Universitatea ‘’Dunarea de Jos ‘’ Galati

Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

FRONTIERA DINTRE
ROMANIA SI UCRAINA

Student :
Mironcic Ana-Maria
Master: An II
Administrarea Afacerilor Internationala
 Cuprins
Cap I. Frontiera terestra dintre Romania si Ucraina
1. Caracteristici
2. Puncte de trecere a frontierei

Cap. II. Dispute dintre Romania si Ucraina

1. Variantele de delimitare a zonelor economice
2. Importanta strategica a Insulei Serpilor
3. Delimitarea frontierelor maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina
4. Diferente teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS
5. Canalul Bastroe
6. Golful Musura

Cap. III. Relatii bilaterale Romania Ucraina

1. Relatii bilaterale
2. relatii economico-bilaterale
3. cadrul juridic bilateral
4. Delimitarea platoului continental si a zonei exclusive ale Romaniei si
Ucrainei in Marea Neagra
 CAP I. FRONTIERA TERESTRA INTRE ROMANIA SI
UCRAINA

I.1. Caracteristici

Frontiera terestra intre Romania si Ucraina este o frontiera  internationala, lunga

de 649,4 kilometri, care delimiteaza teritoriile Romaniei si Ucrainei. Ea constituie una
dintre limitele estice ale Uniunii Europene de dupa extinderea survenita in 2007.
In prezent, ea are o lungime de 649,4 km, dintre care 273,8 km este frontiera
terestra, 343,9 km frontiera fluviala si 31,7 km frontiera maritima.
Frontiera romano-ucraineana este discontinua: ea este formata din doua
segmente separate intre ele de Republica Moldova. Lunga de 362 kilometri, prima parte
are ca extremitate un colt unde se intalnesc frontierele ungaro-romana  si ungaro-
ucraineana. De acolo, ea ajunge la Carpatii Orientali: acest segment a fost trasat
in 1918 de catre comisia internationala prezidata de geograful francez Emmanuel de
Martonne. Mergand apoi pe o linie ce separa cursurile de apa din Carpati, frontiera
urmeaza un traseu de la vest la est mai mult sau mai putin rectiliniu, fixat in
iunie 1940 de o comisie sovieto-romana constituita ca urmare a cedarii de catre Romania
a Basarabiei si nordului Bucovinei catre URSS in urma ultimatumului sovietic, pana la un
colt pe care il formeaza cu frontiera trasata de aceeasi comisie intre Romania si Moldova
sovietica si Frontiera terestra intre Republica Moldova si Ucraina trasata in
august1940 de catre sovietici.

