este superioara riscului statistic, iar spre sfargitul contractului este infe- rioara acestui risc. Astfel, asiguratorul trebuie sa-si constituie rezerve din surplusul de prime platite in prima perioada a contrac- tului, pentru a face faté riscurilor crescdnde din a doua perioada a contractului’. Aceasta parte care se aloca din prima de risc este prima sursa a rezervei matematice in asigurarile de viata. Asigurarile de viata constituie si operatiuni de economisire a sumelor de bani platite cu titlu de prima. Astfel, asiguratorul preleveaza, pe de o parte, o prima de rise care acopera riscul de deces intr-un an, si, pe de alti parte, 0 prima de economisire care, acumulataé si capitalizaté, constituie o rezervd egalé cu suma asigurata la sfarsitul contractului. Aceasta capitalizare este sursa principala a rezervei matematice. Prin urmare, la inceputul contrac- tului rezerva matematica este zero si ea va creste progresiv pan& cand va egala, la sfarsitul contractului, suma asigurata’. Asiguratorul este numai un gestionar al rezervei matematice. Rezervele matematice sunt trecute in bilantul asiguratorului la pasiv, constituind o datorie a asiguratorului fata de asigurat’. "A se vedea ¥. Lambert-Faivre, op. cit., p. 721 ? Ibidem. > Idem, p. 737320 Asigurari §4. Elemente specifice incheierii contractului de asigurare de viata 287. Mecanisme de subscriere. Asigurarile de viata, din punct de vedere al mecanismului lor juridic, sunt stipulatii pentru sine sau pentru altul, pe seama subscriitorului sau pe seama altuia. intalnim, deci, urmatoarele situatii posibile. Subscriitorul sau contractantul asigurarii incheie un contract de asigurare de viata in care isi poate rezerva beneficiul indemnizatiei. in aceasta situatie, contractantul asigurarii poate avea sau nu calitatea de asigurat. in situatia in care riscul de supravietuire sau de deces apasa asupra sa, contractantul asigurarii are si calitatea de asigurat, El nu va putea fi si beneficiarul indemnizatiei, decat daca subscrie o asigurare de supravietuire. in caz contrar, daca isi asigura riscul de deces, in mod oblige- toriu, 0 terta persoana va avea calitatea de beneficiar. in acest caz nu suntem in prezenta unei stipulatii pentru sine, ci a unei stipulatii pentru altul Subscriitorul sau contractantul asigurarii_stipuleaz&_ in beneficiul unui tert. Daca stipulantul nu are calitatea de asigurat, beneficiar al indemnizatiei poate fi o terf4 persoana, asiguratul sau chiar subscriitorul insusi. Astfel, in situatiile in care se stipuleaza pe seama altuia, riscul acoperit poate fi riscul de viata (asigurari de supravietuire) sau riscul de deces (asigurari de deces). in cazul protectiei riscului de deces, beneficiar al asigurarii va putea fio terté persoand sau subscriitorul, nicidecum asiguratul. in cazul asigurarilor de supravietuire, tertul beneficiar poate fi, teoretic, oricare dintre cele trei categorii de persoane, dar adesea, in practica, beneficiarul indemnizatiei este, in acest caz, asiguratul. Daca subscriitorul este aceeasi persoana cu asiguratul, cazul cel mai frecvent intdlnit in practicd, acesta poate stipula in favoarea unui tert beneficiar pentru acoperirea riscului sau de deces, dar si in favoarea sa, in cazul acoperirii riscului de supravietuire. 288. Acordul asiguratului la incheierea contractului. in cazul asigurarilor de viata care se incheie pe seama altuia, adicd in situatia in care subscriitorul asigurarii nu este aceeasi persoané cu dc in pe as de deAsigurarile de persoane 321 cea asupra careia apas’ riscul de deces, iar beneficiarul asigurarii este subscriitorul sau o alt persoana, se pune problema suspectarii unui vofum mortis din partea subscriitorului, care apare astfel interesat in survenirea decesului. Pentru aceasta ratiune, acordul scris al asiguratului la incheierea unei asigurari de viata contractata de altul pe seama sa este absolut necesar, lipsa consimtaméntului acestuia la incheierea asigurarii fiind sanctionata cu nulitatea absoluta. 289. Obligatia de informare a asigurAtorului : imputer- nicitilor acestuia. Art. 2238 C.civ. reglementeaz obligatia asigu- ratorilor si imputernicitilor lor de a pune la dispozitia asiguratilor sau contractantilor asigurarii informatii in legdtura cu contractele de asigurare, atat inaintea incheierii, cat si pe durata executarii acestora. Aceste informatii trebuie prezentate in scris, in limba romana, redactate intr-o forma clara si trebuie s4 cuprinda urma- toarele elemente: a) clauzele optionale sau suplimentare si beneficiile rezultate din valorificarea rezervelor tehnice; b) momentul inceperii si cel al incetarii contractului, inclusiv modalitatile de incetare a acestuia; c) modalitatile si termenele de plata a primelor de asigurare; d) elementele de calcul al indemnizatiilor de asigurare, cu indicarea sumelor de rascumparare, a sumelor asigurate reduse, precum si a nivelului pana la care acestea sunt garantate; e) modalitatea de plata a indemnizatiei de asigurare; f) legea aplicabila contractului de asigurare; g) alte elemente stabilite prin norme adoptate de organul de stat in a carui competenta intra, potrivit legii, supravegherea activitatii din domeniul asigurarilor. Desi legea nu prevede expres in cazul contractului de asigurare de viata, si contractantului asigurarii ii revine obligatia de a-I informa pe asigurator, complet si cu buna-credinta, asupra riscului pentru care solicita protectie. In vederea incheierii contractului, asiguratul va completa o cerere de asigurare care va fi semnata si de contractantul asigurarii, in cazul in care este o alti persoand decat asiguratul, si de catre asigurator.322 Asigurari Starea de sdnatate a asiguratului este un element fundamental in declaratia de riscuri. Asiguratorul va lua in calcul atat factorii generali care influenteaz4 mortalitatea (varsta, sex, profesie, climat), cat si o serie de factori particulari care pot modifica aprecierea riscului (starea de sdnatate actuala, antecedentele de boala ale persoanei asigurate si ale membrilor familiei sale, longevitatea ca si caracteristica ereditara etc.). Selectarea riscurilor de catre asigurator se va face printr-un chestionar medical sau printr-un examen medical, in functie de cuantumul sumei asigurate prevazuta in contract. Daca asiguratorul apreciaza ca persoana care a solicitat asigurarea nu este asigura- bila, nu este obligat sd isi motiveze refuzul incheierii contractului. Odata incheiat contractul de asigurare, orice schimbare a conditiilor de asigurare si a partilor contractului trebuie adusa, in scris, la cunostinta asiguratorului. Dupa incheierea contractului, nu pot fi schimbate persoana asiguratului, suma asigurata, durata, frecventa platilor sau prima de asigurare (cu exceptiile aratate in asigurarile cu capital variabil mobiliar, de tip unit-linked). Se pot schimba insa, oricdnd pe par- cursul derularii contractului, beneficiarul, modul de distribuire a sumei asigurate cand sunt mai multi beneficiari si contractantul asi- gurarii. De asemenea, modificarea adresei contractantului trebuie adusa la cunostinta asiguratorului, in termenul prevazut in contract. De asemenea, dup4 incheierea contractului, asiguratul poate renunta la contract. Art. 2228 C.civ. prevede dreptul discretionar al asiguratului care a incheiat un contract de asigurare de viata individual de a-I denunta. Dreptul de denuntare unilateral trebuie exercitat in termen de 20 de zile de la data semnarii contractului de catre asigurAtor si nu trebuie respectat un termen de preaviz. in ceea ce priveste sfera de aplicare a acestei cauze de ineficacitate, legiui- torul interzice denuntarea in cazul contractelor care au o durata de 6 luni sau mai mica. 290. Desemnarea beneficiarului asigurarii. Potrivit art. 2231 C.civ., ,Indemnizatia de asigurare se plateste asiguratului sauAsigurérile de persoane 323 beneficiarului desemnat de acesta. in cazul decesului asiguratului, daca nu s-a desemnat un beneficiar, indemnizatia de asigurare se plateste mostenitorilor legali ai asiguratului”, Desemnarea beneficiarului se poate face fie la incheierea contractului, fie in cursul executarii acestuia, prin declaratia scris& comunicata asiguratorului de catre asigurat sau de contractantul asigurarii, cu acordul asiguratului, ori prin testament, inlocuirea sau revocarea beneficiarului se face in aceeasi maniera. 