Romania tara carpatica, dunareana,pontica

Trandafir Vlad
Jatarel Anton
Georgescu Jean

Teritoriul actual al României mai este numit si spatiul carpato-

danubiano-pontic, deoarece România se suprapune unui sistem teritorial
european, conturat după forma cercului Carpatilor Românesti si a regiunilor
limitrofe impuse si subordonate complementar Carpatilor, fiind mărginită în
partea de sud de fluviul Dunărea, iar în partea de est de Marea Neagră.

I)5 Argumente România țară carpatică:

1) Existenta Muntilor Carpati pe teritoriul Romaniei reflecta o realitate

orografica ale carei importante consecinte se rasfrang asupra vietii si a
activitati populatiei sale. Carpatii, care se desfasoara, intre bazinul Vienei Si
Valea Timocului, pe aproape 1.300 km lungime sub forma unui arc montan
urias, au pe teritoriul Romaniei cea mai intinsa dezvoltare (circa 28% din
suprafata totala a tarii).
2) Ei ocupa o pozitie relativ centrala in Romania, au forma unui inel din care
lateral s-au dezvoltat dealuri si la exterior campii . Din munti au provenit
materialele care au fost sedimentate in bazinele tectonice din Transilvania si in
cele de la exterior – pontic si panonic.
3) De asemenea, tot din munti a provenit si energia tectonica datorita careia
s-a produs procesul de ridicare a acestor materiale, rezultatul fiind dispunerea
reliefului in trepte, care coboara spre exterior.
4) Din Carpati si-au prelungit cursurile marile artere hidrografice ale
Romaniei. Carpatii constituie, totodata, o insemnata bariera orografica pt
masele de aer, ceea ce se reflecta in nuantari ale climatului temperat.
Diferentierile oroclimatice se reflecta si in distributia principalelor tipuri de
soluri si a formatiunilor vegetale.
5) Resursele naturale au contribuit la dezvoltarea vietii economice si
sociale, iar conditiile naturale au oferit conditii de locuire si de aparare.

II)5 Argumente Romania țara dunăreană:

1) Fluviul Dunarea strabate o portiune semnificativa a Romaniei, aprox

1100km (de la Bazias, pana la varsarea in Marea Neagra), adica 38% din
lungimea totala.
 2)România se învecinează la nord cu Ucraina, granita de sud este
formată cu Bulgaria (o mare parte fiind frontieră acvatică, cu Dunărea), în vest
cu Ungaria, în sudvest cu Serbia, iar în est cu Republica Moldova (formată în
totalitate de Prut). Frontierele României se întind pe 3150 km, din care 1876
km au devenit, în 2007, granite ale Uniunii Europene (spre Serbia, Moldova si
Ucraina), în timp ce cu Marea Neagră, granita formată are o lungime de 194
km pe platforma continentală (245 km de tărm). Suprafata României este de
238 391 km², la care se adaugă 23 700 km² din platforma Mării Negre.
3) Delta Dunării este cea mai joasă regiune a tării, sub 10 m altitudine,
cu întinderi de mlastini, lacuri si stuf. Ceva mai înăltate sunt grindurile fluviale
si maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) pe care se grupează satele de
pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numerosi oameni de stiintă
ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Bătrân.
Delta Dunării a fost introdusă în lista patrimoniului mondial al UNESCO în 1991
ca rezervatie naturală a biosferei.
4) Dunarea a fost o cale de navigatie folosita de romani in Antichitate si,
mai tarziu, de puterile din Europa Centrala si de Vest in schimburile economice
sau pt circulatie, inclusiv pe plan militar. Rolul Dunarii a crescut incepand din a
doua jumatate a secolului al XIX-lea si mai ales dupa 1921, cand Conventia
privind statutul definitiv al Dunarii a pus capat luptei marilor puteri pt controlul
gurilor fluviului. ,precum si in ultimele decenii ale secolului al XX-lea prin
realizarea canalelor navigabile din Romania (Dunare-Marea Neagra) si
Germania (Rhin-Main-Dunare).
5) Pe teritoriul României au fost identificate 3700 de specii de plante din
care până în prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 dispărute,
39 periclitate, 171 vulnerabile si 1253 sunt considerate rare. Cele trei mari zone
de vegetatie în România sunt zona alpină, zona de pădure si zona de stepă.
III)5 Argumente România țară pontică:

1) Lungimea tarmului romanesc al Marii Negre este de circa 240

km. Iesirea la mare a permis realizarea, pana in secolul al XV-lea, a
unor stranse legaturi comerciale cu state si orase din sudul Europei.
Dupa 1878, cand Dobrogea a devenit teritoriu romanesc, pozitia
strategica a acestei regiuni a fost valorificata tot mai intens.
2) Constanta, Mangalia, Sulina, iar mai nou Midia, au devenit
insemnate porturi maritime. litoralul romanesc al Marii Negre se
intinde pe aprox 250 km.
3) Rolul Marii Negre trebuie privit si prin prisma bogatului
potential heliomarin, care a stat la baza dezvoltarii statiunilor
balneomaritime.
 4) De-a lungul istoriei, navigatori originari din Grecia, Imperiul
Roman, Genova, Venetia, Imperiul Bizantin au intemeiat puncte
comerciale, colonii si chiar orase pe tarmul Marii Negre.
5) In est si sud se extind trei mari podisuri (Moldovei, Dobrogei si
Getic), dar si Podisul Mehedinti, in timp ce in sud si vest se intind
doua mari campii, Campia Romana (ingustata spre est) si Campia de
Vest.