www.harta.infoturism.ro
 A doua parte are o lungime de 169 km. Ea incepe de la un alt colt format de
Republica Moldova, Romania si Ucraina, pe malul stang al Dunarii, la 570 m in aval de
confluenta cu raul Prut, si se termina nedefinit aproap de tarmul Marii Negre, la 7 km la
sud de varsarea bratului Chilia, in zona Musura. Cea mai mare parte a acestui traseu,
orientata de la vest la est ca si Dunarea si bratul Chilia, se datoreaza de asemenea
comisiei sovieto-romane din iunie 1940. Totusi, anumite sectiuni s-au aflat in litigiu
intre 1991 si 3 februarie 2009: este vorba de teritoriile ocupate de URSS în 1945,
recunoscute ca romanesti prin Tratatul de Pace de la Paris din 1947, apoi partajate
in 1948, printr-un protocol special (care nu a fost niciodată ratificat de catre cele doua
tari) intre Romania (care a recuperat insulele Tataru Mare, Babina si Cernofca) si URSS
(care a continuat sa ocupe celelalte sase insule, "mostenite" în 1991 de Ucraina).
Incepand din ianuarie 1991, Romania cere restituirea celor sase insule, dintre
care cinci se afla pe bratul frontalier Chilia (Daleru Mare, Daleru Mic, Tataru
mic,Maican si Limba, aceasta ultima se afla la gura de varsare), iar cea de-a sasea
este Insula Serpilor din Marea Neagra, cu apele sale teritoriale. In 1997, un arbitraj
american a cerut Romaniei sa renunte la revendicarile sale asupra celor sase insule si sa
semneze cu Ucraina un tratat frontalier care sa imparta jumatate-jumatate platoul
continental din jurul si de la sud de Insula serpilor: 12.200 km² continand circa 70 de
miliarde de metri cubi de gaz si 12 milioane de tone de petrol. In 2001 Ucraina a pus
unilateral balize de frontiera pe mare de la digul de nord al portului Sulina pana la o linie
aflata la o mare distanta de sudul Insulei serpilor. Granicerii romani, ale caror mijloace
sunt inferioare celor ale ucrainenilor, nu au reactionat si presa romana i-a acuzat de
coruptie.
In august 2004 partea romana a adus acest litigiu de frontiera in fata Curtii
internationale de justitie de la Haga. Ea a sustinut ca aplicarea conventiilor sovieto-
romane privitoare la delimitarea frontierei s-a facut in temeiul Tratatului de Pace de la
Paris (1947), URSS ocupand nejustificat insulele in litigiu, iar frontiera ramanand neclar
undeva la sud de Insula serpilor. Chiar daca insulele au fost atribuite Ucrainei, Romania
reclama apele teritoriale din jurul Insulei serpilor, sustinand ca insula, care nu are nici apa
potabila si nici sol fertil, nu este altceva decat o stanca (suprafata: 0,17 km²), care nu
poate sustine locuirea umana sau activitati economice proprii. Partea ucraineana sustine
ca este vorba de o insula adevarata si ca si-a instalat acolo mijloace economice (a
transportat cateva zeci de tone de sol fertil, a plantat arbori si a instalat acolo familiile
granicerilor, existand pe insula un oficiu postal si o agentie bancara, elicoptere care sa
aduca apa si un rezervor).
La 3 februarie 2009, Curtea internationala de justitie a dat decizia, acceptata de
ambele tari: cele sase insule in litigiu raman Ucrainei, iar in ceea ce priveste apele
teritoriale ale Insulei serpilor, 2.500 km² au fost atribuite Ucrainei (cu o adancime medie
sub 50 m) si 9.700 km² Romaniei (cu o adancime medie peste 50 m) . Raman
in litigiu doar Insula Maican si zona Musura, care nu au fost inca delimitate pe teren
conform prescrierilor tratatului frontalier de la Constanta din 2 iunie 1997.
 I.2. Puncte de trecere a frontierei
Pe acest sector se afla 20 puncte pentru controlul trecerii frontierei, dintre care 7
in regim de trafic international (3 rutiere si 4 feroviare) si 13 in regim de mic trafic
(numai pentru cetatenii romani si ucraineni cu domiciliul permanent in judetele si
regiunile de frontiera) (4 rutiere, 4 pietonale si 5 fluviale).
In regim de trafic international

 Halmeu - Diakove - rutier
 Sighetu Marmatiei - Solotvino - rutier
 Siret - Tereblecea (Porubne) - rutier
 Halmeu - Diakove - feroviar
 Campulung la Tisa - Teresova - feroviar
 Valea Viseului - Dilove - feroviar
 Vicsani - Vadul Siret - feroviar

In regim de mic trafic

 Tarna Mare - Heja - rutier

 Sighetu Marmatiei - Biserica Alba (Bila Terkva) - pietonal
 Izvoarele Sucevei - sipotele Sucevei - pietonal
 Ulma - Rusca - rutier
 Vicovu de Sus - Crasna (Krasnoilsk) - rutier
 Climauti - Fantana Alba - pietonal
 Vascauti - Volcinetul Nou - pietonal
 Racovat- Probotesti (Diakivti) - rutier
 Galati - Reni - fluvial
 Isaccea - Cartal (Orlivka) - fluvial
 Plauru - Ismail - fluvial
 Chilia Veche - Chilia Noua (Kilia) - fluvial
 Periprava - Valcov (Vilkove) - fluvial