291. Validitatea desemnirii beneficiarului, Conditii. Pentru ca desemnarea beneficiarului sa fie valabila, in primul rand, ea trebuie sa intervind pe fondul unui contract valabil incheiat (ne referim la conditiile generale de valabilitate ale oricarui contract), Apoi, stipulantul trebuie sa justifice un interes atat in asigurare, cat si in stipulare. In al treilea ‘and, tertul beneficiar trebuie sa fie determinat sau determinabil. in sfarsit, asiguratul trebuie s& isi dea acordul pentru desemnare, daca asigurarea a fost contractata de catre o alti persoana'. Interesul asigurabil este un element esential al contractului de asigurare si trebuie sa se regdseasca in mod cert si in asigurarile de viata. S-a afirmat ca interesul asigurabil trebuie sa Se regdseasca, in principal, in persoana celui care incheie contractul de asigurare, iar nu in persoana asiguratului sau beneficiarului?, In mod absolut firesc, in raport cu natura riscului asigurat, riscul de viata sau riscul de deces, interesul asigurabil nu urmareste in acest caz repararea nici unui prejudiciu, nu are expresie economica, ci are in vedere ameliorarea situatiei unei persoane care suferd de pe urma mortii asiguratului. Daca latura spiritual este usor de decelat in formele traditionale, clasice de asigurare de deces, chestiunea se dovedeste mai delicata in cazul asigurarilor cu capitalizare care acopera, de regula, riscul de viata si unde asiguratul urmareste sa indeplineasca " Pentru analiza aprofundata a acestor condit cit., p. 242-244, *A se vedea J. Bigot, op. cit., p. 18. a se vedea S. Fuia, op.324 Asigurari un act de prevedere fata de surprizele pe care i le ofera viitorul la atingerea unei anumite varste. Dac& insd este o asigurare de deces cu desemnare de tert beneficiar, interesul asiguratului de a subscrie pentru altul se apreciaza in functie de titlul cu care se stipuleaza, adica a cauzei stipulatiei pentru altul. Daca dispunatorul intentioneaza sa-| grati- fice pe tert, suntem in prezenta unei liberalitati, iar daca se urma- reste stingerea unui raport obligational preexistent intre stipulant i tert, suntem in prezenta unei stipulatii cu titlu oneros'. Tertul beneficiar este o persoand care se poate identifica nu neaparat in momentul incheierii stipulatiei ci atunci cand obligatia promisa trebuie executata. Prin urmare, tertul poate fi o persoana determinata, careia i se precizeazi expres toate datele de identificare, dar poate fi si o persoana care se poate determina pe baza unor criterii pe care stipulantul este obligat sa le arate in contract. Astfel, se admite ca pot beneficia de stipulatie nu numai persoanele fizice, ci si per- soanele juridice, copii nenascuti, ba chiar si cei neconceputi, deci care nu aveau capacitate la data incheierii contractului, dar care trebuie s& aiba capacitate la data exigibilitatii indemnizatiei. Potrivit art. 2231 C.civ., desemnarea tertului beneficiar se poate face fie in momentul incheierii contractului, fie ulterior, oricand pana la producerea riscului. Daca desemnarea se face in momentul incheierii contractului, mentiunea va fi cuprinsa in polita, in forma scrisa a contractului de asigurare. Desemnarea beneficiarului se poate face si dupa incheierea contractului, pe parcursul executirii sale, prin declaratie scris comunicata asigurdiorului de cdtre asigurat sau de catre contrac- tantul asigurarii, cu acordul asiguratului, sau prin testament. intrucat am analizat problema acordului asiguratului la desemnarea beneficiarului de catre contractantul asigurarii, nu vom mai reveni asupra acesteia. Facem mentiunea ca, in cazul desemnarii bene- ficiarului prin testament, acesta poate imbraca oricare dintre formele permise de lege. "A se vedea S. Fuia, op. cit., p. 245.Asigurarile de persoane 325 in cazul in care sunt desemnati mai multi beneficiari_ ai indemnizatiei de asigurare si nu sunt stabilite cotele ce revin fiecdruia dintre ei, indemnizatia de asigurare se va imparti in mod egal intre acestia. 292. Revocarea beneficiarului desemnat. Prin dispozitiile art. 2231 alin. (2) C.civ., se prevede dreptul contractantului de a revoca sau inlocui beneficiarul desemnat, oricénd in cursul executarii contractului. Revocarea, ca si desemnarea, este un drept personel al contrac- tantului, care nu poate fi exercitat nici de catre creditori, nici de catre reprezentantii legali ai acestuia. Din punct de vedere al formei, prin aplicarea principiului simetriei, inlocuirea si revocarea se fac in acelasi mod ca si desemnarea. Aceasta nu inseamna ca revocarea sau inlocuirea trebuie s4 respecte forma actului in care s-a facut desemnarea. De pildd, daca desemnarea s-a facut in cuprinsul contractului, la incheierea sa sau ulterior, prin comu- nicare scrisa, revocarea sau inlocuirea se pot face prin testament. De asemenea, prin exercitiul dreptului de rascumparare ope- reaza o revocare indirecta a beneficiarului. Acceptarea stipulatiei de c&tre beneficiar nu impiedicd rascumpararea nici chiar in situatia cand acceptarea s-a facut intr-o maniera tacita, prin plata primelor de asigurare. Contractantul si beneficiarul se vor desocoti cu privire la primele platite, rascumpararea fiind un drept care se exercita personal si discretionar. in lipsa desemnarii unui beneficiar, la decesul asiguratului, indemnizatia de asigurare se plateste mostenitorilor legali ai asiguratului. Dispozitiile aratate mai sus sunt aplicabile si in situatia in care beneficiarul desemnat in polité a decedat inaintea asiguratului si pana la expirarea contractului nu este desemnat un alt beneficiar. Dreptul la indemnizatie stipulat in favoarea beneficiarului este un drept incert care se naste valabil doar la data decesului asiguratului. Pana la decesul asiguratului nu se poate vorbi despre existenta unui drept la indemnizatie. in aceste conditii, daca beneficiarul a decedat sau este revocat la data decesului asiguratului, nu se poate vorbi despre transmi-326 Asigurari terea dreptului la indemnizatie in favoarea mostenitorilor benefit- ciarului. Ca urmare, indemnizatia de asigurare va reveni moste- nitorilor asiguratului. in reglementarea acestui drept in favoarea mostenitorilor asiguratului, ratiunea legiuitorului a fost aceea ca atat timp cat asiguratul sau contractantul asigurarii, cu acordul asiguratului, nu desemneaza un alt beneficiar dupa decesul sau revocarea primului, inseamna ca intentia acestora a fost ca indemnizatia de asigurare sa revina mostenitorilor asiguratului, respectiv sa intre in masa succe- sorala si s se impart intre mostenitori potrivit cotelor suzcesorale. Creditorii contractantului asigurarii nu au niciun drept asupra indemnizatiei de asigurare. §5. Drepturile si obligatiile contractantului asigurarii pe parcursul executarii contractului 5.1. Drepturile asupra rezervei. Modalitati 293. Reducerea sumei asigurate. Asiguratul isi poate valo- rifica dreptul sau acupra rezervei matematice prin patru modalitati: reducerea sumei asigurate, rascumpdrarea, avansul in contul capitalului, garantarea creditului prin gajul asupra politei in temeiul art. 2234 alin. (1) C.civ., ,,in asigurarile la care se constituie rezerve de prime, asiguratul poate si inceteze plata primelor cu dreptul de a mentine contractul la o suma asigurata redusa sau de a-l denunta, solicitand restituirea rezervei constituite, conform contractului de asigurare”. in acest scop, rezerva de prime constituita se considera o prima unica, in raport de care se calculeaz’ noua sumé asigurata. Conti- nuarea contractului pentru o suméa asigurata redusa este un drept al asiguratului si nu o obligatie, astfel cd aceast{ m&surd nu ii poate fi impusa in situatia in care asiguratul doreste denuntarea contractului si plata rezervei constituite. 294. Restituirea rezervei de prime. Rascumpararea este o modalitate de incetare anticipata a contractului de asigurare, in care asiguratul opteazi pentru denuntarea contractului de asigurare, “vane on 3 ci c ra tu fa gaAsigurarile de persoane 327 solicitand rezilierea si plata sumei de rascumparare. Spre deosebire de vechea reglementare unde legiuitorul folosea termenul de rezi- liere, art. 2234 C.civ. vorbeste despre denuntarea contractului de asigurare. Utilizarea acestui termen este mult mai adecvata deoa- rece suntem in prezenta unei cauze discretionare de incetare a contractului, care nu trebuie justificata in niciun mod de catre asigurator, find suficient s& isi manifeste dorinta in acest sens. De regula, suma de rascumparare reprezinta un anumit procent (75%-100%) din rezerva matematicd constituité pana in acel moment. Prin urmare, rascumpararea nu este admisa d in con- tractele cu plata esalonata a primelor, la care se constituie rezerva matematica, fiind exclusa in contractele unde neplata primelor atrage o reziliere pura si simpla (asigurarile temporare in caz de deces, asigurarile de viata fara contra-asigurare sau asigurarile de supravietuire in care indemnizatia consté in plata unei rente viagere fara contra-asigurare), adica in asigurarile la care nu se constituie rezerva matematica'. Sumele pe care titularul asigurarii le datoreaza societatii de asigurare se scad din valoarea de rascumparare. Societatea poate amana plata valorii de rascumparare pentru sase luni de la data depunerii cererii scrise de rascumparare, desi contractul inceteaza sd-gi producaefectele la data depunerii cererii de rascumparare”. Dreptul de a solicita restituirea rezervei de prime este prevazut, prin lege, in favoarea asiguratului si are natura unui drept de creanta, patrimonial, cu caracter personal. Problema caracterului personal al rascumpararii este una controversata. Daca privim ras- cumpararea ca o modalitate de gestionare a rezervelor constituite, caracterul personal este mai putin transparent. Dar, dacd vedem in rascumparare posibilitatea subscriitorului de a pune capat contrac- tului, caracterul personal este mai accentuat, deoarece o asemenea facultate nu o are decat contractantul asigurarii. Sep PE Cea See eater eater 1 A se vedea Fr. Couilbault, C. Eliashberg, M. Latrasse, op. cit., p.331, 2 A se vedea R Catand, D. Dumbréveanu, Regimul juridic al obli- gatiei de plata a primelor de asigurare, in P.R. nr. 4/2007, p. 242.328 Asigurari Jurisprudenta francezi a subliniat caracterul personal al dreptului la rascumparare prin raportare la caracterul personal al dreptului de a revoca beneficiarul desemnat, drept care apartine exclusiv contractantului asigurarii. Astfel, s~a argumentat ca, daca exercitiul dreptului de rascumpdrare constituie 0 revocare a beneficiarului desemnat si daca acest drept este unul personal, prin urmare si dreptul de rascumparare trebuie sa fie atagat persoanei contractantului’. in ceea ce ne priveste, credem ca atunci cind contractul asigurarii este o alté persoana decat asiguratul, daca denuntarea contractului se solicité doar de catre contractantul asigurarii ca parte in contract, atunci are semnificatia revocarii beneficiarului desemnat, care de regula este asiguratul. Prin urmare, chiar dac& acesta asiguratul a consimtit la incheierea contractului deoarece riscul apsa asupra persoanei sale, iar nu asupra contractantului asigurarii, doar contractantul va putea denunta contractul. Nu s-ar putea conditiona denuntarea de acordul asiguratului, deoarece, pe de o parte, nu acesta plateste primele de asigurare, iar, pe de alta parte, nu ar avea niciun interes sd o faci. Refuzul de a-si da acordul la denuntare ar fi unul abuziv. De aceea, credem c& atunci cand legea se refera la dreptul asiguratului de a solicita restituirea rezervei, credem cA se refera, in mod superficial, doar la situatia in care contractantul asigurarii este aceeasi persoana cu asiguratul; in caz contrar, acest drept revine doar contractantului, iar nu persoanei asigurate, daca ne intemeiem rationamentul pe asimilarea rascumpararii cu revocarea beneficia- rului asigurarii si pe faptul c& primele de asigurare care compun suma de rascumparare gi a caror restituire se cere, au fost platite de c&tre contractant, iar nu de catre asigurat. "A se vedea G. Courtieu, Propos hérétiques sur un arret orthodoxe (au sujet de la valeur de rachat dans les assurances sur la vie), Responsabilité civile et assurances, Editions Juris-Classeur, decembrie 1998, nr. 223, p. 336-338, apud S. Fuia, Indemnizafia in asigurarile de viata — aspecte de drept comparat, in Consumerismul contractual. Repere, p. 236, nota 1. de stiAsigurérile de persoane 329 Jurisprudenta franceza! s-a pronuntat in sensul ca cererea de rascumparare constituie 0 revocare a beneficiarului desemnat care nu apartine decat stipulantului si prin urmare, nu poate fi exercitata in timpul vietii acestuia nici de catre creditorii nici de catre reprezentantii sai legali. Este un drept exclusiv atasat persoanei subscriitorului. Se pune problema in ce masura un creditor gajist poate r4scumpara polita in cazul cand creanta sa este exigibila inainte de scadenta contractului de asigurare. Jurisprudenta froncezi> a transat chestiunea in sensul ca acest drept poate fi exercitat de catre creditorul gajist numai daca existé o clauza in contract care sa ii recunoasca acest beneficiu, avand in vedere ca subscriitorul este liber s& dispuna de facultatea de rascumparare in functie de intere- sele sale. Transferand dreptul la rascumparare creditorului garan- tat, dreptul subscriitorului la rascumparare este suprimat’. Dreptul de rascumparare ar putea fi exercitat si de cdtre un mandatar conventional al subscriitorului, in temeiul unui mandat special care sa se refere expres la exercitiul rascumpararii si daca mandatarul actioneaza in interesul si pentru nevoile mandantului’. jn aceeasi maniera, sotul sau sotia subscriitorului pot exercita rscumpararea numai in baza unei imputerniciri exprese°. Doctrina considera ca nici beneficiarul desemnat nu are dreptul de a solicita rascumpararea, indiferent ca a acceptat sau nu dreptul stipulat. Exercitiul rascumpararii de catre beneficiar l-ar priva pe "Cass. Com., 25 oct. 1994, R.G.A.T.94.149, apud J. Bigot, op. cit., p. 403 ? Cass. Com., 12 juill. 2005, R.G.D.A. nr. 987, note J. Kullmann, apud J. Bigot, op. cit., p. 405. * Cu privire la aceasta problema, a se vedea: J. Flour, La mise en gage des polices d’assurance, Revue Générale des Assurances Terrestres, 1935, p. 702; A. Gourio, F. Bertout et Potiez, L’utilisation du contrat d’assu- rance-vie comme instrument de garantie des prets, Cah. Gestion Patrimoine, noiembrie 1994, p. 4; S. Hamoudi, Utilisation d’un contrat @assurance-vie en garantie d’une creance, Revue Générale de Droit des Assurances, 1997, p. 708. * A se vedea J. Bigot, op. cit., p. 407. ‘Idem, p. 408.330 Asigurari contractant de posibilitatea de a-l exercita el insusi si, mai ales, ii jnlatura posibilitatea de a revoca beneficiarul desemnat, avand in vedere ca cererea de rascumparare reprezinta 0 revocare indirecta a beneficiarului desesanat’. Asiguratorul nu poate refuza rascumpararea daca solicitarea intervine dupa expirarea unei anumite perioade de timp prevazute in contract, adicé pana cand rezerva matematica nu atinge 0 anumita valoare. 295. Avansul in contul capitalului. Reprezintaé un avans in contul capitalului, potrivit dispozitiilor art. 2234 alin. (2) Cciv., |,Orice alta plata, indiferent de forma sub care este faicuta de asigu- vator, diferité de indemnizatia de asigurare sau de suma reprezen- tand restituirea rezervei”. Aceasta suma poate fi solicitata de asigurat, in temeiul aceleiasi prevederi legale, cel mai devreme dupa 6 luni de la data incheierii contractului. ‘Avansul permite asiguratului care are nevoie de lichiditati sa se adreseze pentru aceasta asiguratorului. Avansul nu poate fi acordat decAt in cazul contractelor la care se constituie rezerv matematica. Nu este posibila avansarea nici unei sume de catre asigurator in cazul contractelor de asigurare temporara de deces si al asigurarilor cu plata amanata a capitalului fara contra-asigurare. Prin admiterea posibilitatii asiguratului de a primi 0 parte din rezerva matematicd, asigurarea devine astfel un instrument de credit, care utilizeaza rezerva matematicd existenté ca pe un cont curent”. Spre deosebire de rascumparare, care pune capat contractului de asigurare, in cazul solicitarii unui avans din fondul constituit, asigurarea se mentine, dar asiguratul este obligat sé plateasca dobanda pe care asiguratorul nu 0 va mai incasa prin investirea acestei sume. La decesul sau expirarea asigurarii inainte de ram- bursarea avansului, valoarea soldului se scade din sumele care i se cuvin asiguratului. Avansul se acorda in limita sumei de rascum- __ 1 A se vedea Picard et Besson, op. cit., n. 154; J. Bigot, op. cit., p- 408. 