CAP II. DISPUTELE DINTRE ROMANIA SI UCRAINA

II.1. Variantele de delimitare a zonelor economice

Statul ucrainean sustine ca Insulei Serpilor trebuie sa i se acorde pe langa ape

teritoriale, platou continental si zona economica exclusiva in Marea Neagra,
reprezentantii romani afirmand ca Insula nu se incadreaza in normele de drept pentru a i
se acorda platou si zona economica.
 In anul 1997 s-a semnat un tratat intre Romania si Ucraina prin care ambele
state “au reafirmat ca frontiera existenta intre ele este inviolabila”. Romania a semnat
acest acord, ca o conditie a aderarii la NATO (care cerea Romaniei sa aiba tratate
incheiate cu toate tarile vecine). Cu toate acestea, ambele parti au fost de acord ca daca
nu se ajunge la nici un consens in urmatorii doi ani cu privire la frontiera maritima,
fiecare parte se poate adresa pentru arbitraj Curtii Internationale de Justitie de la Haga.
La data de 16 septembrie 2004, partea romana a adus aceasta disputa impotriva
Ucrainei in fata Curtii Internaţionale de Justitie cu privire la delimitarea platoului maritim
dintre cele doua tari, intrucat insula nu are importanta socio-economica. La 15 august
2005 Romania a depus un memoriu referitor la delimitarea platoului continental si a
zonelor economice exclusive din Marea Neagra. Romania a apelat la o astfel de sesizare
unilaterala, dupa ce timp de sapte ani negocierile cu Kievul nu au dus la nici un rezultat
in ceea ce priveste delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive,
precum si a statutului Insulei Serpilor din Marea Neagra. Ucraina trebuia sa-si prezinte
pozitia pana la data de 19 mai 2006.
Dupa anul 1980, o data cu descoperirea de rezerve considerabile de titei si gaze
naturale in Marea Neagra, interesul pentru aceasta insula a crescut mult. Conventia
O.N.U. asupra marii de la Montego Bay recunoaste dreptul statelor sa-si extinda apele
teritoriale la 12 mile, si in zona de exclusivitate economica, la 200 de mile marine.
Recent, au fost descoperite zacaminte de petrol (10 milioane de tone) si de gaze
naturale (1 miliard m³) in apropierea insulei. Resursele naturale nu sunt semnificative, dar
urmeaza sa se faca prospectari in urmatorii 2-3 ani.

II.2. Importanta strategica a Insulei Serpilor

Insula Serpilor, cu o suprafata de doar 17 hectare, nu prezinta o importanta prea
mare din punct de vedere teritorial si economic, in schimb are o foarte mare importanta
din punct de vedere strategico-militar.
Dupa destramarea Uniunii Sovietice in anul 1991, Insula Serpilor impreuna cu
baza militara, de control naval si aerian, de aparare antiaeriana si maritima, a trecut in
administrarea Ucrainei.
Statiile de radiolocatie aflate pe insula executa o cercetare aeronavala la mare
distanta, intr-un perimetru ce cuprinde Marea Neagra si Marea Mediterana, pana la
coastele Libiei, rezultatele cercetarii fiind transmise unui punct de conducere. Pe insula
sunt stocate informatiile nucleare intercontinentale de pe teritoriul ucrainean. De
asemenea, aici sunt amplasate statii de bruiaj si ascultare atat a convorbirilor in fonie, cat
si a celor prin cablu.
Pe insula a fost dislocata o garnizoana militara cu mai multe subunitati
independente, care deservesc un heliodrom, un miniport militar, statii de radiolocatie,
depozite, instalatii energetice, un far si sistemul de paza si aparare a granitelor de stat ale
Ucrainei. Apararea bazei militare ucrainiene de pe insula se realiza printr-o nava de tip
fregata, o nava de patrulare si unul sau doua submarine.
 www.ziaruldeiasi.ro

In prezent pe insula locuiesc aproape 100 de persoane, in majoritate graniceri,

impreuna cu familiile lor si un personal tehnic. Din anul 2003 este localizata pe insula o
expeditie stiintifica permanenta a Universitatii Nationale din Odessa.
Insula in prezent este demilitarizata si se afla intr-o dezvoltare rapida. In
conformitate cu Tratatul romano-ucrainean din anul 1997, autoritatile din Ucraina si-au
retras divizia militara, au demolat radarul militar si au transferat celelalte infrastructuri in
mainile civililor.
In afara de platforma de elicoptere, in anul 2002 a fost construit un debarcader
pentru vapoare de pana la 8 metri adancime si urmeaza sa fie construit un port maritim.
Insula este aprovizionata cu echipament de navigaetie, inclusiv un far vechi de 150 ani.
Energia electrica este furnizata printr-un generator cu motor diesel si/sau un generator ce
exploateaza forta eoliana. Insula are si o infrastructura civila cum ar fi un oficiu postal, o
filiala de banca (a bancii ucrainene “Aval”), un punct de prim-ajutor, televiziune prin
satelit, retea de telefonie, un turn de telefonie mobila si o retea Internet.
Crearea unei comunitati permanente ar putea ajuta Ucraina in revendicarea
Insulei Serpilor. Romania sustine ca Insula Serpilor are statutul de stanca, deoarece nu
este locuita permanent si nu are surse de apa potabila. In disperare de cauza, autoritatile
ucrainiene au deschis pe insula, in ultimii ani, un hotel fara canalizare si un cabinet
medical, insa aprovizionarea cu apa se face tot prin intermediul elicopterelor.