2 se vedea Y. Lambert-Faivre, op. cit., p. 737.Asigurarile de persoane 331 parare din momentul cererii, dobanda practicaté find la nivelul curent al dobanzilor bancare'. Jurisprudenta romana, pronuntandu-se asupra naturii juridice a unui astfel de avans, a respins calificarea sa ca ,,imprumut”, pe considerentul ca, in realitate, nu este decat o plata anticipata a creantei asiguratului, pe care acesta o are fata de societatea unde este asigurat si care, altfel, n-ar fi scadenta decat la expirarea sau realizarea asigurarii. Este o simpld operatie juridica interna, in cadrul contractului de asigurare, avand drept scop punerea asiguratului i in situatia de a se folosi cu anticipatie de fondul sau de asigurare. intrucat asiguratul primeste de la societatea de asigurare propria sa creantd, nu poate fi vorba despre un imprumut intre el si asigurator’. Si in dreptul francez, natura juridicd a avansului este 0 ches- tiune controversata, Dupa o serie de solutii contrare, Curtea de casatie francezA a calificat operatiunea ca fiind un imprumut cu dobinda’. Aceasta calificare corespunde regimului juridic al avansului*: a) imprumutul trebuie rambursat in termenul prevazut in contract; b) rambursarea nu este o facultate, ci o obligatie a asiguratului; c) pe durata imprumutului, asiguratorul este titularul unei creante de rambursare ce figureaza in bilantul sau la activ; d) stipularea unor dobanzi este licita; e) dacd creanta si dobanzile nu sunt rambursate la data convenita, la scadenté sau cu ocazia rascumpararii, asiguratorul poate compensa creanta cu datoria sa fata de asigurat; f) subscriitorul nu remite polita in gaj asiguratorului. ‘Idem, p. 737. 2 Curtea de Casatie, decizia nr. 815/1939, V. Patulea, C. Turianu, Drept comercial. Practica judiciara adnotata, ed. a 2-a, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000, p. 33, apud S. Fuia, op. cit., p. 237. > Cass. 1" civ., 2 dec. 2003, Revue Générale de Droit des Assurances, 2004. 153, note J. Bigot. +A se vedea J. Bigot, op. cit., p. 421.332 Asigurari Subscriem la opinia potrivit careia avansul este, in realitate, un imprumut cu dobanda. Desi este adevarat cA suntem in prezenta unei creante pe care asiguratul o are fata de asigurator, primele platite de asigurat devin proprietatea asiguratorului care gestio- neaza rezerva astfel constituita. Creanta nu este inca scadenta, fapt care explica de ce asiguratorul poate percepe dobanzi pentru avansul remis. Prin aceasta, operatiunea are caracteristicile unui contract de imprumut, cu particularitatile aratate. 296. Dreptul contractantului asigurarii de a garanta plata unei creante cu asigurarea de viati. Garantarea creditului prin gajul asupra politei. Contractantul asigurarii poate garanta cu asigurarea sa de viata datoria pe care o are fata de un creditor prin gajul asupra politei. Asiguratorul trebuie sa consimtd la aceasté constituire de gaj. In practicd, are loc remiterea politei catre credi- torul gajist pentru ca acesta s isi poatd exercita drepturile ce rezulta din asigurare, in momentul cand creanta sa devine exigibila. Contractantul asigurarii poate conveni cu creditorul sau asupra modului de plata a primelor de asigurare. Drepturile creditorului gajist se exercita diferit, dupa cum creanta sa este exigibila inainte sau dup& expirarea contractului de asigurare. Dac& asigurarea expird inainte de scadenta creantei, creditorul va primi suma asigurata in limita creantei sale. Cand creanta devine exigibila inainte de expirarea asigurarii, dreptul creditorului de a solicita rascump&rarea, asa cum am mai aratat, trebuie prevazut intr-o clauzi expres’. Transferul facultatii de rascumparare constituie singurul mijloc eficace prin care creditorul isi poate satisface creanta’. 297. Garantarea creditului prin a atribui creditorului beneficiul contractului. O alta modalitate de a garanta plata unei creante cu ajutorul unei asigurari de viata const in a atribui credi- torului beneficiul contractului. Spre deosebire de dreptul nostru, unde prezenta unui beneficiar acceptant nu impiedica inlocuirea sa ulterioara cu creditorul subscriitorului stipulant, in dreptul francez, desemnarea ca beneficiar a creditorului, atunci cdnd existé deja un " A se vedea ¥. Lambert-Faivre, op. cit., p. 737.Asigurarile de persoane 333 beneficiar acceptant, nu este posibila decat daca acesta din urma renunta la drepturile sale’. 298. Garantarea creditului prin cesionarea beneficiului contractului de citre beneficiar. Beneficiarul desemnat ar putea cesiona beneficiul contractului. Cesiunea trebuie sa fie expres prevazut& sau s4 se produca cu acordul contractantului asigurat. Beneficiarul fiind titularul unei creante impotriva asiguratorului, conditionala sau afectaté de un termen incert, operatiunea trebuie sa respecte conditiile de forma ale cesiunii de crearta, respectiv notificarea asiguratorului sau acceptarea de catre acesta a cesiunii prin act autentic” 299. Garantarea creditului prin cesionarea beneficiului con- tractului de citre subscriitor. De asemenea, si subscriitorul poate cesiona creanta pe care o are impotriva asiguratorului, cu titlu de garantie. Cesiunea permite creditorului toate drepturile de care dispune subscriitorul. Curtea de casatie franceza a aratat ca, si in cazul in care este efectuatd cu titlu de garantie si fara a se stipula vreun pret, cesiunea de creanta transfer cesionarului proprietatea creantei cedate. Este 0 proprietate temporara, care implica resti- tuirea integrald a creantei cdtre subscriitor in momentul in care acesta isi achita datoria fata de creditor. Cat timp creanta nu este exigibila, specificitatea acestui transfer de proprietate nu se mani- festa, cesionarul conservand asupra creantei plenitudinea atribu- telor atasate proprietatii, in special dreptul de a urmari efectuarea platii. Daca datoria cedentului contractant nu este platita la scadenta, cesionarul poate vaiorifica drepturile contractantului’. 300. Garantarea creditului prin cesionarea contractului de asigurare. Este posibila si cesiunea contractului de asigurare, care nu se rezuma la cesiunea drepturilor sau a obligatiilor. Prin cesiune, contractul de asigurare subzista, insa creditorul va fi noul "A se vedea J. Bigot, op. cit., p. 445. * Ibidem. * Idem, p. 446-447334 Asigurari contractant. Operatiunea necesita acordul tripartit al asiguratorului, contractantului si creditorului' 301. Garantarea creditului prin delegatie imperfecta. in fine, contractantul poate apela la mecanismul delegatiei, in situatia in care, in calitate de delegant, ii va da creditorului sau delegatar, un nou debitor, respectiv pe asiguratorul delegat. Pentru a inlatura efectele novatorii ale unei delegatii perfecte, care ar duce la disparitia definitiva a drepturilor contractantului fata de asigurator, se apeleaza la delegatia imperfecta, astfel incat creditorul are doi debitori alternativi: subscriitorul si asiguratorul. Avantajul proce- deului const in faptul ca nu necesita conditii speciale de forma, ca in cazul cesiunii’. 5.2. Specificul obligatiei de plata a primei in asigurarea de viata 302. Sanctiunea neplatii primei. Fara a relua consideratiile noastre despre obligatia de plata a primei de asigurare, vom face doar cateva observatii asupra unor aspecte particulare ale acestei obligatii. in principiu, plata primei se face de catre contractantul asigu- rarii (care poate fi aceeagi persoana cu asiguratul), intr-o singura trans sau in transe periodice. in situatia in care subscriitorul nu isi mai permite sa plateasca primele de asigurare, obligatia de plata a primelor poate fi preluata benevol de catre beneficiarul asigurarii care are tot interesul in mentinerea contractului. Daca primele nu sunt platite in termenul prevazut in contract, iar partile nu s-au infeles altfel, asiguratorul poate rezilia contractul pentru neplata prir-clor de asigurare. in doctrina, se considera cA nimic nu il impiedica pe asigurator s renunte la dreptul de a invoca rezilierea contractului de asigurare, fie expres, fie tacit, dar printr-o manifestare neechivocd de vointa. Renunfarea tacit la dreptul de a solicita rezilierea poate ' Tbidem. ? Idem, p. 448.Asiguravile de persoane 335 rezulta din plata indemnizatiei de asigurare la cadteva luni de la reziliere, cénd contractul se considera ca a fost repus in vigoare! Invocarea rezilierii contractului poate fi amanata in cazul in care in contract este stipulat expres un termen de pasuire pentru plata primelor de asigurare restante. La asigurarile de deces la care nu se constituie rezerva mate- matica, neplata primelor de asigurare la scadenta sau in termenul de pasuire convenit are ca singura consecinta rezilierea contractului La asigurarile cu plata primelor in rate, la care se constituie rezerve de prime, imposibilitatea de a continua plata ratelor de prima are ca efect fie denuntarea contractului de catre asigurat cu rascumparare, fie mentinerea contractului pentru o sum asigurata redusa, fie suspendarea temporara a contractului Cand cauzele care au impiedicat plata primelor de asigurare au incetat, asiguratul poate cere repunerea in vigoare (reactivarea asigurdrii), fie cu plata primelor restante, fie cu prelungirea, in mod corespunzator, a termenului de expirare si a duratei platii primelor. §6. Producerea riscului. Plata indemnizatiei de asigurare 303. Persoanele indreptitite si primeascd indemnizatia de asigurare la producerea riscului de deces. Contractantul asigu- rarii va stabili modalitatea in care indemnizatia de asigurare se distribuie intre beneficiarii desemnati, iar, in lipsa unei astfel de precizri, indemnizatia se imparte in mod egal intre acestia. Atunci cand in lipsa beneficiarilor desemnati, indemnizatia va fi culeasa de catre mostenitorii legali ai asiguratului, acestia trebuie sa imparta indemnizatia potrivit cotelor ereditare. in lipsa unor beneficiari desemnati, stipulatia nu mai poate produce efecte. Ca urmare, indemnizatia de asigurare se va integra in activul succesoral al contractantului. Cum mostenitorii legali dobandese aceasta suma fara a fi fost desemnati de catre con- ' Cass. 1" civ., 30 Janv. 2001, Revue Générale de Droit des Assurances, p. 951, note F. Chardin, in D. Krajeski, Droit des assurances, Montchrestien, Paris, 2004, p. 143, apud R. Catand, D. Dumbraveanu, op. cit., p. 241.336 Asigurari tractantul asigurarii, tocmai avand in vedere vocatia lor succe- sorala, ei vor culege indemnizatia potrivit cotelor lor ereditare. Desi legea nu precizeaza, vorbind indistinct despre mostenitorii Jegali ai asiguratului, este firesc sa nu recunoastem dreptul la indemnizatie tuturor mostenitorilor legali ai asiguratului, ci numai celor cu vocatie succesorala concreta. Atunci cand mostenitorii legali sunt beneficiarii desemnati in contract, iar asiguratul nu a stabilit cotele de indemnizatie ce se cuvin fiecdruia, acestia vor impai ti in mod egal indemnizatia, iar nu potrivit cotelor lor ereditare. 304. Cuantumul indemnizatici. Caracterul forfetar al asigu- ririlor de viata. Asigurdrile de viata sunt guvernate de principiul forfetar, asa incat suma asigurata prevazuta in contract este rezul- tatul acordului de vointa dintre contractantul astgurarii. si asigu- ator, in functie de costul asigurarii si de suma pe care doreste si 0 obtina din asigurare. Conform prevederilor art. 2236 alin. (1) C.civ. indemnizatia de asigurare se datoreaz independent de sumele cuvenite asiguratului sau beneficiarului asigurarii din asigurarile sociale, de repararea prejudiciului de cei raspunzatori de producerea sa, precum si de sumele primite de 'a alti asiguratori, in temeiul altor contracte de asigurare. Cumulul de indemnizatii apare ca 0 consecinta a caracterului forfetar al acestor asigurari, deoarece, nefiind vorba despre repa- area vreunui prejudiciu, nu se pune problema inealearii principiu- tui indemnitar prin primirea unor sume care sa depaseasca nivelul pagubei. De aceea, 0 indemnizatie cu functie compensatorie pentru disparitia unei persoane sau care reprezinta chiar o investire a capi- talului se poate cumula cu 0 indemnizatie cu rol de despagubire, obtinuta ca urmare a producerii aceluiasi eveniment asigurat. 305. Cazuri in care indemnizatia de asigurare nu este dato- rata. Asiguratorul nu datoreaza indemnizatia in cazul anumitor asigurari de deces sau de supravietuire in care nu se produce riscul asigurat, in cazul cAnd asiguratul se sinucide in primii doi ani de la data incheierii asigurarii si in cazul comiterii unor fapte grave de catre asigurat sau beneficiarul asigurarii.Asiguravile de persoane 337 Neproducerea riscului. Asiguratorul va fi exonerat de plata indemnizatiei in doua situatii in care se asigura un singur risc, adica fie numai riscul de deces, fie numai riscul de supravietuire, iar riscul nu se realizeaz’. Cum asiguratorul este obligat sa plateasca. indemnizatia numai daca riscul se produce, el nu va datora indemnizatia in cazul cAnd riscul nu se va realiza. Astfel, in asigurarea temporara de deces, pe care am analizat-o cu ocazia prezentarii principalelor tipuri de asigurari de viata, se asigura pe 0 perioada limitata riscul de deces al asiguratului. Daca riscul nu se realizeazi, adica daca asiguratul va fi in viafd la expirarea termenului, asiguratorul nu va plati indemnizatia de asigurare. in cealalta ipotezd, se asigura un risc de supravietuire la o anumité data. Daca asiguratul va deceda inainte de data stipulata in contract, riscul de supravietuire nu se realizeaza si, ca urmare, nu se va plati indemnizatia. Producerea cu intenjie a riscului asigurat. Potrivit prevederilor art, 2233 alin. (1), asiguratorul nu datoreaza indemnizatia de asigu- rare daca riscul asigurat a fost produs prin sinuciderea asiguratului in termen de doi ani de la incheierea contractului de asigurare sau cand riscul asigurat a fost produs cu intentie de catre asigurat Sinuciderea asiguratului in primii doi ani de la data incheierii contractului il exonereazi pe asigurator de la plata despagubirii, datorita faptul ca riscul de deces nu se mai produce independent de vointa partilor, ci este rezultatul unei fapte intentionate. Elementul alea dispare, iar asigurarea este folosita in scopul de a obtine o suméa de bani necesara familiei asiguratului, dupa un timp scurt de la data incheierii contractului. Se neaga insdsi esenta asigurarii care trebuie s& fie o masura de prevedere, de protectie fata de un rise viitor si incert, iar nu cauza unor gesturi extreme. Sanctiunea aplicabilé in acest caz este decdderea asiguratului din dreptul de a primi despagubirea. Se pune problema cum s-a apreciat termenul de doi ani prevazut de lege, avand in vedere ca, de pilda, in dreptul francez, excluderea opereazi numai in primul an de la incheierea contractului, asiguratorul fiind apoi obligat sa acopere riscul de deces prin sinucidere.338 Asigurari Termenul ales de legiuitorul roman ni se pare rezonabil si credem ca singura explicatie posibila ar fi aceea cA un termen de doi ani pare suficient pentru a-l determina pe asigurat sa se rizgdndeascaé in ceea ce priveste sinuciderea sa in scopul de a obtine indemnizatia. Termenul de un an prevazut de legea franceza este prea scurt, iar un termen mai mare de doi ani ar fi excesiv. Atunci cand riscul asigurat este produs cu intentie de catre un beneficiar al asigurarii, indemnizatia de asigurare se plateste celorlalti_ beneficiari, jar atunci cAnd nu este desemnat un alt beneficiar, indemnizatia se va plati asiguratului Daca insa riscul asigurat este riscul de deces al asiguratului si este produs inten- tionat de catre un beneficiar al asigurari, indemnizatia de asigurare se va plati celorlalti beneficiari, iar in lipsa acestora, mostenitorilor asiguratului Creditorii asiguratului nu au niciun drept asupra sumelor ce reprezinta indemnizatia de asigurare cuvenit’ beneficiarilor, deoarece aceasta suma nu intra in patrimoniul asiguratului, ci direct in patrimoniul beneficiarilor desemnati. jn ceea ce fi priveste pe creditorii chirografari ai beneficiarului, acestia se pot confrunta cu pasivitatea debitorului lor in ceea ce priveste acceptarea indemnizatiei stipulate sau, mai grav, cu refu zarea frauduloasa a acesteia. in aceste conditii, se pune problema promovarii de catre creditorii chirografari ai beneficiarului fie a unei actiuni oblice, in numele si pe seama debitorului, fie a unei actiuni pauliene prin care s& revoce renuntarea la indemnizatie. Aceasta actiune este admisibila sau nu