II.3. Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania

si Ucraina
Platoul continental din jurul Insulei Serpilor a fost subiect al unei dispute intre
Romania si Ucraina, litigiu care s-a judecat la Curtea Internationala de Justitie Haga.
Miza disputei romano-ucrainene a fost in primul rand strategică — accesul in apele
teritoriale — si economica — posibilitatea explorarii si, eventual, exploatarii resurselor
de hidrocarburi. Ambele parti au declarat, inaintea pronuntarii deciziei finale a Curtii, ca
o vor respecta, indiferent care va fi aceea (CIJ)
CIJ, prin decizia nr. 2009/9 din 3 februarie 2009 a acordat 79,34% din zona in
disputa Romaniei. Romaniei ii revin 9.700 km² iar Ucrainei ii revin 2.300 km² Prin
decizia CIJ Insula Serpilor ramane in componenta Ucrainei. Aceasta a fost a 100-a
decizie a CIJ de la infintarea sa.
 II.4. Diferendele teritoriale ‘’mostenite’’ de la URSS

Nefiind ratificate nici de Marea Adunare Nationala  nici de Sovietul

Suprem al URSS, intelegerile bilaterale (protocolurile si procesele verbale din 1948 de
predare ale ostroavelor Coasta-Dracului, Dalerul Mare, Dalerul mic, Maican, Limba de
la Bratul Chilia si Insula Serpilor) semnate intre Romania si URSS, erau, din punct de
vedere juridic, neconstitutionale si contrarii prevederilor Tratatului de pace de la
Paris din 1947, semnat intre Romania si URSS, fiind, astfel, nule si neavenite pentru
dreptul international. Astfel, se considera, conform dreptului constitutional, ca, de jure,
frontiera de stat era pe talvegul bratului Chilia, conform Tratatului de Pace de la Paris din
1947.
Romania a revendicat, incepand cu anul 1996, aplicarea prevederilor Tratatului
de Pace de la Paris din 1947, dar, in 1997, NATO a sfatuit guvernul roman sa rezolve
orice diferend teritorial cu Ucraina pentru a se putea integra in organizatie. Prin urmare,
aceasta problematica a fost abordata in relatia cu partea ucraineana in decursul mai
multor runde de negocieri care s-au incheiat prin redactarea unui Tratat frontalier
romano-ucrainean, numit "Tratatul cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare",
semnat la Constanta, in 2 iunie 1997, care a oficializat de jure apartenenta a cinci din cele
sase insule contestate la Ucraina (ramanand in litigiu doar Insula Maican si apele
teritoriale din jurul insulei Serpilor din Marea Neagra). Tratatul cu privire la relatiile de
buna vecinatate si cooperare a intrat in vigoare la 22 octombrie 1997.

Delimitarea frontierei maritime in Marea Neagra intre Romania si Ucraina conform deciziei CIJ.

Frontiera maritima in dreptul golfului Musura: Ucraina a pus  balize frontaliere de-a
lungul digului nord al Bratului Sulina, in timp de frontiera  de drept este mai la nord.

Bratul si golful Musura si imprejurimile lor in 2010.

II.5. Canalul Bâstroe

In 11 mai 2004, Ucraina a inceput lucrarile de construire a canalului Dunare -
Limanul Conduc (pe bratele Chilia si Bâstroe din Delta Dunarii) si la 26 august 2004 a
fost oficial inaugurat primul tronson al canalului Bâstroe. Dupa o perioada in care
lucrarile de construire a caii de navigatie au fost sistate, in luna noiembrie 2006, au fost
reluate, pentru o portiune aflata integral pe teritoriul Ucrainei, fiind redata navigatiei in
luna aprilie2007. Din momentul in care partea romana, prin Ministerul Afacerilor
Externe, a aflat de efectuarea acestor lucrari la canalul navigabil ucrainean, a efectuat
unele demersuri, in plan bilateral si multilateral, pentru a sublinia impunerea unor masuri
in concordanta cu dreptul international din partea Ucrainei, demersurile Romaniei au fost
fundamentate pe doua aspecte foarte importante:
 mediu
„Din punct de vedere al protectiei mediului, Ministerul Afacerilor Externe a
actionat consecvent in sensul solicitarii de a se respecta conventiile internationale si
recomandarile internationale pentru minimizarea impactului asupra ecosistemului Deltei
Dunarii. Pozitiile promovate de partea romana sunt confirmate de studiile efectuate de
catre organizatiile internationale (Secretariatul Conventiei de la Berna, Secretariatul
Conventiei de la Ramsar, Comisia Internationala pentru Protectia Fluviului Dunarea”
navigatie
„In ceea ce priveste aspectele de navigatie, Ministerul Afacerilor Externe a
aratat ca derularea lucrarilor pe bratul Chilia trebuie sa fie conforme regimului
frontierei de stat. De asemenea, a aratat ca pe portiunea Dunarii de Jos trebuie avut in
vedere regimul de navigatie stabilit prin Conventia de la Belgrad. Partea romana
considera ca se poate identifica o solutie pentru aceste aspecte, insa concretizarea unor
rezultate ale dialogului pe aceasta tema prin incheierea unui acord privind navigatia
depinde, mai intai, de solutionarea componentei de mediu.”

II.6 Golful Musura

Geomorfologic vorbind, Canalul si golful Musura sunt foarte recente: ele s-au

format in prima jumatate a secolului XX, fiind atunci in componenta României, prin
aluvionare in dreptul tarmului Cardonului situat, in secolul XIX, intre delta bratului
Chilia (initial mult mai mica si situata mult mai la nord) si Sulina. Acelasi fenomen care a
format golful Musura, astazi il umple, transformandu-l in mlastina cu papuris, si
formeaza mai la rasarit o zona lagunara pe cale de aluvionare, situata intre iesirea
in Marea Neagra a bratelor Chilia si Sulina, a caror evolutie
geomorfologica conditioneaza traseul frontierei romano-ucrainene cat si o parte din apele
teritoriale din apropierea imediata a gurilor Dunarii, pana la linia delimitata la data de 3
februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9 a CIJ de la Haga.
Un nou litigiu a aparut, astfel, dupa intrarea in vigoare a Tratatului romano-
ucrainean de la Constanta din 1997, deoarece aluvionarea naturala, colmatarea golfului
Musura si prelungirea canalului Musura spre sud constituie, conform pozitiei ucrainene,
un motiv pentru a prelungi spre sud si frontiera. In 2006, granicerii maritimi ucraineni au
balizat ceea ce Ucraina socoteste ca facand parte din apele sale teritoriale pana la digul
Nord al bratului Sulina, dig care, astfel, la rasarit de farul Nord, a devenit, de facto,
frontalier. Partea romana sustine insa ca frontiera trece la echidistanta intre Ostrovul
Limba si malul sudic al golfului Musura, asa cum erau in anul 1997, in momentul
semnarii Tratatului frontalier de la Constanta, apoi la echidistanta de talvegul bratului
Chilia-Stambulul Nou si de digul Nord al bratului Sulina. Traseul care va fi adoptat de
jure la rezolvarea acestui nou litigiu, va conditiona atat apartenenta noilor ostroave inca
nedenumite, in proces de constituire in sud-estul ostrovului Limba si intre gura bratului
Chilia si cea a bratului Sulina, cat si o parte din apele teritoriale din apropierea imediata a
gurilor Dunarii, pana la linia delimitata la data de 3 februarie 2009 prin decizia nr. 2009/9
a CIJ de la Haga
ro.wikipedia.org
Bratul si golful Musura si imprejurimile lor în 2011