in functie de caracterul oneros sau gratuit al stipulatiei. ‘Astfel, in situatia in care stipulatia are rolul unei plati a datoriei pe care debitorul stipulant o are fata de creditorul beneficiar, creditorul chirografar al beneficiarului poate introduce pe cale oblica o actiune in plata creantei impotriva promitentului asigurator. Dacd suntem in prezenta unei stipulatii gratuite care il gratifica pe beneficiar, acesta din urma este singurul in masura sa aprecieze dacd va accepta sau nu aceasta liberalitate. in aceste conditii, desi suntem in prezent:. unui drept patrimonial, elementele de ordin personal care determina exercitarea sa fac ca actiunea oblica sa fie respinsd.Asigurdrile de persoane 339 Daci este vorba despre un simplu refuz al beneficiarului asigurarii de a se imbogati cu indemnizatia de asigurare, actiunea pauliand a creditorilor si va fi respinsa, chiar daca se constata indeplinite conditiile privind frauda creditorilor si insolvabilitatea beneficiarului. Fiind un refuz al unei sume pentru care nu a platit nimic din propriul sau patrimoniu, acesta nu poate fi acuzat ca isi provoaca starea de insolvabilitate, deoarece nu poate deveni insolva- bil prin neacceptare. Cel mult, i se poate reprosa ca refuzai s& iasti din aceasta stare, in conditiile in care indemnizatia ar fi suficienta pentru acoperirea creantelor. Dar, pentru a fi revocabil pe cale pauliana, actul atacat trebuie sa fie de natura s4 determine insolvabilitatea, iar, in cazul nostru, insolvabilitatea era deja instalata. Daca insd, pe parcursul executarii contractului, beneficiarul si-a asumat obligatia de a plati primele de asigurare in locul contractantului, in scopul mentinerii contractului, credem ca se poate introduce o actiune pauliana pentru restituirea primelor platite, in conditiile dreptului comun. Creditorii beneficiarului renuntator nu se vor putea indrepta impotriva asiguratorului pentru a-i solicita plata indemnizatiei, deoarece asiguratorul este liber sé se descarce de obligatie in mAinile unui beneficiar subsecvent sau concurent’. Sectiunea a 3-a. Asigurari de persoane, altele decat cele de viata 3606. Notiune. in grupul asigurarilor de persoane sunt incluse si asigurarile care acopera, in principal, riscul de accident corporal sau boali, care afecteazi starea de sandtate a asiguratului, cu consecinte din cele mai diverse, care pot evolua pana la invaliditate partiala sau totala, permanenté sau temporara si chiar decesul asiguratului. Riscul de deces nu este acoperit, in mod obisnuit, prin aceste asigurari si necesita stipularea unor clauze suplimentare. 1 & se vedea Ph. Malaurie, L. Aynes, Droit civil. Les obligations, Editions Cujas, Paris, 1997, 1999, p. 614, apud S. Fuia, op. cit., p. 285.340 Asigurari Desi sunt denumite asigurari_de_persoane, nu reprezinta operatiuni de economisire sau capitalizare, iar regimul lor juridic este unul hibrid. in cazul in care suma asigurat este stipulata in contract in mod forfetar, independenta de cuantumul vreunui prejudiciu, regimu! juridie se apropic de cel al asigurdrilor de viata, in sensul ca se va plati indemnizatia de asigurare convenita, fara a se pune problema prohibitiei cumulului de indemnizatii in cazul cand accidentul s-a datorat faptei culpabile a unut tert si nu va opera nici subrogatia asiguratorului pentru a-i permite acestula regresul impotriva celui responsabil de accident. ins& aceste polite acopera si cheltuielile de spitalizare, cheltuielile legate de trata- mentul sau ingrijirile acordate asiguratului care pot fi cuantificate. Ele pot fi evaluate abia in momentul producerii sinistrului prevazut jn contract si vor respecta principiul indemnitar, specific asigu- rarilor de daune. Asupra acestor cheltuieli este interzis cumulul de despagubiri, iar regresul asiguratorului impotriva celui vinovat de producerea pagubei este permi! Spre deosebire de asigurarile de viata, asigurarile de persoane non-viata se incheie pentru perioade scurte de timp. 307. Asigurarea medicala. in aceasta categorie de asigurari sunt incluse asigurarile medicale, asigurarile de accidente, asigura- rile de calatorie. Este o forma de asigurare destinata acoperirii totale sau partiale a costurilor de spitalizare, daca spitalizarea depaseste un anumit numar de zile consecutive (3 sau 5), a costurilor tratamentului medical, ca rezulto* al unei boli sau vatamari corporate in perioada asigurata sau compensarea veniturilor pe perioada de boala’. Riscul de deces nu este asigurat. Primele de asigurare sunt diferite in functie de sex, ocupatia asiguratului etc. ‘Asigurarea ofera protectie numai dupa trecerea unei perioade de asteptare, situat, de regula, intre 3 si 6 luni. _ 1A ge vedea V. Ciurel, op. cit., p- 463.Asigurdrile de persoane 341 Sumele asigurate platite pot fi sume fixe, forfetare, ce repre- zint& o indemnizatie pe zi de spitalizare sau poate fi platité o suma fix pentru interventii chirurgicale. 308. Asigurarea medicala pentru boli incurabile. Printr-o polité separaté sau ca o clauza aditionala poate fi incheiata si o asigurare medical pentru boli incurabile. Suma asigurata se va plati fie integral asiguratului, in momentul diagnosticarii unei boli incurabile (care se regaseste pe lista stabilita de asigurator), fie o parte din ea va fi platita la momentul diagnosticarii, iar restul, in momentul decesului, beneficiarului desemnat in contract. 309. Asigurarea medicali pentru interventii chirurgicale. Poate fi un produs distinct sau o clauza aditionalé atasata la un produs existent. Asigurarea se incheie pentru orice interventie chirurgicala efec- tuata de asigurat, inclusiv copiii acestuia, ca rezultat al unei boli sau accident survenite in perioada de valabilitate a asigurarii. Prima de asigurare se stabileste in functie de unii factori specifici, cum ar fi starea de sanatate a populatiei, indicatori de morbiditate, varsta, numérul de interventii chirurgicale. Suma asigurata este fixa, fiind stabilité pentru un anume tip de interventie chirurgicala. Totusi, asiguratul poate decide intre o limita minima si maxima a sumei asigurate. Interventia chirurgicala trebuie efectuata si justificaté de un medic specialist in spital. Potrivit conditiilor de asigurare, spitalul este institutia pentru tratamentui bolilor acute, autorizata de Minis- terul Sanatatii, ca spital general sau clinica privata ce functioneazi conform legii, care dispune de conditiile necesare pentru diagnos- ticare si interventii chirurgicale, are medic de garda si asistenta in caz de urgent& si dispune de un medic specialist in chirurgie si anestezie'. Polita expira la termen sau in caz de deces al asiguratului. "Idem, p. 465.342 Asigurari 310. Asigurarea de accidente. Prin asigurarea de accidente, asiguratorul se obliga sa pliteascd. sumele asigurate in cazul producerii accidentului sau decesului din accident. Prin accident, se intelege un eveniment fortuit, imprevizibil, ce provine dintr-o cauza exterioara asiguratului, care poate avea ca urmare incapacitatea temporara de munca, invaliditatea perma- nenta partiald, totala sau chiar decesul. Asigurarea de accidente se poate incheia de cdtre persoane fizice, ca asigurare individuala, sau de catre persoane juridice, ca asigurare colectiva, si este valabild atat pe teritoriul Roméniei, cat si in strainatate. Asigurarile de accidente constituie doar 0 masura de prevedere, si nu una de economisire, ceea ce jnseamna cd asiguratii au dreptul sA incaseze suma asiguraté numai in masura jn care se produce evenimentul asigurat in perioada de valabilitate a asigurarii’. Asiguratorul acorda protectie prin asigurare in cazul in care asiguratul sufera un accident datorat unor evenimente exterioare, petrecute faré voirta lui, cum ar fi: explozia, prabusirea de teren, lovirea sau cdderea, atacul dovedit accidental din partea altor persoane sau animale, infeparea sau tdierea, arsuri, degeraturi, inec, actiunea fulgerului sau a curentului electric, intoxicatia acuta sau asfixia, infectiile acute posttraumatice, accidentele rutiere sau de munca, impuscarea accidentala, urmérile imediate ale efortului fizic excesiv gi brusc, determinat de cauze de forté majora. in condifiile speciale de asigurare se pot prevedea si alte riscuri Sunt excluse de la asigurare accidentele provocate de = razboi, revolutie, tulburari