CAP III. RELATII BILATERALE ROMANIA - UCRAILA

III.1. Relatii bilaterale

In anul 2008, cand relatiile economice ale Romaniei cu Ucraina au traversat o

perioada relativ tulbure la nivel politic, in conditiile in care Romania, proaspat stat
membru al UE, isi concentra  eforturile la nivel national pentru integrarea efectiv in viata
politica, socio-economica si culturala a Uniunii Europene,  CCI Romano-Ucraineana  s-a
axat pe derularea a unei activitati de lobby sustinut pentru dezvoltarea relatiilor de
colaborare si a cooperarii economice bilaterale cu Ucraina. CCIRU a pledat cu
consecventa pentru ca Ucraina, de care ne leaga pe langa confluentele  istorice, pozitia
geostrategica, relatii culturale puternice si existenta unor importante comunitati de
romani, care traiesc pe actualul teritoriu al tarii vecine, alaturi de ucraineni si alte
nationalitati, insumand peste 49 milioane locuitori, asa cum si in tara noastra traieste o
minoritate ucraineană, toate acestea fiind argumente pentru ca Ucriana sa devina un
partener prioritar al economiei romanesti.
Romania, tara care a manifestat cea mai mare dechidere si cele mai mari
asteptari fata de Uniunea Europeana, Piata Interna europeana fiind principala destinatie a
marfurilor si serviciilor romanesti, catre care au fost directionate peste 70% din exporturi,
a trecut pe plan secund relatiile traditionale cu Estul continentului, implicit cu Ucraina,
neglijand astfel multiple oportunitati pe care le ofera aceasta piata uriasa, cu un potential
important de dezvoltare .
De altfel, Romania care asigura granita estica a Uniunii Europene isi asumase si
obligatii de securizare a frontierei, ceea ce a complicat derularea afacerilor
trasnfrontaliere. Ucraina a fost insa inclusa in Strategia Europeana de Vecinatate a UE, 
ceceea ce inseamna ca  Bruxelles-ul recunostea oficial ca Ucraina face parte dintr-un
“cerc de  tari” care pot sa imprtaseasca valorile fundamentale si obiectivele UE. Altfel
spus, desi, documentele oficiale nu fac precizari clare si nu stabilesc termene, se ofera
posibilitatea aderarii  tarilor partenere  la Piata Interna, aspect pe care CCIRU l-a avut
constant in vedere in elaborarea programelor de promovare a raporturilor economice
bilaterale.
Ucraina, principala ruta de tranzit pentru gazele ruseşti livrate Europei,
beneficiaza de o atentie aparte dinspre Uniunea Europeana, principal importator si al
doilea consumator de energie al lumii,  interesata  de asigurarea securitatii energetice.
Aceasta a devenit si unul din argumentele prioritare in activitatea de lobby a CCIRU,
tinand cont ca UE are un parteneriat energetic strategic cu Ucraina, prin care se urmareste
dezvoltarea si interconectarea retelelor, cooperarea in domeniul energetic, convergenta
politicilor energetice si corelarea cu obiectivele dezvoltarii durabile.
Un alt pilon pe care s-a bazat politica de lobby a CCIRU a fost
Parteneriatul constructiv Ucraina – Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic, (NATO) acesta
dovedindu-se, in ciuda tuturor turbulentelor politice,  una din importantele direcţii a
politicii de securitate a Ucrainei, prin care Ucraina si-a propus atingerea standardelor
avansate de dezvoltare si capacitatii de aparare. (Charta privind parteneriatul special
dintre Ucraina si NATO din 9 iulie 1997).
In anul 2008, conducerea Camerei de Comert si Industrie Romania – Ucraina
(CCIRU) s-a implicat  intr-o serie de activitati desfasurate mai ales in Ucraina, vizand in
principal sustinerea intereselor membrilor, ale comunitatii de afaceri din Romania. De
asemenea, CCIRU a contribuit si la transferul de expertiza si de cele mai bune practici
din Romania, catre Ucraina in vederea armonizarii legislative,  in vederea facilitarii
alinierii la standardele internationale.
De asemenea, mentionam participarea la importante expozitii internationale in
fruntea delegatiei de firme romanesti, care au beneficiat astfel de serviciile de asistenta si
de informatiile privitoare la piata ucraineana şi la oportunitatile pe care le ofera
partenerilor romani.
In paralel, activitatea CCIRU a vizat si promovarea activa a targurilor si
expozitiilor internationale organizate de Romexpo s.a si atragerea de participanti din
Ucraina, ca principala poarta de intrare pe piata romaneasca.
CCIRU a insotit si sustinut patrundrea pe piata urcraineana a unor firme precum
Farmec SA din Cluj –Napoca,  a carei participare la trei editii consecutive ale expozitiei
internationale  INTERCHARME 2007, 2008 si 2009 s-a soldat cu un contract comercial
important incheiat  cu un jucator de referinta de pe piata ucraineana. Vizibilitatea pe plan
international in domeniul marochinariei si incaltamintei, oferita de participarea la Targul
international de incaltaminte si marochinarie Kiev, si consilierea asigurata de
reprezentantul CCIRU s-a concretizat, de asemenea intr-un  contract comercial cu un
partener ucrainean.
Prin lansarea companiei aeriene Aerosvit, realizare care a devenit posibila si
prin sustinerea si implicarea activa a CCIRU, s-a depasit bariera lipsei cailor si mijlocelor
facile si rapide de comunicatii, esentiala in dezvoltarea business-ului, creand astfel o cale
directa de acces oamenilor de afaceri din cele doua tari, carora le asigura o modalitate
comoda si eficienta de transport intre Bucuresti si Kiev si nu numai.
CCIRU a contribuit si la depasirea altor bariere de comunicare dintre membrii
celor doua comunitati de afaceri, prin convenirea si semnarea unor acorduri de colaborare
cu Camere de Comert din Ucraina, vizand astfel cresterea volumului afacerilor bilaterale.
 CCIRU isi propune pentru viitor sa-si relanseze activitatea in Romania, prin
diferite proiecte care sa contribuie la  dezvoltarea bilaterala a unor domenii care necesita
investitii si  modernizare precum turismul, agro-industria, mediu sau energii alternative,
retail,  bunuri de larg consum – confectii, fashion,  etc.
Dezvoltarea si perfectionarea potentialului geostrategic, economico-comercial,
uman si cultural a cooperarii ucraineano-romane pe principiile de buna vecinatate,
incredere reciproca si respect fata de interesele fiecarei din parti, constructivism si
parteneriat reciproc avantajos sunt factori importanti pentru asigurarea si consolidarea
stabilitatii, securitatii si colaborarii atat in regiune, cat si in Europa.
Excelenta Sa, Ambasadorul Extraordinar si Plenipotentiar al Ucrainei in
Romania, dl. Markian Kulyk a transmis Camerei de Comert si Industrie Romano-
Ucrainene un mesaj de sprijin, publicat pe site-ul CCIRU, in care declara ca:
“Este unanim recunoscuta importanta cooperarii economice dintre doua tari
vecine, care au un imens potential de proiecte comune, atat in sfera relatiilor bilaterale
si regionale, cat si cea a relatiilor pe plan multilateral. In acest context, tocmai astfel de
organizatii civice, cum este si Camera de Comert si Industrie Romano-Ucraineana, sunt
o “punte” de legatura intre societati comerciale si oameni de afaceri care contribuie
atat la mai buna informare reciproca despre interesele si posibilitatile fiecarei parti, cat
si la stabilirea unor contacte de afaceri intre parteneri si a unor relatii interpersonale
benefice.
Pe acest drum, Ambasada Ucrainei in Romania va sprijini permanent activitatea
Camerei”.