civile, indiferent daca asiguratul participa direct sau nu la acestea; ~ acte de terorism, greve sau demonstratii de strada; - energia nuclear, poluare si contaminari din orice cauza; - antrenamente sau competitii sportive; = consum de alcool sau droguri; - tulburari mintale, dereglari psihice, pierderea cunostintei, apo- plexie, accese epileptice sau alte accese spastice (se mentine ee "A se vedea Gh. Bistriceanu, F. Bercea, E. I. Macovei, op. cit., p. 61.Asigurarile de persoane 343 protectia prin asigurare numai daca aceste manifestari sunt ca urmare a unui accident asigurat); - comiterea unor fapte ce intra sub interdictia legii; - otrdvirea sau intoxicatia intentionata, incercarea de sinucidere; ~ tratamente de vindecare sau interventii chirurgicale. Daca pe parcursul derularii contractului se produc evenimente neasigurabile, asiguratorul este absolvit de orice obligatie de plata si are dreptul si suspende sau sa rezilieze contractul. in principiu, se poate asigura orice persoana care se situeaza in limitele de varsta stabilite de asigurator. Nu se asigura persoanele care au un grad de invaliditate peste o limita prevazuta in contract, alienatii si persoanele care au nevoie de supraveghere si ingrijire permanent’. Contractul de asigurare se incheie, de regula, pentru 1 an de zile. Primele de asigurare se stabilesc in functie de categoriile de risc ale activitatilor din economia nationala. Aceste activitati sunt grupate pe categorii de riscuri, in ordinea crescatoare a riscului. Daca, pe parcursul derularii contratului, are loc o diminuare a riscului ce poate fi dovedita, diferenta de prima se restituie contractantului sau se va trece in contul ratelor viitoare. Daca persoana asigurata presteazi servicii care se incadreaza in grupe diferite de risc, se va aplica prima corespunzatoare grupei de risc mai mare. 311. Despigubirea in cazul incapacititii temporare de muncé si a invaliditétii permanente. Incapacitatea temporara de munca este definit, in conditiile de asigurare, ca o prejudiciere corporal temporara, ca urmare a unui accident, care are ca efect reducerea potentialului fizic, psiho-senzorial sau intelectual si care il impiedica pe asigurat si-si indeplineasca sarcinile de serviciu, pe 0 perioada de timp limitata. in acest caz, despagubirea se stabileste procentual din suma asigurata de cdtre medici specialisti desemnati de asigurator. Se considera invaliditate permanenta prejudicierea permanent ca urmare a unui accident, ce are drept consecinti reducerea potentialului fizic, psiho-senzorial sau intelectual, ivita in curs de344 Asigurari cel mult | an de la data accidentului, ca 0 consecinta a acestuia si nesusceptibild de ameliorari. Despagubirea se pliteste proportional cu gradul de invaliditate stabilit de medici de specialitate. ‘Aparitia invaliditatii permanente trebui comunicati intr-o anumita perioada de timp, stabilita prin conventie, care curge din momentul cand este certificaté medical. Despagubirea se acorda procentual din suma asigurata, conform baremului medical, in situatiile in care invaliditatea permanenta este incontestabild .au: a) la pierderea partiala sau la diminuarea functionala a unor parti din corp sau organe senzoriale, se calculeazi proportia asupra procentelor stabilite in baremul medical al asiguratorului: b) daca leziunile suferite nu se pot incadra in situatiile aratate la punctul a), medicul asiguratorului va stabili. m&sura in care capacitatea fizicé sau intelectual este afectata si incadrarea in barem, pe baza principiului general conform carui nivelul maxim de afectare a integritatii fizice este de 100%. in situatia in care accidentul afecteazi mai multe parti ale corpului si, implicit, se stabilesc mai multe grade de invaliditate, atunci cuantumul despagubirii nu va putea depasi 100%. Asiguratorul acorda despagubiri pentru invaliditate permanenta, indiferent de numéarul accidentelor din perioada asigurata, fara a depasi insi cuantumul maxim de 100%. in cazul in care accidentul lezeaza o functie fizicd sau intelec- tual care a fost diminuati permanent inaintea accidentului, se va scadea ‘invaliditatea preliminara din invaliditatea permanenta dobandita prin accident. in caz de deces survenit in maxim 1 an de la producerea evenimentului asigurat, asiguratorul plateste familiei asiguratului jintreaga suma asigurata, care nu este conditionata de platile efec- tuate pentru invaliditatea permanenta. Asiguratorul despagubeste, dacd este specificat in contract, costul unor operatii estetice, proteze, tratamente speciale absolut necesare in terapia postaccident, pana la maximul sumei stabilite in contract.Asigurdrile de persoane 34. De asemenea, poate despagubi si spitalizarea sau convalescenta ca urmare a unei boli profesionale. Asigurarea angajatilor care sufera deja de boli profesionale se poate face cu prime majorate de pana la 100%, iar asiguratorul isi rezerva dreptul de a refuza asigurarea lor. 312, Asigurarea de cdlatorie. Prin aceasti asigurare se acopera accidentele sau imbolnavirile ce pot aparea, in perioada derularii contractului, pe parcursul unei calatorii determinate, de obicei in straindtate. Unele societati acopera si riscul de deces survenit in aceasta perioada!. imbolnavirea este definita ca o inriutatire a starii de sandtate a unei persoane. Este acoperita prin asigurare numai daca nu este legata de o manifestare preexistenta a unei boli cunoscute sau malformatii pentru care s-au facut tratamente prescrise de medic. Daca accidentul se produce conform definitiilor din contratul de asigurare, asiguratorul va lua toate masurile pentru a acorda ajutorul necesar in situatia concreta (va asigura transportul catre cea mai apropiata unitate medical ce dispune de conditii pentru tratament si va suporta cheltuielile legate de tratament, spitalizare, interventii chirurgicale, analize de laborator etc.). Asiguratul va trebui si accepte exercitarea de catre asigurator a dreptului de a examina, pe cheltuiala sa, pe asigurat in tara in care s-a incheiat asigurarea, la o clinica impusa, de obicei, de asigurator. Sunt excluse de la asigurare imbolnavirile datorate razboiului, consumului de droguri, alcoolului, consecintelor incercarii de sinu- cidere, consumului de medicamente fara prescriptie medicala, par- ticiparii persoanei la competitii sportive de orice fel, demonstratii, rebeliuni etc. "A se vedea V. Ciurel, op. cit., p. 469.Bibliografie selectiva Tratate, cursuri, monografii 1. Albu-Carnu L., Asigurarea creditului, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2002: 2. Alexa C., Ciurel V., Mihdilescu A.M. Asigurari si reasigurari in comertul international, Ed. All, Bucuresti, 1992; 3. Babiue V., Riscurile contractuale in vanzarea comerciala internationala, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1982; 4. Beignier B., Droit du contrat d’assurance, Ed. Presses Uni- versitaires de France, Paris, 1999; 5. Beleiu Gh., Drept civil roman. Introducere in dreptul civil. Subiectele dreptului civil, ed. a 1V-a, Ed. Sansa, Bucuresti, 2000; 6. Bigot J., Langé D., Traite de Droit des assurances, Tome 2, La distribution de I’ assurance, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1999; 7. Bigot J., Beauchard J., Heuzé V., Kullmann J., Mayaux L, Nicolas V., Traité de droit des assurances, Tome 3, Le contrat d’assurance, L.G.D.J., Paris, 2002; 8. Bistriceanu Gh.D., Adochitei M.N., Negrea E., Finantele agentilor economici, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995; 9. Bistriceanu Gh., Bercea F., Macovei E.., Lexicon de pro- tectie sociala, Asigurari si reasigurari, Ed. Karat, Bucuresti, 1997; 10. Bonnard J., Droit et pratique des assurances, Particuliers et entreprises, Ed. Delmas, 1999; 11.Caraiani Gh., Tudor M., Asigurarile maritime, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1998; 12.Caraiani Gh., Tudor M., Dreptul asigurarilor. Asigurari. Probleme juridice si tehnice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001; 13.Caraiani Gh., Tudor M., Teoria si practica contractului de reasigurare, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2000; 14.Ciurel V., Asigurari si reasigurari. Abordari teoretice si practici internationale, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000;348 Asigurari 15.Clarke M.A., The law of insurance contracts, Ed. LLP. London, Hongkong, 1997; 16.Cosmovici P., Drept civil. Drepturile reale. Obligatii. Legislatie, Ed. All, Bucuresti, 1994; 17.Couilbault F., Eliashberg C., Latrasse M., Les grands principes de l’assurance, Edition L’Argus de L’ Assurance, Paris, 2002; 18.Eliescu M., Raspunderea civil& delictuala, Ed. Academiei RSR, Bucuresti, 1972; 19.Errante E., The anglo-american law of contracts, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 2002; 20.Gatsi M., Le contrat-cadre, Ed. Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1996; 21.Hamangiu C., Rosetti-Baldnescu 1., Baicoianu Al., Tratat de drept civil roman, vol. III, Bucuresti, 1929; 22. Iliescu C., Contractul de asigurare de bunuri in Romania, Ed. All Beck, Bucuresti, 1999; 23.Jonascu A., Probele in procesul civil, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1969; 24. Jaluzot B., La bonne foi dans les contrats. Etude compa- rative de droit frangais, allemand et japonais, Dalloz, Paris, 2001; 25.Jugastru C., Drept civil. Obligatiile, Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2002; 26.Kuhn M., Droit des assurances privées, Editions Juridiques AMC Alpha, Laussanne, 1994; 27.Kullmann J., Contrats d’assurance sur la vie: la chance de gain ou de perte, Dalloz, Paris, 1996; 28.Lambert-Faivre Y., Droit des assurances, Dalloz, Paris, 1998; 29,Lawrence N., The Business Guide to Insurance, Croner Publications Ltd., London, 1989; 30. Lula L, Sferdian I., Drept civil. Drepturile reale, Ed. Mirton si Alma Mater Timisiensis, Timisoara, 2001; 31.Lujescu G., Teoria generala a drepturilor reale. Teoria patrimoniului, Clasificarea bunurilor, Drepturile reale principale, Bucuresti, 1947;Bibliografie selectivé 349 32. Macovei D., Popescu I., Contractul de asigurare, Ed. Juni- mea, lagi, 1982: 33.Malaurie Ph., Aynes L., Droit civil. Les obligations, Editions Cujas, Paris, 1997, 1999; 34. Malville M.H., L’interpretation des contrats d’assurance terrestre, Librairie Générale de Droit et de Jurisprudence, Paris, 1996; 35.Minea E.M., incheierea si interpretarea contractelor de asigurare, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006; 36.Motica R.1., Motiu, F., Contracte civile speciale, Teorie si practica judiciara, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 2001; 37.Muresan M., Ciacli P., Drept civil. Partea generala, Ed. Cordial Lex, Cluj-Napoca, 2001; 38.Naubron A. L’application de la garantie responsabilité civile dans le temps, Ed. Presses Universitaires D’Aix Marseille, 2004; 39. Negru T., Asigurari, Ghid practic, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2006; 40.Patulea V., Turianu C., Curs rezumat de drept al afacerilor, Ed. Scripta, Bucuresti, 1994; 41. Patulea V., Turianu C., Drept comercial. Practica judiciara adnotata, Ed. All Beck, Bucuresti, 2000; 42.D. Popescu, I. Macovei, Contractul de asigurare, Ed. Juni- mea, lasi, 1982 43. Prescure T., Curs de contracte civile, Ed. Rosetti, Bucuresti, 2003; 44.1. Sferdian, Dreptul asigurdrilor, ed. 2, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009, p. 13. 4§.Sitaru D.A., Tratat de Dreptul comertului international, Ed. Actami, Bucuresti, 1996; 46.Statescu C., Birsan C., Drept civil. Teoria generala a obligatiilor, Ed. All, Bucuresti, 1998; 47. Stdtescu C., Birsan C., Drept civil. Drepturile reale, Univer- sitatea din Bucuresti, 1988; 48. Stétescu C., Raspunderea civila delictuala pentru fapta altei persoane, Ed. Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1984;350 Asigurari 49.Strykmans J.J., Droit des assurances, Ed. Presses Universi- taires de Bruxelles, Bruxelles, 1999; 50.Terré Fr., Simler Ph., Lequette Y., Droit civil. Les obligati- ons, Ed. Dalloz, Paris, 1996; 51.Tosetti A., Behar T., Fromenteau M., Ménart S., Assurance, Comptabilité, Réglementation, Actuariat, Ed. Economica, Paris, 2002; 52. Vacarel 1, Bercea F., Asigurari si reasigurari, coeditie, Ed. Marketer si Expert, Bucuresti, 1993; 53. Villegas L., Les clauses abusives dans le contrat d’assu- rance, Ed. Presses Universitaires D’Aix Marseille, 1998. IL. Articole si studii 1. Aulagnier J., Peut-on échaper a une réforme de l’assu- rance-vie, La Semaine Juridique, 1996, nr. 50-51; 2. Catana R., Dumbraveanu D., Regimul juridic al obligatiei de plata a primelor de asigurare, Pandectele Romane nr. 4/2007; 3. Courtieu G., Propos hérétiques sur un arret orthodoxe au sujet de la valeur de rachat dans les assurances sur la vie, Responsabilité civile et assurances, Editions Jurisclasseur, Décembre, 1998; 4. Courtieu G., Assurance sur la vie: les colonnes du temple auraient-elles ebranlées, Responsabilité civile et assurances, 2000; 5. Dumba D., Unele consideratii critice in legatura cu Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive in contractele incheiate intre comercianti si consumatori, precum si modificarile aduse acesteia Legea ar. 65/2002, Dreptul nr. 6/2002; 6. Fuia S., Indemnizatia in asigurarile de viata. Aspecte de drept comparat, in Consumerismul contractual. Repere pentru 0 teorie generalé a contractelor de consum, coord. P. Vasilescu, Ed. Sfera Juridica, Cluj Napoca, 2006; 7. Grimaldi M., Réflexions sur l’assurance-vie et le droit patri- monial de la famille, Répertoire Defrénois, 1994; 8. Grimaldi M., L’assurance-vie et le droit des successions, Répertoire Defrénois, 2001; 9. Hamoudi S., Utilisation d’un contrat d’assurance-vie en ga- rantie d’une creance, Revue Générale de Droit des Assurances, 1997;Bibliografie selectiva 351 10. Iliescu C., Legea nr. 32/2000 - noua reglementare in materia asigurarilor, Juridica nr. 3/2000; 11. Kullmann J., Lvactualité de assurance de groupe des emprunteurs, Les Petites Affiches, juin, 1998; 12. Kullmann J., Les mecanismes juridiques fondamentaux des assurances collectives, Revue Générale de Droit des Assurances nr. 3/1998; 13. Lécuyer H., Assurances vie, liberalités et droit des successions: retour sur une question controversée, Revue Droit de la famille, novembre, 1999; 14, Legeais D., Les obligations et la responsabilité d’un banquier souscripteur dune assurance de groupe, Revue de Droit Bancaire et Financier nr. 5/2001, 15, Narita 1., Un alt punct de vedere cu privire la calitatea procesual-penala a societatilor de asigurare, Dreptul nr. 7/2002; 16. Patulea V., Natura juridicd a asigurarii de raspundere civila, pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule si pozitia procesuala a asiguratorului, Dreptul nr. 8/2004 17. Ramniceanu I., Asigurarile de stat in RSR, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1984; 18. Rosu C., Contractul dintre asigurator si agentii de asigurare incheiat in temeiul Legii nr. 32/2000 privind societatile de asigurare si supravegherea asiguririlor, Revista de Drept Comercial nr. 10/2001; 19. Sferdian 1., Obligatia de plata a primei de asigurare, Dreptul nr. 2/2003; 20. Sferdian I. Riscul in contractul de asigurare, Dreptul nr, 6/2002; 21. Sferdian 1., Subrogatia asigurdtorului in drepturile asiguratului, Dreptul nr. 12/2002; 92. Stoica V., Aspecte juridice ale reglementarii contractelor de coasigurare si reasigurare, Revista de Drept Comercial nr. 3/2003; 23. Stoica V., Relatia cauzala complexa ca element al raspun- derii civile delictuale, Revista Romana de Drept nr. 3/1984; 24. Tabaras M., Acoperirea riscului de insolvabilitate generala, Curierul Judiciar nr. 9/2006.Dreptul asigurarilor Editia 2 Irina Sferdian Editia a doua a Dreptului asigurarilor a fost justificata de interesul pe care prima editie |-a trezit in randul cititorilor si din necesitatea actualizarii materialului cu ultimele modificari legislative intervenite in sfera asigurarilor obligatorii, cum sunt asigurarea de rispundere civilé auto si asiqurarea locuintelor lea sien ‘impotriva dezastrelor. Dreptul asiguririlor Sperm ca aceasta lucrare si vind in sprijinul ee studentilor de la stiintele juridice si practicienilor care 440 pag., 59,90 lei dorese s& aprofundeze probleme legate de dreptul asigur&rior. ISBN 978-973-115-610-1 Ke aa ra Titlu | Autor Talon de comanda Exemplare Editura C.H. Beck ~ Bucuresti, 0.P. 83, C.P. 90 Tel: +40 21 410.08.47; Fax: +40 21 410.08.48, E-mail: comenzi@beck.r0 x Cont: RO24 INGB 0001 0082 0558 8910 ING BANK Sucursala OPERA. Cont: R008 TREZ 7005 069X XX00 2640 ATCP Mun. Bucuresti