III.2. Relatiile economice bilaterale Romania – Ucraina

Relaţii economice bilaterale Romania - Ucraina

Valoare mil. USD
2007 2008 2009
Total, din care: 1526,5 1991,7 746,8
Export 741,5 1220,16 455
Import 784,9 771,55 291,8
Sold - 43,4 - 448,61 - 163,2

La 31 august 2009 in Romania erau inregistrate 375 societati mixte romano-

ucrainiene, valoarea capitalului strain investit fiind de 9,7 milioane dolari SUA, Ucraina
ocupand locul 55.

III.3. Cadrul juridic bilateral

 Cadrul juridic al relatiilor romano-ucrainene cuprinde circa 40 de acorduri si
conventii care reglementeaza cooperarea bilaterala in plan politic, economic, cultural-
stiintific, umanitar si in alte domenii. Cele mai importante documente semnate pana in
prezent sunt:
 Comunicat comun privind stabilirea relatiilor diplomatice intre Romania si
Ucraina, incepand cu data de 1 februarie 1992 si deschiderea de ambasade cat mai curand
posibil (Bucuresti, 18 iulie 1991
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei cu privire la
colaborarea comercial-economica si tehnico-stiintifica (Bucuresti, 28 iulie 1992)
 Conventia consulara intre Romania si Ucraina (Bucuresti, 3 septembrie
1992)
 Acord privind colaborarea in domeniile culturii, stiintei si invatamantului
intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei (Bucuresti, 3 septembrie 1992)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind infiintarea
Consiliului consultativ romano-ucrainean de colaborare comercial-economica (Bucuresti,
19 aprilie 1994)
 Protocol intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind
continuarea colaborarii la construirea Combinatului minier de imbogatire a minereurilor
acide de la Krivoi Rog (Kiev, 5 mai 1994)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind promovarea
si protejarea reciproca a investitiilor (Bucuresti, 23 februarie 1995)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea
stiintifica si tehnologica (Ismail, 29 martie 1996)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind
transporturile internationale rutiere (Ismail, 29 martie 1996)
 Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei pentru evitarea
dublei impuneri si prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit si pe
capital (Ismail, 29 martie 1996)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind serviciile
aeriene (Ismail, 29 martie1996)
 Conventia intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind trecerea
simplificata a frontierei de stat comune de catre cetatenii care domiciliaza in judetele si
raioanele de frontieră (Ismail, 29 martie 1996)
 Tratat cu privire la relatiile de buna vecinatate si cooperare intre Romania
si Ucraina (Constanta, 2 iunie 1997)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Guvernul Ucrainei privind cooperarea
in domeniul gospodariilor apelor de frontiera (Galati, 30 septembrie 1997)
 Conventie dintre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei
privind recunoasterea si echivalarea reciproca a actelor de studii si titlurilor stiintifice
eliberate in Romania si Ucraina (Bucuresti, 19 februarie 1999)
 Conventie intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei
privind colaborarea in construirea si exploatarea conductei de gaze HUST (Ucraina) –
Satu Mare (Romania) (Bucuresti, 19 februarie 1999)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei
privind asistenta reciproca in domeniul vamal (Bucuresti, 19 iunie 2000)
  Tratat intre Romania si Ucraina privind asistenta juridica si relatiile
juridice in cauzele civile (Bucuresti, 30 ianuarie 2002)
 Tratat intre Romania si Ucraina privind regimul frontierei de stat romano-
ucrainene, colaborarea si asistenta mutuala in probleme de frontiera (Cernauti, 17 iunie
2003)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei
privind colaborarea in domeniul transportului feroviara (Kiev, 21 octombrie 2003)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu
privire la conditiile calatoriilor reciproce ale cetatenilor (Kiev, 19 decembrie 2003)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei
privind notificarea rapida a accidentelor nucleare si schimbul de informatii in domeniul
securitatii nucleare si radiologice (Viena, 22 septembrie 2004)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu
privire la punctele de trecere a frontierei de stat romano-ucrainene (Kiev, 2 februarie
2006)
 Protocolul privind constituirea Comisiei Mixte Prezidentiale Romano-
Ucrainene (Kiev, 2 februarie 2006)
 Acord intre Guvernul Romaniei si Cabinetul de Ministri al Ucrainei cu
privire la cooperarea economica, industriala si tehnico-stiintifica (Bucuresti, 30
octombrie 2007)

III.4 Delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive ale

Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra

La data de 16 septembrie 2004, Romania a sesizat Curtea Internationala de

Justitie de la Haga in chestiunea delimitarii spatiilor maritime mentionate. La 15 august
2005, Agentul partii romane pentru procedurile in fata Curtii Internationale de Justitie
(CIJ) in cazul Delimitarea maritima in Marea Neagra (Romania v. Ucraina), Bogdan
Aurescu, a depus, la Haga, la Grefa Curtii, Memoriul cuprinzand fundamentarea pozitiei
partii romane referitoare la delimitarea platoului continental si a zonelor economice
exclusive ale Romaniei si Ucrainei in Marea Neagra.  La data de 16 mai 2006, partea
ucraineana a depus Contramemoriul sau, document ce contine contra-argumentatia
ucraineana la pozitia sustinuta de partea romana in Memoriu.
La 19 decembrie 2006 partea romana a depus o Replică, iar la 5 iulie 2007,
partea ucraineana a depus o Duplica. Aceasta a echivalat cu finalizarea fazei scrise a
procedurilor. Urmeaza etapa orala a procedurilor, constand in pledoariile celor doua parti.
La finalul acestei etape, se va pronunta decizia instantei internationale, care va avea un
caracter definitiv, obligatoriu si executoriu.
Avand in vedere bogata jurisprudenta a Curtii Internationale de Justitie in acest
domeniu, precum si autoritatea si impartialitatea de care se bucura forul de la Haga,
solutionarea de catre Curte a problematicii delimitarii spatiilor maritime din Marea
Neagra reprezinta, in opinia partii romane, o garantie pentru obtinerea unui rezultat
echitabil, in concordanta cu dreptul international.
BIBLIOGRAFIE
www.romaniaucraina.ro
www.ccir-u.ro
www.cciru.ro
www.ziare.com
www.wikipedia.org
www.rgnpress.ro
www.maps.com
www.ziaruldeiasi.ro